Dieta populară pentru slăbit care ar putea proteja creierul de Alzheimer și Parkinson
O dietă populară pentru slăbit, dieta ketogenică (keto), ar putea avea un beneficiu suplimentar important: protecția împotriva unor boli cerebrale precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington, arată un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia și citat de Science Alert. Echipa de cercetători a analizat zeci de studii anterioare care au investigat legătura dintre dieta keto și bolile neurodegenerative, dar și efectele generale ale unui regim alimentar bogat în grăsimi și proteine și sărac în carbohidrați asupra metabolismului. Potrivit concluziilor, problemele legate de procesarea glucozei – principalul „combustibil” al organismului – joacă un rol important în apariția mai multor afecțiuni ale creierului. Astfel, cercetătorii sugerează că dieta ketogenică ar putea influența pozitiv aceste mecanisme metabolice. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, au scris autorii lucrării, potrivit sciencealert. Aceștia subliniază însă că, deși rezultatele din studiile preclinice sunt promițătoare, există încă multe necunoscute legate de aplicarea pe termen lung în practică medicală. „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al dietei ketogenice în contexte clinice”, susțin autorii studiului. Ce este dieta keto și ce riscuri pot exista Dieta keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică numită cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, producând cetone care devin sursă alternativă de combustibil pentru creier. Această schimbare metabolică poate duce și la pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este folosită frecvent în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite cazuri, cum este epilepsia. Cercetătorii mai arată că există mai multe mecanisme posibile prin care dieta keto ar putea avea efecte neuroprotectoare. Unul dintre acestea este faptul că neuronii pot utiliza cetonele ca sursă alternativă de energie atunci când metabolismul glucozei este afectat, fenomen observat în unele studii asupra bolii Alzheimer. Acest proces ar putea contribui la stabilizarea funcției neuronale. Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma eficiența și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative. Totodată, dieta keto este una dintre cele mai greu de respectat, astfel că aderarea pacienților la acest regim ar putea fi o problemă. În plus, este asociată cu o serie de efecte secundare neplăcute: la unele persoane a fost legată de constipație, insomnie și colesterol crescut. Studii anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung și ar putea crește riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie cântărite atent în raport cu potențialele beneficii ale dietei.
Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative
O dietă folosită în mod obișnuit pentru slăbit ar putea avea și un efect neașteptat asupra sănătății creierului, potrivit unei noi analize științifice, scrie Science Alert. Cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, au analizat mai multe studii anterioare privind dieta ketogenică și posibila ei legătură cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Dieta keto presupune reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi și proteine, iar în acest proces organismul își schimbă modul în care produce energie. Echipa de cercetare a analizat și modul în care această dietă influențează metabolismul glucozei, adică felul în care corpul folosește și stochează zahărul, care este un proces important în funcționarea creierului. Problemele legate de utilizarea glucozei sunt asociate cu mai multe boli ale creierului, iar cercetătorii spun că dieta keto ar putea avea un potențial real în reducerea riscurilor sau încetinirea acestor afecțiuni. Totuși, ei spun că există și limitări importante în ceea ce privește aplicarea ei ca tratament. „Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată. Aceștia adaugă că: „Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al [dietei ketogenice] în contexte clinice.” Cum funcționează dieta keto Dieta keto funcționează prin determinarea organismului să folosească grăsimile ca sursă principală de energie, în locul glucozei provenite din carbohidrați. Acest proces poartă numele de cetoză, o stare metabolică în care corpul produce cetone pentru energie. Mecanismul poate duce la pierdere în greutate și este deja folosit în unele cazuri medicale, de exemplu în tratamentul epilepsiei. Cercetătorii spun că există mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea influența și bolile neurodegenerative, nu doar metabolismul. De exemplu, atunci când creierul are un deficit de energie, cetonele pot funcționa ca sursă alternativă, ceea ce ar putea ajuta la stabilizarea neuronilor, inclusiv în cazuri de Alzheimer. De asemenea, studiile pe animale au arătat că cetonele pot reduce inflamația în boli precum Parkinson sau scleroza multiplă, pot stimula procesul de „curățare celulară” numit autofagie și pot susține bacteriile intestinale asociate cu o funcționare mai bună a creierului. „Dieta ketogenică poate servi ca o intervenție metabolică complementară care susține tratamentele specifice bolii prin creșterea rezistenței metabolice și contribuția la gestionarea simptomelor”, scriu cercetătorii.
Dieta keto ameliorează depresia rezistentă la tratament în șase săptămâni
Depresia rezistentă la tratament apare atunci când simptomele unei persoane nu se ameliorează după ce a încercat cel puțin două antidepresive diferite, notează Medical News Today. Cercetătorii din Regatul Unit au observat dacă o dietă ketogenică, săracă în carbohidrați, ar putea ajuta adulții cu depresie rezistentă la tratament. Depresia este frecventă în Statele Unite. Deși există multe medicamente și opțiuni terapeutice disponibile, unele persoane nu răspund la tratament. Cercetările anterioare arată că alegerile alimentare pot influența starea de spirit. Studiul a inclus 88 de participanți. Au fost repartizați aleatoriu să urmeze o dietă keto sau o dietă de control timp de șase săptămâni. Rezultatele studiului au fost publicate în revista JAMA Psychiatry. Cum a fost realizat studiul Scopul unei diete ketogenice este de a induce organismul în cetoză. De asemenea, de a arde grăsimile prin reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi sănătoase. Cercetătorii au recrutat 88 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani cu depresie rezistentă la tratament. Jumătate dintre participanți au urmat o dietă keto, iar cealaltă jumătate din grupul de control a urmat o dietă fitochimică. Cercetătorii au furnizat grupului keto alimente preparate care conțineau 30 de grame de carbohidrați sau mai puțin pe zi. Participanții din grupul de control au folosit vouchere pentru a cumpăra fructe și legume și au înlocuit grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate. Cercetătorii au oferit îndrumare și sprijin ambelor grupuri. S-au asigurat că toți participanții au mâncat suficient pentru a-și menține greutatea actuală. Oamenii de știință au utilizat Chestionarul de sănătate al pacientului (PHQ-9) pentru a monitoriza simptomele depresiei pe parcursul celor șase săptămâni. Cercetătorii au urmărit participanții la 12 săptămâni. Rezultatele studiului La verificarea de șase săptămâni, ambele grupuri au înregistrat îmbunătățiri ale simptomelor depresiei. Grupul keto a înregistrat cea mai mare îmbunătățire, scorurile de depresie scăzând cu aproximativ 10 puncte, comparativ cu scăderea de aproximativ opt puncte a grupului de control. În plus, unii participanți au obținut remisia depresiei la șase săptămâni — 25% în grupul keto față de 9% în grupul de control. La controlul de la 12 săptămâni, jumătate dintre participanții din grupul keto încetaseră să mai urmeze dieta. Restul participanților din acest grup urmau dieta keto doar uneori, iar aproximativ 9% o urmau aproape în fiecare zi. Depresia a scăzut ușor în ambele grupuri, în timp ce ratele de remisie au rămas aproximativ aceleași. O constatare a subgrupului a fost că persoanele cu depresie mai severă la începutul studiului păreau să beneficieze mai mult de dieta keto. Deși studiul arată că dieta keto poate ajuta pe termen scurt, scăderea de la șase la 12 săptămâni sugerează că beneficiile pot să nu fie pe termen lung. Min Gao, autorul principal al studiului publicat în JAMA Psychiatry, a declarat: „Dieta ketogenică poate oferi un mic beneficiu pe termen scurt pentru unele persoane cu depresie severă, dar nu este un remediu”. Zishan Khan, psihiatru la Mindpath Health, a descris studiul ca fiind „bine conceput”. El a avertizat că dieta keto nu poate înlocui tratamentele consacrate pentru depresie. Toți participanții au continuat să ia antidepresive în timpul studiului.