Nutriționiștii au ales: care este cel mai sănătos tip de iaurt din supermarket
Iaurtul grecesc se obține printr-un proces de filtrare repetată, prin care zerul în exces este eliminat. Rezultatul este un produs mai dens, mai cremos și mai bogat în proteine. La 100 g, conține aproximativ 7–10 g de proteine și în jur de 150 de calorii. Iaurtul obișnuit ajunge rareori la 5 g de proteine, dar are doar circa 70 de calorii. Iaurtul grecesc conține și mai puțin zahăr natural – 3–4 g la 100 g, față de 4–6 g în varianta clasică. În schimb, are mai puțin calciu, deoarece această substanță se găsește în principal în zer, care este îndepărtat prin filtrare, scrie Bild. Un detaliu important: doar iaurtul produs în Grecia poate purta denumirea „iaurt grecesc”. Produsele din alte țări sunt etichetate „în stil grecesc” și conțin adesea mai puțină proteine, între 2,5 și 4 g la 100 g. De ce ar trebui să eviți iaurtul cu fructe gata preparat Nutriționista britanică dr. Kristin Struble recomandă cumpărarea iaurtului natural și adăugarea separată a fructelor. Variantele aromatizate conțin de obicei cantități mari de zahăr adăugat. Nici produsele „fără zahăr” nu sunt o alternativă ideală. Acestea conțin frecvent îndulcitori artificiali pe care specialista îi consideră problematici. Probioticele și proteinele suplimentare – marketing sau necesitate? Iaurtul grecesc natural conține deja culturi active vii, care susțin digestia și flora intestinală. Produsele cu „probiotice suplimentare” nu aduc neapărat un beneficiu în plus. La fel și în cazul variantelor îmbogățite cu proteine din zer sau cazeină praf: unele conțin agenți de îngroșare sau coloranți artificiali. Agenții de îngroșare sunt asociați cu slăbirea barierei intestinale și cu inflamații. Iaurtul înghețat nu este automat mai sănătos decât înghețata Iaurtul înghețat are de regulă mai puțină grăsime decât înghețata clasică, dar multe sortimente conțin cantități similare de zahăr. Dr. Struble atrage atenția că înghețata cu un conținut mai ridicat de grăsime poate provoca o creștere mai mică a glicemiei decât iaurtul înghețat degresat, deoarece grăsimea încetinește digestia.
Ce băutură trebuie să consumi după ce ai luat cina, dacă vrei să ai o digestie mai bună
Consumul alimentelor mai grase sau mesele luate la ore târzii au un impact asupra digestiei, întrucât multe persoane ajung să se culce cu o senzație de greutate. Cu toate acestea, există un obicei simplu care poate fi făcut după cină și care ajută la o digestie mai bună. În timpul digestiei, mușchii tractului gastro-intestinal se contractă pentru a propulsa alimentele, însă atunci când contracțiile sunt prea puternice, ele pot duce la disconfort acut. Totuși, nutriționiștii dezvăluie care este băutura care vine în ajutor într-o astfel de situație. Este vorba despre consumul de ceai de mentă, făcând digestia mai ușoară. Un alt beneficiu îl reprezintă proprietățile sale de relaxare musculară, care s-au dovedit a reduce crampele și durerile din sistemul digestiv, scrie elEconomista. În cazul în care simți greață după masă copioasă, ceaiul de mentă poate ajuta la calmarea stomacului. Nutriționiștii mai subliniază că este ideal să optăm întotdeauna pentru băuturi fără cofeină și cu ingrediente calmante, printre care mușețelul sau ghimbirul. În cazul persoanelor predispuse la balonare, se recomandă evitarea consumului de băuturi acidulate, întrucât acestea pot crește presiunea stomacală sau refluxul gastroesofagian.
Laptele de capră: elixirul alb redescoperit de nutriționiști
Deși laptele de vacă rămâne cel mai consumat produs lactat în întreaga lume, cercetările sugerează că laptele de capră poate fi o alternativă interesantă pentru persoanele cu digestie sensibilă sau pentru cei care caută o sursă diferită de nutrienți. Profil nutritiv comparabil cu cel al laptelui de vacă Ca și laptele de vacă, laptele de capră conține proteine complete, grăsimi, vitamine și minerale esențiale. Un pahar de aproximativ 240 ml furnizează în medie aproximativ 8-9 grame de proteine și peste 300 mg de calciu, adică aproape o treime din necesarul zilnic recomandat unui adult. Conținutul total de nutrienți este similar cu cel al laptelui de vacă, însă există diferențe în modul în care îi utilizează organismul. Mineralele din laptele de capră, precum calciul, fierul sau magneziul, sunt mult mai ușor absorbite de organism, spun specialiștii. „Din punct de vedere nutrițional, laptele de capră este o sursă valoroasă de proteine, minerale și acizi grași esențiali, cu o biodisponibilitate ridicată a unor nutrienți”, arată o analiză realizată de cercetători de la universități din Brazilia și Europa, publicată în revista științifică International Dairy Journal. În plus, laptele de capră conține mai multă vitamina A în formă direct utilizabilă, ceea ce contribuie la sănătatea pielii, a ochilor și a sistemului imunitar. Diferența majoră: digestia mai ușoară Unul dintre cele mai frecvent menționate avantaje ale laptelui de capră este faptul că este mult mai ușor de digerat. Globulele de grăsime din laptele de capră sunt mai mici decât cele din laptele de vacă, ceea ce permite organismului să le descompună mai ușor în timpul digestiei. De asemenea, laptele de capră conține o proporție mai mare de acizi grași cu lanț scurt și mediu – un tip de grăsimi care sunt descompuse și utilizate mai rapid de organism. În stomac, laptele de capră formează și un cheag proteic mai moale, ceea ce îl face mai ușor de digerat. „Structura globulelor de grăsime și compoziția proteinelor fac ca laptele de capră să formeze un coagul mai moale în stomac, ceea ce poate facilita digestia comparativ cu laptele de vacă”, menționează cercetătorii într-un studiu publicat în Journal of Dairy Science. Aceste caracteristici explică de ce unele persoane care resimt disconfort digestiv după consumul de lapte de vacă pot tolera mai bine laptele de capră. Diferențe importante în structura proteinelor Un alt element care diferențiază cele două tipuri de lapte este structura proteinelor. Laptele de capră conține o cantitate mai mică dintr-un tip de cazeină, principala proteină din lapte, care este adesea asociată cu reacții digestive sau alergice în cazul laptelui de vacă. „Conținutul mai redus de αS1-cazeină din laptele de capră este considerat unul dintre motivele pentru care acesta poate fi mai bine tolerat de unele persoane sensibile la laptele de vacă”, notează cercetătorii într-un studiu publicat în revista știintifică Foods. În laptele de vacă, această proteină poate reprezenta până la aproximativ 40% din cantitatea totală de cazeină, în timp ce în laptele de capră proporția este mult mai mică. Analize comparative arată că laptele de capră conține, în medie, cu aproximativ 15,7% mai puțină cazeină și cu circa 8,7% mai puțină lactoză decât laptele de vacă. Aceste diferențe pot explica toleranța mai bună a unor persoane la acest tip de lapte. Avantaje pentru persoanele cu alergii Structura diferită a proteinelor este și motivul pentru care laptele de capră este analizat ca alternativă pentru persoanele sensibile la laptele de vacă. Cantitatea mai redusă a acestui tip de cazeină și structura diferită a proteinelor fac ca acest lapte să fie perceput de organism ca mai puțin iritant pentru sistemul digestiv. Totuși, laptele de capră nu este complet hipoalergenic. Persoanele diagnosticate cu alergie la proteina din lapte pot reacționa și la laptele de capră, deoarece există similitudini între proteinele celor două produse lactate. Din acest motiv, introducerea lui în dietă trebuie făcută cu prudență, mai ales în cazul persoanelor cu alergii sau al copiilor și, în unele situații, la recomandarea medicului alergolog. Beneficii pentru sănătate Pe lângă avantajele legate de digestie, cercetările indică și alte efecte potențiale. Proteinele și peptidele din laptele de capră au proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și imunomodulatoare, ceea ce a atras interesul cercetătorilor în domeniul nutriției. În plus, studiile sugerează că „laptele de capră conține numeroși compuși bioactivi care contribuie la susținerea microbiomului intestinal și au efecte antioxidante și antiinflamatoare”. Când este o alegere bună laptele de vacă Deși laptele de capră câștigă popularitate, laptele de vacă rămâne o sursă importantă de nutrienți și este mult mai disponibil la nivel global. Pentru persoanele care tolerează bine lactatele și nu au probleme digestive sau alergii, acesta poate fi o opțiune nutritivă foarte bună în alimentația zilnică. De exemplu, compoziția medie a laptelui de vacă include aproximativ 3-4% grăsimi, 3,5% proteine și circa 5% lactoză, valori care îl transformă într-un aliment complet pentru majoritatea populației. Laptele de capră are o compoziție similară, dar conține, în general, mai puțină lactoză și o structură diferită a grăsimilor și proteinelor. Atât laptele de capră, cât și cel de vacă pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă, alegerea depinzând în mare măsură de toleranța individuală, de gust și de obiceiurile alimentare.
De câte ori mergi la toaletă? Răspunsul ar putea prezice starea ta de sănătate
Cercetarea, realizată pe 1425 de persoane considerate „în general sănătoase”, sugerează că mersul la toaletă o dată sau de două ori pe zi reprezintă „zona ideală” pentru o funcționare optimă a organismului, scrie Science Alert. Ce au descoperit cercetătorii Participanții au fost împărțiți în patru categorii – constipație, interval normal scăzut, interval normal ridicat și diaree – pe baza raportării voluntare a numărului de scaune pe săptămână. După analizarea probelor de sânge, a profilului genetic și a microbiotei intestinale, cercetătorii au identificat corelații clare între frecvența scaunelor și posibile probleme de sănătate. Persoanele cu diaree prezentau mai des bacterii specifice tractului gastrointestinal superior, iar analizele de sânge indicau markeri ai afectării hepatice. În schimb, cei cu constipație prezentau niveluri crescute de bacterii implicate în fermentarea proteinelor, proces care generează toxine ce pot ajunge în sânge. O substanță numită indoxil-sulfat – un metabolit asociat riscului de afectare renală – a fost identificată în cantități crescute la cei cu scaune rare, confirmând riscurile pe termen lung. Cum poate fi îmbunătățită Autorii studiului subliniază că obiceiurile intestinale pot fi modificate prin alimentație, hidratare și activitate fizică. Participanții din „zona ideală” consumau mai multe fibre, mai multă apă și făceau sport în mod regulat. Un alt studiu din 2025, realizat în Germania, arată că microbiomul intestinal se poate modifica în doar opt săptămâni în urma introducerii exercițiilor de rezistență. De asemenea, cercetările sugerează că persoanele cu mai mulți microbi producători de metan sunt mai eficiente în transformarea fibrelor în acizi grași benefici. Aceste descoperiri confirmă că atât alimentația, cât și tipul de bacterii din intestin influențează direct digestia, metabolismul și, în final, sănătatea generală. Observarea rutinei digestive poate reprezenta un semnal timpuriu al unor dezechilibre în organism și poate ajuta la prevenirea unor probleme cronice.
Prof. dr. Vlad Ciurea, despre alimentul extrem de bun pentru digestie și pentru creier!: Poate fi consumat la fiecare masă
Prof. dr. Vlad Ciurea vorbește despre un aliment care poate fi consumat la fiecare masă și este „extrem de bun pentru digestie și pentru creier!”. Este vorba despre semințele de in care, pe lângă faptul că favorizează procesele cerebrale, sunt extrem de bune și pentru tranzitul intestinal. „Pentru creier, toate semințele posibile favorizează procesele cerebrale. Nucile sunt recunoscute, migdalele. Semințele de in favorizează tranzitul intestinal. Dacă ați observat, acum, la toate hotelurile de 4 stele se pun boluri cu semințe. Sunt foarte bune și pentru digestie și pentru creier”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea la Antena 3. Celebrul medic a vorbit și despre importanța apei și a ceaiului, pentru sănătatea organismului. „Trebuie să bem apă. Toți uităm. Apa ne spală, ne curăță organismul, ne curăță creierul. De asemenea, se știe din vechime: există un tratament cu ceaiuri în Alzheimer, de prevenție. Și se insistă asupra ceaiurilor care fac prevenție, că sunt bune pentru celula nervoasă. Nu realizezi… Se spune că favorizează un anumit metabolism, că ceaiurile au microelemente care circulă”, a explicat medicul neurochirurg. În ceea ce privește tipul de ceai pe care ar trebui să îl consumăm, renumitul medic susține că ceaiul verde poate face minuni. „Ceaiul verde este bun pentru Alzheimer. Este un vestit profesor la Hanovra, care după orice masă bea ceai verde. Și l-am întrebat ”De unde, domnule profesor?” și mi-a spus ”Nu de acum, eu sunt zoroastru” și îi spun ”Ce, zoroastru?”. Și în religia noastră spune așa ceva. De ce spune asta? Tot ancestral. S-a acumulat în Persia această gândire, această religie și spune acest lucru. În religie spune că trebuie să bei ceaiuri care îți curăță organismul și îți fac creierul limpede”, a adăugat medicul Vlad Ciurea. Medicul neurochirurg Vlad Ciurea