Scenariul extrem al lumii de astăzi. Un expert digital explică ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână: „Impactul ar fi uriaș, ar amplifica anxietatea colectivă”
O pană masivă de internet a dus, zilele trecute, la căderea în bloc a mai multor site-uri importante. Inclusiv platforma de socializare X a fost afectată de o defecțiune a serviciilor firmei de infrastructură internet Cloudflare. Preț de câteva ore, lumea s-a oprit în loc – de la omul simplu care se joacă pe telefon până la giganții tehnologiei – care contorizează o astfel de întrerupere a internetului în pierderi uriașe. Tu ai internet? Când revine internetul? Ce s-a întâmplat? Cine ne-a blocat rețeaua ? Sunt doar câteva întrebări și scenarii care au circulat în cele câteva ore când telefonul nostru a devenit un simplu element de decor. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a făcut pentru Gândul o analiză a lumii de astăzi, în scenariul în care internetul global ar cădea pentru o săptămână. Specialistul a vorbit și despre ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore, dar și cum este privită tehnologia în lumea de astăzi: necesitate sau dependență? Alexandra Cernian, expert în inovație digitală, despre pana de internet care a oprit lumea în loc Expert digital: „Astfel de evenimente arată fragilitatea infrastructurilor digitale globale” Repercusiunile unei căderi de tip Cloudflare, chiar dacă nu este atac cibernetic „E suficient ca un furnizor critic să aibă o problemă, fie ea tehnică sau umană, pentru ca milioane de aplicatii si site-uri să devină indisponibile. Este foarte similar cu pana de curent uriașă din Spania din primăvară, care a blocat aeroporturi, trenuri, semafoare, spitale și rețele de telecomunicații. Și nici atunci nu a fost un atac, ci un incident tehnic care a arătat cât depindem de câteva noduri critice de infrastructură. Chiar dacă vorbim despre o eroare operațională și nu despre un atac, efectele sunt la fel de serioase pentru utilizatori. Orice serviciu global precum Cloudflare este un nod critic în infrastructura internetului, iar când astfel de furnizori au o problemă, consecințele sunt în lanț. Vorbim despre blocaje în activitățile zilnice – mii de site-uri, aplicații și platforme devin inaccesibile instant – iar sistemele de plăți, rezervări, comunicare, servicii medicale, logistică, practic tot ce depinde de internet resimte imediat șocul. Apoi, pierderea de încredere pentru companii, chiar și câteva minute de downtime înseamnă pierderi financiare, reputaționale și operaționale. Iar cel de-al treilea punct – vulnerabilitate sistemică – iar incidentul arată cât de dependent este internetul global de câțiva furnizori – cheie și cât de fragil este, de fapt, ecosistemul digital”, a explicat Alexandra Cernian. Pană masivă de Internet. Afectate, site-uri din mass-media mainstream. De la CNN la New York Times, blocaj total / Sursa FOTO: wikimedia.org „Internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa” Scenariul extrem. Ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână? „Este un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil, și ne arată cât de interconectată este lumea modernă. Impactul ar fi uriaș, de la sisteme efecte imediate pana la efecte sociale si economice. Sistemele bancare s-ar bloca, plățile cu cardul ar deveni imposibile, iar societatea ar reveni brusc la cash. Oare câți dintre noi mai ținem în casă bani cash pentru situații de urgență? Transporturile și logistica – două domenii care funcționează aproape integral prin coordonare online, lanțurile de aprovizionare ar fi profund perturbate. Iar companiile care lucrează în cloud s-ar opri complet. Dacă o pană de câteva ore a generat panică, o săptămână fără internet ar amplifica anxietatea colectivă. Fără comunicare online, oamenii s-ar simți izolați din punct de vedere informațional. În același timp, am descoperi cât de dependente au devenit obiceiurile noastre zilnice de tehnologie și cât de puține alternative reale avem. În plus, pierderile economice ar fi uriașe, și chiar si serviciile publice digitalizate ar avea dificultăți majore de funcționare. În lumea de astăzi, internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa”, a mai punctat expertul digital. Alexandra Cernian: „Nu avem planuri B. Când cade internetul, activitatea se oprește complet” Ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore? „Ne-a arătat foarte clar două lucruri. Unul, că nu avem planuri B. Majoritatea organizațiilor, afacerilor și chiar oamenilor au un singur mod de lucru: online. Când cade internetul, activitatea se oprește complet. Și al doilea lucru este acela că depindem de niște infrastructuri centralizate. Când un mare furnizor are o problemă, o simte întreaga economie. Și mai arată ceva: că ritmul nostru de viață este atât de digitalizat, încât și câteva ore fără conectivitate ne par un vid complet. Totul are un strat digital fără de care ne simțim complet vulnerabili”, explică expertul. Cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește / Pană de internet în întreaga lume „Întrebarea este cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește” Internetul: dependență sau necesitate? „Astăzi este ambele. Internetul este o necesitate absolută pentru infrastructură, economie, educație, sănătate, servicii publice și comunicare. Nu mai este un moft, ci un serviciu esențial. Dar în același timp, există și o dependență individuală, care ține de confort, obiceiuri și viteza cu care vrem să trăim: verificăm constant notificări, ne informăm online, lucrăm, socializăm, cumpărăm tot prin internet. Diferența este că dependența funcțională de tehnologie este inevitabilă într-o societate digitalizată, in timp ce această dependență afectivă ne poate fi dăunătoare dacă nu o conștientizăm si nu o gestionăm corect. În final, întrebarea nu este „dacă” vom mai avea astfel de întreruperi, ci cât de de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește”, a conchis Alexandra Cernian. Explicațiile oficiale ale companiei Cloudflare, după pana de internet Compania Cloudflare a transmis că întreruperea globală a rețelei sale, marți 19 noiembrie, a fost provocată de o modificare a permisiunilor într-unul dintre sistemele sale de baze de date, și nu de „activități malițioase de orice fel.” Incidentul a afectat milioane de utilizatori la nivel global și numeroase platforme și aplicații. (Materialul integral AICI) Potrivit companiei, schimbarea a dus
Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!
Poliția Română a publicat un ghid pentru depistarea Deep Fake, într-o lume în care multitudinea de informații face ca granița dintre adevărat și fals să fie una fragilă. Inteligența artificială (AI) a avansat în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale. „Niciodată, polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații” Deepfake-urile – videoclipuri false create cu AI – și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare. Chiar și oamenii de bună-credință sunt induși în eroare de aceste „capcane” crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie. „În ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu inteligența artificială, fiind create mai multe videoclipuri false cu un ofițer de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate. În acest sens, pe lângă recomandările sus-menționate, facem precizarea că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiții. Totodată, polițiștii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor”, au precizat polițiștii. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în anul 2025 sunt: Trading scam și investment fraud. Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau „inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat). Scam-uri caritabile. Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori. Romance scam îmbunătățit cu ajutorul AI. Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion.” CEO/CFO fraud (Business E-mail Compromise evoluat). Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care „șeful” cere transferuri urgente de bani. Impersonare celebrități pentru produse false. Deepfake-uri cu diverse personalități care „oferă gratuit” produse. Imagini folosite masiv în moduri de operare precum: Romance scams și catfishing; Profiluri false de influenceri care promovează produse sau diverse tipuri de înșelătorii sau investiții; Crearea de „martori” în povești false de investiții („Uite câți oameni s-au îmbogățit!”); Șantaj sau hărțuire (poze false cu persoane în situații compromițătoare). Utilizarea inteligenței artificiale în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al manipulării, precum: Pierderi financiare directe; Traume emoționale (oameni care donează ultimii bani pentru „copii bolnavi” inexistenți sau se îndrăgostesc de persoane false); Erodarea încrederii în media și instituții: „Dacă nimic nu mai e real, atunci nimic nu mai contează”; Manipulare politică și electorală (deepfake-uri cu candidați care spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată); Distrugerea reputației personale (revenge porn deepfake, folosit în special împotriva femeilor); Amenințări la securitatea națională (deepfake-uri cu lideri politici care declară război etc.). În acest sens, recomandăm prudență cetățenilor și oferim mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială: Ce trebuie știut în cazul ideoclipurilor deepfake: Trebuie verificat clipitul ochilor → în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, în anul 2025, acest aspect a fost îmbunătățit considerabil, dar încă apar inconsistențe; Mișcările buzelor și sincronizarea cu sunetul → adesea nu sunt perfecte, mai ales în limbi non-engleză; Iluminarea și umbrele → verifică dacă lumina de pe față se potrivește cu fundalul; Reflexii în ochi și dinți → adesea lipsesc sau sunt nenaturale; Mâini și degete → încă o slăbiciune majoră a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea puține; Caută artefacte → pete ciudate, blur în jurul feței, tranziții nenaturale; Mâini și degete deformate (apar încă frecvent la deepfake-urile prezente în anul 2025); Fundal inconsistent sau obiecte topite; Ochi asimetrici sau pupile anormale; Păr anormal sau îmbrăcăminte care nu are sens fizic; Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate; Folosește reverse image search (Google Lens, TinEye) – dacă imaginea nu apare nicăieri altundeva înainte de data postării, e suspectă. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Măsuri de protecție și prevenire pentru cetățeni: Regula care se aplică pentru toate măsurile de protecție împotriva oricărei tentative de înșelăciune: Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat (îmbogățire rapidă, cadouri de la celebrități, iubire perfectă în două săptămâni etc.), ESTE FALS; Nu da click pe link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate; Nu transfera bani niciodată cuiva pe care l-ai cunoscut doar online; Verifică întotdeauna sursa oficială: Dacă un om de afaceri, o persoană de notorietate sau orice altă personalitate promovează ceva, caută pe contul acesteia oficial de pe rețelele de socializare verificat și vezi dacă a postat acolo; Activați autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile și conturile importante, folosind o aplicație de tip „Authenticator” (nu doar SMS); Este necesară raportarea conținutului suspect pe platformele pe care apare; Se pot folosi extensii browser care detectează automat deepfake-urile; În cazurile în care ați fost victima unei înșelăciuni în mediul online, sesizați cât mai rapid organele judiciare, întrucât o reacție promptă poate sprijini în mod semnificativ desfășurarea investigațiilor. Sursa foto: Gandul RECOMANDAREA AUTORULUI: Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții
OpenAI dezvăluie că peste 1 milion de oameni vorbesc săptămânal cu ChatGPT despre sinucidere
OpenAI a raportat că peste 1 milion de oameni discută săptămânal despre sinucidere cu ChatGPT, chatbotul cu AI creat de companie. Statisticile sunt estimări din producția de trafic. Ultima actualizare a modelului GPT-5, bazată pe informațiile a peste 170 de experți în sănătate mintală, a redus cu 65% răspunsurile neconforme în conversațiile legate de suicid. Aproximativ 0,15% dintre utilizatorii activi săptămânal – echivalentul a peste un milion de persoane – participă la discuții care prezintă indicatori expliciți de planificare sau intenție suicidară, potrivit Disclose. 170 de psihiatri au conceput răspunsuri adecvate pe care să le dea ChatGPT Potrivit BBC, printre acești experți se numără peste 170 de psihiatri, psihologi și medici de familie care au practicat în 60 de țări, a declarat compania OpenAI. Aceștia au conceput o serie de răspunsuri prin ChatGPT pentru a încuraja utilizatorii să caute ajutor în lumea reală. 170 de psihiatri, psihologi și medici de familie care au practicat în 60 de țări au conceput o serie de răspunsuri în ChatGPT pentru a încuraja utilizatorii să caute ajutor în lumea reală. „Chiar dacă 0,07% sună ca un procent mic, la nivelul unei populații cu sute de milioane de utilizatori, acestea pot fi de fapt destul de multe persoane”, a spus Dr. Jason Nagata, profesor care studiază utilizarea tehnologiei în rândul tinerilor adulți de la Universitatea din California, San Francisco. „Inteligența Artificială poate lărgi accesul la asistență pentru sănătate mintală și, în anumite privințe, poate sprijini sănătatea mintală, dar trebuie să fim conștienți de limitări”, a adăugat Dr. Nagata. OpenAI a fost dat în judecată pentru că ar fi încurajat un adolescent să se sinucidă Schimbările vin în contextul în care OpenAI se confruntă cu o examinare juridică tot mai mare a modului în care ChatGPT interacționează cu utilizatorii. Într-unul dintre cele mai notabile procese intentate recent împotriva OpenAI, un cuplu din California a dat în judecată compania pentru moartea fiului lor adolescent, susținând că ChatGPT l-a încurajat să se sinucidă în aprilie. „Tot mai mulți utilizatori se luptă cu psihoza AI, deoarece chatboții creează iluzia realității”, a declarat profesorul Robin Feldman, directorul AI Institutul de Drept și Inovație de la Universitatea de Drept din California. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Am întrebat chatGPT: Cum va arăta harta României în anul 2100? Imaginea ne-a înspăimântat
Numărul internauților care folosesc ChatGPT pentru sfaturi financiare, în creștere în 2025
Numărul de utilizatori de chatboți (ca ChatGPT) cu inteligență artificială este în creștere. În 2025, s-a conturat o realitate: Open AI, Google, Meta și Microsoft devin jucători global care domină piața cu tehnologia revoluționară A.I. ChatGPT, de la asistent virtual la intermediar digital Asistenții virtuali se transformă în intermediari digitali, pe măsură ce consumatorii îi folosesc pentru toate aspectele vieții de zi cu zi. Cu ajutorul AI, tinerii de azi pot afla mai repede în ce să investească sau cum să economisească bani. 13% dintre utilizatori folosesc A.I. pentru sfaturi în investiții ChatGPT, de la lansarea din 2022, a acumulat 500 de milioane de utilizatori, iar timpul petrecut de aceștia a crescut cu peste 60% în aprilie 2025. Potrivit statisticilor Sensor Tower prezentate de Economica.net: 29% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru învățat limbaje de programare, înregistrându-se un declin de la 44%, în 2024; 15% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a discuta teme de istorie și societate; 14% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a învăța despre tehnologia A.I. și machine learning; 13% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru sfaturi legate de economie și finanțe; 8% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru divertisment; 7% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru educație. 37% dintre români se tem de A.I. Într-un sondaj realizat de ING Group, 45% dintre respondenți se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un oarecare impact asupra activității profesionale în următorii cinci ani. 39% se așteaptă ca AI să livreze rezultate mai rapide, iar 34% chiar își doresc ca tehnologia să le preia sarcinile repetitive, potrivit ZF. 58% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar 37% se tem că inteligența artificială va desființa mai multe locuri de muncă decât va crea. 17% dintre români nu au auzit niciodată de inteligența artificială. 30% spun că au auzit, dar nu au folosit niciodată instrumente precum ChatGTP. România se situează în rândul țărilor cu cel mai mare procent la aceste aspecte. 58% dintre respondenți nu au încredere în conținutul online, în mare generat de A.I. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 37% dintre respondenții unui sondaj se tem că inteligenţa artificială va desființa mai multe locuri de MUNCĂ decât va crea
Cristian Doiu vrea reforma in digitalizare, pentru a ajunge la standardul USA. A creat Chatter, prima rețea 100% românească, alternativa la Twitter / X sau TruthSocial
Tehnologia și digitalizarea. Sunt două cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des și în România. Primul gând – atunci când vorbim despre acest subiect – ne zboară la Musk și Zuckerberg, doi dintre marii giganți digitali și la imperiile pe care le-au creat aceștia. De multe ori, tehnologia – ești la un click distanță de orice informație – pare o adevărată binecuvântare. Alteori, trăiești periculos și ajungi să cunoști și reversul medaliei, venit din “tenebrele” lumii digitale pe care dacă nu o decriptezi suficient se poate întoarce împotriva ta. Nu de puține ori te înfioară doar gândul că un robot bine optimizat și “ferchezuit” digital îți poate lua locul de muncă. Mituri, adevăruri sau scenarii elucubrante? Rămâne de văzut cum va arăta peste 10-20 de ani viitorul digital. Antreprenorul Cristian Doiu vrea să-și pună amprenta în digitalizarea românească România de astăzi are o piață digitală – subjugată însă companiilor cu monopol – deși, paradoxal, românii sunt mari consumatori de internet. Ne-o spune Cristian Doiu, unul dintre numele de rezonanță de pe piața tehnologiei din țara noastră. La 12 ani, a avut cel mai vizitat site din România. Prin prisma vârstei și pentru că nu avea expertiza necesară, nu a conștietizat atunci pe deplin amploarea succesului său digital. A fost însă „scânteia” prin care a devenit conștient și pasionat de potențialul industriei de antreprenoriat, dar și de cea de dezvoltare digitală de software și de aplicații web. Cristian Doiu poate fi, la o scară mai mică, păstrând proporțiile pe tărâmurile noastre, un “Elon Musk de România.” Antreprenorul român – care și-a focalizat cunoștințele și spiritul inovativ pentru a dezvolta mai multe aplicații pe piața locală digitală – a vorbit, într-un interviu pentru Gândul despre lansarea rețelei Chatter, o alternativă la Twitter / X sau TruthSocial. Digitalizarea în România, o ecuație cu multe necunoscute Antreprenorul Cristian Doiu recunoaște că ecuația digitală nu este deloc una simplă. Este nevoie de perseverență, de timp, de lucru într-o echipă competitivă și solidară, dar și de cunoștințe și profesionalism. De-a lungul timpului, a înțeles – uitându-ne la magnații digitali, de la Elon Musk, Mark Zuckerberg, Jeff Bezos până la Larry Ellison – că este greu să reinventezi roata și să ții pasul cu giganții lumii tehnologice. Mărturisește, însă, că are multe motive să fie optimist. Prin prisma expertizei sale, susține că piața digitală din România este una ofertantă, pentru a duce tehnologia la un alt nivel, atât în ceea ce privește educarea consumatorului, dar și prin calitatea informației, care poate face diferența între corectitudine și manipulare. „Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate” Absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare, cu o experiență vastă în programare (UI/UX/Web design), Cristian Doiu a conceput și a lansat Chatter.al – prima rețea de socializare 100% românească, disponibilă și pe Android, punând în centrul său utilizatorii, libertatea de exprimare și siguranța datelor. Aplicația este gratuită și poate fi descărcată din Google Play Store. În curând, va apărea și varianta pentru iOS. Creat de un antreprenor român, pentru români și europeni, Chatter.al este un proiect cu un accent puternic pe suveranitatea digitală și pe nevoile reale ale utilizatorilor locali. Cristian Doiu nu pierde deloc timpul și lucrează deja la varianta integrării unui asistent AI, care să ofere sugestii și să răspundă la întrebările utilizatorilor. „Noi avem mai multe aplicații dezvoltate, sunt șase la număr. Este al doilea produs mediatizat, cu ajutorul căruia vrem să penetrăm puțin piața digitală, deoarece considerăm că are foarte mare potențial, atât de dezvoltare internă, cât și de dezvoltare globală internațională. Chatter este prima rețea de socializare 100% românească. M-am documentat, știu că au mai existat câteva tentative, dar nicio persoană nu se implică atât de vehement pe cât o fac eu în fiecare zi în dezvoltarea unei astfel de aplicații. Motivele sunt multiple, iar una dintre ele o reprezintă faptul că aplicațiile de socializare – cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter și mai nou TikTok – au deja monopol. Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate. Chatter vrea să fie alternativa românească pentru orice rețea de socializare globală și este la început de drum. Cred că se fac doi ani de când lucrăm la această aplicație și este gata de vreo jumătate de an. Momentan, comunitatea se formează, suntem în plină dezvoltare și în plin proces de promovare”, povestește Cristian Doiu. „Încercăm să îmbunătățim piața digitală, aici, local, cu resursele pe care le avem” Alternativa locală la rețelele globale – Chatter.al oferă o experiență familiară și modernă, în stilul Twitter sau TruthSocial, unde utilizatorii pot posta texte scurte, imagini, videoclipuri, pot interacționa prin comentarii, aprecieri și distribuiri. Platforma își propune însă să mențină un echilibru între libertatea de exprimare și un discurs responsabil, oferind un sistem de moderare adaptat cadrului legal românesc și nu impus de politici internaționale, de multe ori nepotrivite și neadaptate pentru realitatea locală. „Referitor la aceste aplicații proprii – de cele mai multe ori, nu încercăm să reinventăm roata – ci să ne adaptăm la piața globală. Adică, ne uităm la – Elon Musk, la Mark Zuckerberg, la Jeff Bezos – fondatorul Amazon și Larry Ellison – cofondatorul Oracle – și vedem cum își dezvoltă fiecare piața digitală. Încercăm și noi să o îmbunătățim atât cât putem aici, local, cu resursele pe care le avem. Eu sunt un pionier în ceea ce privește dezvoltarea digitală. La 12 ani, spre exemplu, am avut cel mai vizitat site din România. Ulterior s-a renunțat, am devenit mult mai profesionist, dar dacă atunci știam și aveam creierul de acum – se putea monetiza la nivel de milioane de euro proiectul acela. Atunci, a fost însă momentul în care am devenit pasionat de industria de antreprenoriat și respectiv dezvoltare digitală de software și aplicații web”, a povestit Cristian Doiu, într-un interviu acordat Gândul. „Aplicațiile pe care le dezvoltăm, cel puțin mai mult de jumătate dintre ele, pot fi interdependente” Cristian Doiu
Digi România a modificat prețul abonamentelor la telefonie mobilă. Cât costă, începând cu 19 mai
Digi România a modificat prețul abonamentelor la telefonie mobilă. Cât costă, începând cu 19 mai. Vezi cât costă abonamentele începând cu 19 mai. DIGI promite vacanțe mai relaxate cu „Roaming Zen”. DIGI inaugurează sezonul estival cu „Roaming Zen”. „Cu tarife prietenoase și beneficii generoase, clienții noi și existenți pot rămâne în legătură cu cei dragi, oriunde s-ar afla, fără grija costurilor legate de convorbiri internaționale sau trafic de date, pentru că la DIGI, conectivitatea nu ia pauză, nici măcar în concediu”, anunță DIGI. Când se desfășoară campania DIGI Campania are loc în perioada 19 mai – 17 august 2025 și oferă prețuri excelente pentru abonamentul Nelimitat, în funcție de numărul de linii portate: 5 euro/lună pentru un număr de telefon; 4 euro/lună pentru două numere transferate; 3,5 euro/lună pentru trei numere mutate sau 3 euro/lună pentru minimum 4 numere de telefon aduse în rețeaua mobilă DIGI. De asemenea, abonații care își petrec vacanța în afara granițelor se bucură de o experiență de comunicare completă cu pachetul Nelimitat: până la 6,6 GB trafic inclus de date roaming și minute nelimitate de roaming în statele membre SEE (țări din UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia), respectiv 3.000 de minute internaționale în principalele rețele mobile din SUA, Canada și UE. În plus, clienții beneficiază de trafic de internet și minute nelimitate în orice rețea națională, fixă sau mobilă din România, precum și de SMS-uri nelimitate în rețeaua DIGI. Cât costă roaming-ul de date mobile DIGI în Moldova, Turcia, Serbia, Macedonia, Albania, UK, SUA și Thailanda Totodată, pentru a asigura relaxarea celor care călătoresc în țări din afara spațiului SEE, DIGI oferă unele dintre cele mai bune prețuri: • Moldova: roaming de date la un cost de 0,2 euro/GB, apeluri către România cu 0,0125 euro/minut; • Turcia: pentru una dintre cele mai căutate destinații de vară, un tarif avantajos de 0,9 euro/GB pentru date mobile în roaming, în timp ce apelurile către România costă 0,19 euro/minut; • Serbia și Macedonia: 0,7 euro/GB pentru trafic de date în roaming, respectiv 0,39 euro/minut pentru apeluri către România; • Albania: trafic de date în roaming la un cost de 0,9 euro/GB, apeluri efectuate către România taxate cu 0,45 euro/minut; • Marea Britanie: roaming de date mobile la un preț special de 0,7 euro/GB, respectiv apeluri către România tarifate cu 0,015 euro/minut; • Statele Unite ale Americii: trafic de date în roaming la doar 0,4 euro/GB, apeluri inițiate către România facturate cu 0,025 euro/minut; • Thailanda: acces la internet mobil pentru 0,8 euro/GB, apeluri către România la un preț de 0,44 euro/minut. Telefonul mult dorit în rate, de la DIGI Utilizatorii își pot cumpăra telefonul mult visat în 24 de rate, la portarea în rețeaua mobilă DIGI, cu avans 0, această facilitate fiind disponibilă exclusiv utilizatorilor care dețin cel puțin un serviciu fix DIGI. Oferta se aplică numai în cazul contractelor încheiate pe o perioadă de 24 de luni. Informațiile detaliate despre serviciul de roaming și tarifele aferente fiecărei destinații pot fi consultate aici. Oferta este valabilă pe site-ul digi.ro, în secțiunea principală sau direct din contul de client, la oricare dintre magazinele DIGI, prin intermediul reprezentanților de vânzări sau prin apel la serviciul Relații Clienți (031.400.4600), anunță compania. Citește și: Smartphone de ultimă generație, oferit de Digi România. Care sunt condițiile Digi RCS-RDS modifică prețurile la abonamente. Ce trebuie să știe clienții Ai abonament la Digi România? Anunț de ultimă oră despre plata FACTURILOR Mihai a urmat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București între anii 2009-2012, după un an petrecut la SNSPA. A lucrat la numeroase publicații, dar și în agenții … vezi toate articolele
Locked Shields 2025, exerciţiul NATO de apărare cibenetică. Au participat 4.000 de experți civili și militari din 41 de state / Reacția DNSC
Specialiști din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) au participat, în perioada 5- 9 mai 2025, la Locked Shields 2025, cel mai complex exercițiu de securitate și apărare cibernetică organizat sub egida NATO și găzduit în premieră la Biblioteca Centrală a Universității Politehnica din București. Potrivit informațiilor oferite de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, activitatea a fost organizată în România de Ministerul Apărării Naționale (MApN), cu sprijinul DNSC și al Universității Politehnica din București, și a implicat specialiști militari și civili din domeniile securitate și apărare cibernetică. „Locked Shields se remarcă față de alte exerciții prin caracterul său complex, realistic și multidimensional, solicitând echipelor nu doar reacții tehnice la atacuri cibernetice, ci și gestionarea comunicării publice, oferirea de consultanță juridică și luarea de decizii strategice, toate desfășurate sub presiunea timpului și în condiții de stres intens”, au conchis specialiștii DNSC. Reamintim că Locked Shields este organizat anual de Centrul de Excelență NATO pentru Cooperare în Domeniul Apărării Cibernetice (CCDCOE) din Tallinn, Estonia, oferind, potrivit experților, un cadru realist de instruire pentru testarea capacităților de reacție în fața unor amenințări cibernetice diverse și în continuă evoluție. Ediția din acest an a reunit aproape 4.000 de experți civili și militari din 41 de state aliate și partenere, grupați în 17 echipe multinaționale de tip Blue Team, fiecare având misiunea de a proteja infrastructuri critice naționale simulate, într-un scenariu cu peste 9.000 de atacuri cibernetice complexe. „România se află la cea de-a cincea participare, fiind reprezentată de Comandamentul Apărării Cibernetice din MApN, care a format o echipă comună împreună cu Portugalia și Republica Moldova, însumând aproximativ 260 de specialiști din instituții componente ale Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, mediul academic, precum și companii private cu expertiză în domeniul securității cibernetice. Participanții au fost nevoiți să gestioneze și să răspundă în timp real unui spectru larg de incidente cibernetice, care reflectă provocările globale actuale, precum, protejarea serviciilor esențiale și a infrastructurilor critice fundamentale pentru funcționarea societăților moderne, inclusiv rețelele energetice, sistemele de distribuție și purificare a apei, serviciile satelitare, de comunicații, 5G și apărare.” CITIȚI ȘI: Specialiștii DNSC, primul MESAJ, după ce Primăria, Fiscul și Poliția din Timișoara au fost țintele unui atac CIBERNETIC: „Aceasta este prioritatea” DNSC: Nu s-au înregistrat ATACURI cibernetice relevante pe site-ul „prezenta.roaep.ro” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele