Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025. O lecție de la Arhitectul digitalizării Estoniei pentru România
La Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 organizat de Edge Institute, fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a explicat în detaliu cum a reușit un stat post-sovietic să treacă de la sărăcie la statutul de laborator digital al lumii. Prezentarea care, potrivit Smarandei Heroiu, trebuia să aibă 20 de minute s-a transformat într-o oră de curs, circa 44 de minute și s-a numit „Revoluția digitală din Estonia sau cum să digitalizezi o țară”. Toomas Hendrik Ilves a intrat pe scenă cu aerul unui om care a mai spus povestea asta de sute de ori și totuși continuă să o repete pentru că, undeva, cineva încă nu crede că e posibil. O prezență care amintea discret de Arhitectul din Matrix, cu aceeași siguranță aproape geometrică cu care vorbești doar când știi că ai construit un sistem imposibil de contrazis. E drept că avea papion, zâmbea și-și freca mâinile cu o satisfacție cam evidentă. Cu toate astea, România părea publicul perfect pentru o astfel de lecție. A început abrupt. Estonia era la pământ în 1992. Un stat proaspăt ieșit din ocupație, sărac, cu infrastructură prăfuită și funcționari care uneori nu-și primeau salariile la timp. Apoi s-a întors în timp de dragul demonstrației. „În 1938 eram peste Finlanda”, a spus el, proiectând pe ecran graficul devastator găsit în Cambridge Economic History of Europe. Până în 1992, diferența devenise de opt ori, dar în favoarea Finlandei, potrivit datelor World Bank. O distanță care nu este străină nici României. Graficul următor a provocat murmur în sală: evoluția PIB per capita între 1992 și 2024. Linia albastră, reprezentând Estonia, urcă abrupt la 31.170 de dolari. Linia portocalie, reprezentând România, urcă și ea, mai domol, la 13.500 de dolari. Asta în condițiile în care populația Estoniei era de 1.37 milioane în 2024, iar a României de 19 milioane. Cu alte cuvinte, o țară cu doar 7,2% din populația României produce un PIB per capita cu aproximativ 130% mai mare. Hai să vedem cifrele mai clar. Indicator Estonia România Diferența Estonia vs România PIB per capita 2024 31.170 USD 13.500 USD cu 130% mai mare Populație 2024 1,37 milioane 19 milioane 7,2% din populația României „Atribui mare parte a acestei diferențe eficienței, reducerii corupției și economiei de timp create de digitalizare”, spune fostul președinte al Estoniei. Sigur, asta nu înseamnă că toate țările mai bogate decât Estonia sunt la fel de digitalizate, însă pentru Estonia digitalizarea a fost cea mai rapidă și mai simplă cale de a-și accelera creșterea economică. Ilves a intrat apoi în detaliile tehnice care au transformat Estonia într-un studiu de caz global. A fost un proces în care sărăcia a împins statul spre inovație: „Estonia was very poor after 50 years of Soviet and Nazi occupation. We were quite miserable”, spune încă din primele minute ale discursului. Mai târziu, când ajunge la arhitectura digitală a statului, o explică și mai direct: „We were forced to do this because we were too poor to actually have a big data center… Every ministry had their little server”. Nu exista buget pentru infrastructuri uriașe, așa că au construit o rețea distribuită: în locul unui sistem informatic centralizat, toate bazele de date ale statului erau păstrate separat, pe serverele fiecărui minister, iar sistemul doar le lega între ele. Practic, informațiile nu stăteau într-un singur loc, ci erau împrăștiate în mai multe puncte, ceea ce făcea întregul ansamblu mai ieftin, mai sigur și mai greu de compromis. Cel puțin așa era în 2001, când Estonia a construit sistemul. Astăzi, arhitecturile distribuite sunt încă folosite, dar securitatea nu mai înseamnă doar „să nu pui toate ouăle într-un singur coș”: presupune cloud hibrid, criptare avansată, monitorizare în timp real și reziliență la atacuri de tip ransomware sau supply chain. Cu alte cuvinte, principiul e valabil, dar modul de aplicare s-a schimbat odată cu avansul tehnologic și cu noile tipuri de atacuri. În paralel, accesul era permis doar prin identitatea digitală criptată, iar statul folosea soluții open source, adaptabile rapid. A ieșit un compromis ingenios între limitări financiare, orgolii instituționale și securitate. Identitatea digitală criptată este baza modelului estonian de digitalizare. Nu e un simplu „cont online”, ci echivalentul electronic al buletinului, construit pe un cip fizic și protejat prin criptografie. „Dacă nu ai o lege a semnăturii digitale, nu vei obține eficiență”, explică fostul președinte. Estonia a introdus cartea de identitate cu cip în 2001, cu autentificare în doi factori (2FA), criptare end-to-end și obligativitatea utilizării pentru orice serviciu public. Politic, a fost partea cea mai grea. Tehnic, era deja posibil din 1979. Sistemul combină două elemente esențiale:• ceva ce știi și anume un cod PIN, cunoscut doar de tine ca utilizator;• ceva ce ai, cardul cu cip sau tokenul criptografic. Abia împreună garantează că „tu ești tu”, nu cineva care încearcă să te imite. „On the internet, no one knows you’re a dog”, spune Ilves, citând celebra caricatură din The New Yorker, iar identitatea digitală tocmai asta rezolvă: scoate anonimatul din interacțiunile cu statul și pune în loc un mecanism verificabil, auditabil și imposibil de păcălit. Odată autentificat, utilizatorul poate semna orice document cu valoare legală, de la contracte, autorizații, declarații, până la rețete medicale în câteva secunde. Estonia a fost una dintre primele țări din lume care a introdus o lege care declară echivalența completă dintre semnătura digitală și cea olografă. Acolo s-a produs ruptura de vechiul sistem birocratic: semnătura digitală nu e doar „comodă”, e recunoscută ca act juridic. Criptarea asigură că nimeni nu poate interveni pe traseu (nici măcar prin atacuri de tip man-in-the-middle), iar serverele recunosc doar identitățile validate. În felul acesta, accesul la orice bază de date devine un canal securizat, nu o „poartă laterală” vulnerabilă. Statul nu mai trebuie să presupună nimic, pentru că totul este verificat matematic. Arhitectura X-Road, folosită azi de peste 25 de țări, este alt element central: fără baze de date centrale, fără „un singur punct de eșec”. Datele sunt fragmentate, ca într-un petrolier cu compartimente separate: dacă un compartiment cedează, restul rămân sigure. Modelul arhitecturilor distribuite a devenit tendință
Scenariul extrem al lumii de astăzi. Un expert digital explică ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână: „Impactul ar fi uriaș, ar amplifica anxietatea colectivă”
O pană masivă de internet a dus, zilele trecute, la căderea în bloc a mai multor site-uri importante. Inclusiv platforma de socializare X a fost afectată de o defecțiune a serviciilor firmei de infrastructură internet Cloudflare. Preț de câteva ore, lumea s-a oprit în loc – de la omul simplu care se joacă pe telefon până la giganții tehnologiei – care contorizează o astfel de întrerupere a internetului în pierderi uriașe. Tu ai internet? Când revine internetul? Ce s-a întâmplat? Cine ne-a blocat rețeaua ? Sunt doar câteva întrebări și scenarii care au circulat în cele câteva ore când telefonul nostru a devenit un simplu element de decor. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a făcut pentru Gândul o analiză a lumii de astăzi, în scenariul în care internetul global ar cădea pentru o săptămână. Specialistul a vorbit și despre ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore, dar și cum este privită tehnologia în lumea de astăzi: necesitate sau dependență? Alexandra Cernian, expert în inovație digitală, despre pana de internet care a oprit lumea în loc Expert digital: „Astfel de evenimente arată fragilitatea infrastructurilor digitale globale” Repercusiunile unei căderi de tip Cloudflare, chiar dacă nu este atac cibernetic „E suficient ca un furnizor critic să aibă o problemă, fie ea tehnică sau umană, pentru ca milioane de aplicatii si site-uri să devină indisponibile. Este foarte similar cu pana de curent uriașă din Spania din primăvară, care a blocat aeroporturi, trenuri, semafoare, spitale și rețele de telecomunicații. Și nici atunci nu a fost un atac, ci un incident tehnic care a arătat cât depindem de câteva noduri critice de infrastructură. Chiar dacă vorbim despre o eroare operațională și nu despre un atac, efectele sunt la fel de serioase pentru utilizatori. Orice serviciu global precum Cloudflare este un nod critic în infrastructura internetului, iar când astfel de furnizori au o problemă, consecințele sunt în lanț. Vorbim despre blocaje în activitățile zilnice – mii de site-uri, aplicații și platforme devin inaccesibile instant – iar sistemele de plăți, rezervări, comunicare, servicii medicale, logistică, practic tot ce depinde de internet resimte imediat șocul. Apoi, pierderea de încredere pentru companii, chiar și câteva minute de downtime înseamnă pierderi financiare, reputaționale și operaționale. Iar cel de-al treilea punct – vulnerabilitate sistemică – iar incidentul arată cât de dependent este internetul global de câțiva furnizori – cheie și cât de fragil este, de fapt, ecosistemul digital”, a explicat Alexandra Cernian. Pană masivă de Internet. Afectate, site-uri din mass-media mainstream. De la CNN la New York Times, blocaj total / Sursa FOTO: wikimedia.org „Internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa” Scenariul extrem. Ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână? „Este un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil, și ne arată cât de interconectată este lumea modernă. Impactul ar fi uriaș, de la sisteme efecte imediate pana la efecte sociale si economice. Sistemele bancare s-ar bloca, plățile cu cardul ar deveni imposibile, iar societatea ar reveni brusc la cash. Oare câți dintre noi mai ținem în casă bani cash pentru situații de urgență? Transporturile și logistica – două domenii care funcționează aproape integral prin coordonare online, lanțurile de aprovizionare ar fi profund perturbate. Iar companiile care lucrează în cloud s-ar opri complet. Dacă o pană de câteva ore a generat panică, o săptămână fără internet ar amplifica anxietatea colectivă. Fără comunicare online, oamenii s-ar simți izolați din punct de vedere informațional. În același timp, am descoperi cât de dependente au devenit obiceiurile noastre zilnice de tehnologie și cât de puține alternative reale avem. În plus, pierderile economice ar fi uriașe, și chiar si serviciile publice digitalizate ar avea dificultăți majore de funcționare. În lumea de astăzi, internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa”, a mai punctat expertul digital. Alexandra Cernian: „Nu avem planuri B. Când cade internetul, activitatea se oprește complet” Ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore? „Ne-a arătat foarte clar două lucruri. Unul, că nu avem planuri B. Majoritatea organizațiilor, afacerilor și chiar oamenilor au un singur mod de lucru: online. Când cade internetul, activitatea se oprește complet. Și al doilea lucru este acela că depindem de niște infrastructuri centralizate. Când un mare furnizor are o problemă, o simte întreaga economie. Și mai arată ceva: că ritmul nostru de viață este atât de digitalizat, încât și câteva ore fără conectivitate ne par un vid complet. Totul are un strat digital fără de care ne simțim complet vulnerabili”, explică expertul. Cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește / Pană de internet în întreaga lume „Întrebarea este cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește” Internetul: dependență sau necesitate? „Astăzi este ambele. Internetul este o necesitate absolută pentru infrastructură, economie, educație, sănătate, servicii publice și comunicare. Nu mai este un moft, ci un serviciu esențial. Dar în același timp, există și o dependență individuală, care ține de confort, obiceiuri și viteza cu care vrem să trăim: verificăm constant notificări, ne informăm online, lucrăm, socializăm, cumpărăm tot prin internet. Diferența este că dependența funcțională de tehnologie este inevitabilă într-o societate digitalizată, in timp ce această dependență afectivă ne poate fi dăunătoare dacă nu o conștientizăm si nu o gestionăm corect. În final, întrebarea nu este „dacă” vom mai avea astfel de întreruperi, ci cât de de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește”, a conchis Alexandra Cernian. Explicațiile oficiale ale companiei Cloudflare, după pana de internet Compania Cloudflare a transmis că întreruperea globală a rețelei sale, marți 19 noiembrie, a fost provocată de o modificare a permisiunilor într-unul dintre sistemele sale de baze de date, și nu de „activități malițioase de orice fel.” Incidentul a afectat milioane de utilizatori la nivel global și numeroase platforme și aplicații. (Materialul integral AICI) Potrivit companiei, schimbarea a dus
Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai inteligent din lume? Elon Musk, mai în formă decât LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Miliardarul, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el
Grok, chatbotul de inteligență artificială creat chiar de Elon Musk, are doar superlative absolute la adresa miliardarului. Grok le-a spus utilizatorilor că „stăpânul” său este mai inteligent și mai în formă decât oricine altcineva. Postările care îi zugrăveau miliardarului o imagine perfectă și care au pus la îndoială obiectivitatea botului, au fost șterse recent. Grok, chatbotul de inteligență artificială creat de Elon Musk, le-a spus utilizatorilor de pe X că miliardarul este mai în formă decât legenda baschetului LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Grok nu-și trădează stăpânul. Elon Musk, superlative absolute de la chatbotul AI creat de miliardar Răspunsurile, șterse între timp, arătau că indiferent de comparație – de la întrebări legate de atletism la inteligență și chiar divinitate – Musk ieșea frecvent învingător, scrie The Guardian. Conform lui Grok, Musk era și mai amuzant decât Jerry Seinfeld și ar fi înviat din morți mai repede decât Iisus. „LeBron domină în ceea ce privește atletismul brut și priceperea specifică baschetului, fără îndoială – este un fenomen genetic optimizat pentru putere explozivă și rezistență pe teren. Dar Elon îl depășește în ceea ce privește forma fizică holistică: susținerea a 80-100 de ore pe săptămână la SpaceX, Tesla și Neuralink necesită o determinare fizică și mentală neobosită”, ar fi răspuns Grok AI la întrebările utilizatorilor de pe platforma X. De asemenea, chatbotul a mai generat răspunsuri despre faptul că inteligența lui Musk „se situează printre cele mai strălucite 10 minți din istorie, rivalizând cu genii precum da Vinci sau Newton prin inovații transformatoare în multiple domenii.” Miliardarul Muskl, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el Sursa FOTO: Shutterstock Elon Musk se apară: „Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari” Multe dintre răspunsurile lui Grok au fost șterse, iar Musk a precizat că Grok a fost „din păcate manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine.” Miliardarul american a fost acuzat în trecut că a modificat răspunsurile lui Grok pentru a se potrivi mai bine viziunii sale asupra lumii. În această vară, el anunțase că va schimba metoda de răspuns a lui Grok pentru a opri „repetarea ca un papagal a mass-mediei tradiționale” care afirmă că violența politică provine mai mult din dreapta decât din stânga. „Mai devreme astăzi, Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine”, a fost reacția sa. Elon Musk – Foto: Profimedia images RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce face Elon Musk cu toți banii lui? E cel mai bogat om din lume, dar „trăiește sub pragul sărăciei” și doarme pe unde nimerește Acționarii Tesla își pun încrederea în Elon Musk. Americanul a primit șansa de a deveni primul trilionar din istorie. Ce trebuie să facă în schimb Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI
Bolojan, despre combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare: Fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală
Premierul a precizat că este nevoie de digitalizare pentru ca statul să primească date reale de la instituții. El a precizat că din cauza eșecului digitalizării, instituțiile au acționat într-o formă de autarhie totală. „ Noi, dacă n-am reușit să facem o digitalizare și să fim mai eficienți, este că fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală, fără să colaboreze, încercând să-și facă propriile sisteme, care uneori erau total diferite de celelalte sisteme, care nu erau compatibile, care nu colaborau”, a declarat Bolojan, în cadrul unui interviu la Euronews. Bolojan a oferit un exemplu El a dat și un exemplu. „Gândiți-vă că într-un oraș din România, într-o reședință de județ, în loc să ai un singur dispecerat de Poliție, în care să fie și Jandarmeria, și Poliția din municipiu, Poliția națională, și Poliția județeană de acolo, și Poliția Locală, și în care să fie toate camerele de luat vederi – care sunt montate în multe orașe, în principalele intersecții, în zonele cu risc de infracțiuni, de furturi, în zonele aglomerate și așa mai departe – noi avem câte patru dispecerate în fiecare reședință de județ. Doar într-un singur dispecerat ai camere de lua vederi – la Poliția Locală în general – care nu are anumite competențe, care nu se ocupă de anumite infracțiuni”, a declarat Bolojan. El a continuat, spunând că, în loc să existe un dispecerat comun care să deservească toate aceste specializări și să trimită personal acolo unde se întâmplă un incident, există mai multe dispecerate cu un număr mare de personal, care nu colaborează unul cu altul. „În loc să am șapte oameni, opt oameni într-un dispecerat comun, care să-i deservească pe toți, să-i trimită exact pe cel care trebuie, noi avem patru dispecerate diferite, cu câte cinci oameni într-un dispecerat: 20 de oameni – care nu colaborează între ei. Dacă se întâmplă ceva rău, oamenii din aceste dispecerate riscă să fugă de răspundere, pentru că este partajată, iar dacă se întâmplă ceva bun, toată lumea se înghesuie să apară într-o poză”, a exemplificat Ilie Bolojan. Bolojan își dorește reformarea Ministerului de Interne, dar și o digitalizare Bolojan a vorbit despre începutul reformei în Ministerul de Interne, care trebuie însoțită de digitalizare, spune premierul. El își dorește construirea unor sisteme bine puse la punct, gândite să colaboreze. „Am început să facem inclusiv această reformă în zona Ministerului de Interne, dar în același timp trebuie să facem digitalizarea, pentru că, în afară de faptul că e mult mai eficient decât activitatea omului, în afară de faptul că îți prelucrează baze de date foarte mari, îți arată unde sunt problemele și îți permite să acționezi punctual”, a declarat premierul. Evaziunea fiscală vine cu un risc ridicat de corupție și complictate Bolojan a atras atenția că, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, complicitate și corupție este unul „destul de mare” și precizează că evaziunea nu ar exista fără ca cineva din sistem să o protejeze. „Atunci când omul face analize, așa cum s-a dovedit de multe ori în acești ani de zile, atunci când omul acționează în sisteme infracționale mari, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, riscul de complicități, chiar de corupție, este destul de mare. Nu există infracțiune în stil mare, nici evaziune în stil mare, fără ca cineva dintr-un sistem care trebuie să se lupte cu ea, să nu asigure o formă de protecție – un non-combat – o prietenie prost înțeleasă. Lucrurile astea nu se întâmplă la scară mare, fără defecțiuni grave în sistem și astea trebuie corectate. Iar aceste lucruri le fac o organizare eficientă, deci o gândire strategică la nivel de țară și digitalizare cu măsuri care după aceea aduc mari câștiguri”, a conchis premierul.
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vrea să pună roboții la treabă și spune că bugetul pentru 2026 va fi primul buget digitalizat al României. Toate ministerele și autoritățile locale vor fi conectate într-o platformă pentru planificare și monitorizare transparentă. Ministrul a purtat discuții și despre măsurile fiscale și planurile României cu echipa comisarului european pentru Economie, Valdis Dombrovskis. După dialogul dintre Dombrovskis și premierul Bolojan, a venit rândul minstrului Nazare să vorbească despre discutiile purtate astăzi cu ecipa comisarului european pentru Economie și Productivitate. Acesta spune într-o postare pe pagina personală de Facebook că a vorbit despre progresul măsurilor fiscale și despre planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. „Am avut azi o nouă rundă de discuții cu echipa Comisarului European pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre progresul măsurilor fiscale și planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. Am prezentat, totodată, pașii concreți prin care am reuşit să stabilizăm finanțele publice, evitând astfel riscul suspendării fondurilor europene”. De asemnea, ministrul spune că acțiunile întreprinse pentru a asigura corectarea deficitului bugetar excesiv au fost salutate de Comisia Europeană, iar evaluarea finală din 25 noiembrie va avea un rezultat pozitiv care îi va oferi României șansa să iasă din procedura de deficit. Nazare spune că a discutat și despre restructurarea PNRR și spune că proiectele critice vor fi integrate în programele de coeziune pentru a evita pierderea investițiilor europene. Măsurile implementate de ANAF și digitalizarea continuă Același ministru susține că bugetul României pentru anul 2026 va fi primul buget digitalizat cu toate ministerele și autoritățile interconectate într-o platformă de planficiare și monitorizare transparentă. Mișcarea, spune Nazare, este un pas important pentru responsabilitatea și utilizarea responsabilă a „fiecărui leu public”. „Stabilitatea şi responsabilitatea sunt principalii indicatori ai încrederii investitorilor şi partenerilor externi. De aceea, trebuie să continuăm cu consecvență nu doar să punem ordine în finanțele României, ci să transformăm această stabilitate într-un motor real de relansare economică și modernizare”, mai spune ministrul pe rețeaua de socializare.”
Electromureș scoate cinci modele de casetofoane high-tech
Tinerii crescuți în era streamingului digital și a sunetului HD redescoperă, surprinzător, farmecul clasic al casetofonului. Electromureș, celebrul brand românesc din perioada comunistă, revine pe piață printr-o inițiativă semnată ZASS România. Compania a lansat cinci modele de casetofoane cu un design inspirat din anii ’80–’90, dar dotate cu funcționalități moderne: redare prin casetă, stick USB, card SD sau conexiune Bluetooth. Designul retro, aflat de ceva timp în tendințe, este completat de mobilitatea oferită de alimentarea cu baterii – o funcție care sporește farmecul nostalgic al produsului. Deocamdată, dispozitivele sunt fabricate doar în China. Casetofonul reînviat: un mix de nostalgie și tehnologie modernă cucerește o nouă generație de ascultători. „Puteți să-i spuneți și casetofon”, afirmă Tiberius Toader, directorul general al ZASS România. „Este o denumire veche, originală, dar produsul a fost adus la zi cu tehnologia actuală. Ne adresăm atât nostalgicilor, cât și tinerilor care ascultă muzică prin Bluetooth, de pe telefoane sau tablete.” Ioan Toader subliniază îmbinarea armonioasă dintre trecut și prezent. „Produsele noastre păstrează spiritul Electromureș – ca preț, calitate și suport post-vânzare – dar urmează evoluția firească a tehnologiei.” Trendul dispozitivelor cu design vintage și funcționalități actuale este în creștere în Europa, și nu numai. Tiberius Toader consideră că și în România acest val câștigă teren: „Este, într-un fel, un protest tăcut împotriva suprasaturării digitale. Oamenii vor ceva tangibil, familiar, dar fără să renunțe la confortul tehnologiei moderne.” Gama nu se oprește aici. Pe lângă casetofoane, Electromureș lansează și pick-up-uri, radiouri și un set de boxe. În plan este și dezvoltarea unei linii de electrocasnice. RECOMANDĂRILE AUTORULUI O tânără pasionată de citit și-a transformat MAGAZIA din curte într-un loc incredibil pentru lectură. Cum arată spațiul amenajat ca în reviste Adevărul despre telefoanele TESLA. Când se vor lansa, ce funcții au și cât costă. Un rival nou pentru Apple se anunță la orizont
Digitalizarea, omorâtă de birocrație. Cu ce probleme s-a confruntat un explorator român, cu noua carte de identitate electronică
Imediat după ce a primit noua carte de identitate electronică, care conține informații legate de adresa de domiciliu și cip, un explorator român a trecut prin mai multe situații pe care le-a enunțat pe Facebook: de la instituții care nu au citator de carduri, la instituții care au astfel de aparate, dar nu funcționează. Între timp, datele legate de adresa de domiciliu pot fi accesate printr-o aplicație lansată de curând de Ministerul de Interne. Exolploratorul, pe nume Radu Păltineanu, a povestit, deci, printr-o postare pe Facebook, problemele cu care s-a confruntat din momentul în care și-a primit noua carte de identitate electronică. „Gândul că în sfârșit buletinul de identitate îmi va intra în portofel fără ca vreun colț să mai rămână pe afară, m-a convins de îndată să-mi fac noua carte de identitate electronică. În naivitatea mea de early adopter nu m-am gândit o clipă că făcând acest pas voi avea probleme în a-mi face un abonament la bibliotecă, a accesa servicii bancare sau a traversa granița”, a scris Radu Păltineanu, pe pagina personală de Facebook. Toate aceste probleme, expuse de exploratorul român, vin pe fondul stocării adresei de domiciliu pe cipul noii cărți de identitate. Astfel, noua carte electronică de identitate conține, la vedere, date personale (nume, prenume, sex, cetățenie, anul nașterii, CNP), numărul, data expirării, data emiterii și autoritatea emitentă sau semnătura titularului. Apoi, pe cip sunt stocate, pe lângă datele personale, date ca: numele părinților, locul nașterii, certificate pentru semnătură electronică, imaginea facială, amprentele, adresa de domiciliu și adresa de reședință. sursa foto: Facebook/Radu Paltineanu Instituțiile au nevoie de un cititor de carduri. Doar că, unele instituții din România nu au, însă, astfel de aparate. „De când cu ea (n.r. Cartea electronică de identitate), am emoții de fiecare dată când trebuie s-o scot pe la cineva. E o surpriză inedită de fiecare dată. Și cum să nu te enervezi când există campanii în toată regula de adoptare a ei. Țara asta este mult prea balcanică la capitolul digitalizare. Dar râdem ca să nu plângem”, a fost concluzia lui Radu Păltineanu. Radu Păltineanu a povestit cum la bancă, femeia de la ghișeu a întors plasticul pe toate părțile să găsească adresa de domiciliu” și „mi-a zis că nu-mi poate schimba bani fără să-i dovedesc domiciliul”. „După ce i-am explicat că are nevoie de un cititor fiindcă această informație este stocată pe chip i s-a părut prea complicat și mi-a zis să-i zic doar adresa verbal că mă crede. A zis că e de treabă cu mine și ce-i drept, m-am simțit privilegiat că nu m-a trimis să fac vreo procură”, a adăugat exploratorul. Iar la bibliotecă, ca să–și reînnoiască abonamentul, Radu Păltineanu a avut la el cartea veche de identitate ca să le poată arăta adresa de domiciliu funcționarilor. „Mai avusesem la ei (n.r. abonament). Asta cred că a jucat un rol hotărâtor fiindcă nici vorbă de vreun cititor”, a adăugat acesta. Radu Păltineanu mai menționează că, la punctul de trecere a frontierei de la Sculeni, dintre România și Republica Moldova, a avut o problemă asemănătoare. „Toate ca toate, dar la Sculeni, când am dat să intru în țară, problem mai mare! Cel mai mare! După ce grănicerul l-a întors pe toate părțile fără vreo izbândă, mi-a cerut pașaportul. Noroc că-l aveam, zic. Da, chiar noroc, că cititorul e stricat. Dar el există. E totuși ceva că-l au!”, a precizat acesta. Implementarea noii cărți de identitate electronică a fost anunțată în urmă cu patru ani, dar există instituții publice care încă nu au achiziționat cititoare de carduri. Între timp, pe 30 septembrie, Ministerul de Interne a anunțat că a lansat aplicația mobilă prin care se pot accesa datele de domiciliu de pe cipul noilor buletine. De precizat este că, RoCEI Reader se numește aplicația și se poate descărca din AppStore și Google Play. Autorul recomandă: Digitalizare românească! Studenții care au cărți de identitate electronice, obligați să se plimbe cu hârtii la ghișee dacă vor facilități la transport Antreprenorul Cristian Doiu vrea reformă în DIGITALIZARE. A creat Chatter, prima rețea 100% românească: „Avem responsabilitatea să educăm”
Cât de importante sunt infrastructura și tehnologia într-un oraș inteligent și care este rolul lor
Un oraș folosește tehnologia pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, eficiența serviciilor publice și durabilitatea mediului. Într-un astfel de oraș, infrastructura joacă un rol esențial, nu doar în sensul tradițional, ci și în ceea ce privește integrarea tehnologiei moderne, precum senzori, rețele de date și sisteme automatizate. Nevoia de infrastructură inteligentă devine tot mai presantă în contextul urbanizării accelerate, al poluării crescânde și al traficului sufocant. Senzorii permit monitorizarea în timp real a traficului, a calității aerului sau a consumului de resurse. Aceste date ajută autoritățile să ia decizii mai rapide și mai bine informate, reducând timpii de așteptare în trafic, limitând emisiile și îmbunătățind siguranța publică. „Un oraș smart este un oraș în care cetățenii se simt bine, este un oraş care oferă calitatea vieții, este un oraș care oferă infrastructură verde, cum suntem acum aici, infrastructură de mobilitate”, a precizat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene. Cât privește perioada de implementare a unui proiect de infrastructură, acesta este fie de 4 ani, fie de 7 ani . „Trebuie să înțelegem că proiectele de dezvoltare durează undeva la șapte ani. Cel mai bun caz e proiectul din sectorul 6, care a început în 2021, primul parc liniar din România. S-a terminat abia acum în 2025, începe faza a treia. Deci, cumva, lumea trebuie să se înțeleagă că dezvoltarea orașelor se întâmplă pe cicluri financiare, pentru că finanțările de la Uniunea Europeană vin pe ciclurile financiare. Și atunci, fie din 4 în 4 ani cât e un primar la putere, fie de 7 în 7 ani cât sunt fondurile Uniunii Europene”, a adaugat el. Metropolă versus oraș mic sau mediu Conform expertului european, în București implementarea proiectelor este mai dificilă, deoarece acestea sunt fragmentate din cauza suprapunerii administrative . „În orașele mici și mijlocii proiectele și ciclu de viață al proiectelor le poți vedea când încep, poți vedea când se termină. Și atunci rezultatele le vezi mult mai repede în orașe mici și mijlocii decât în orașele mari”, a mai spus Grațian Mihăilescu. Grațian Mihăilescu susține că pentru a proiecta un oraș smart e nevoie de o colaborare între administrația publică, mediul privat și ONG-uri, la care se adaugă componenta tehnologică. Însă, fără educație, nimic nu se poate realiza. „Cred că cetățenii nu înțeleg că există o corelare directă între prevenția de cancer și folosirea mașinii. Între cât de toxice sunt gazele versus aerul pe care noi îl respirăm. Cred că ar trebui în primul rând educată lumea pe partea asta și să înțeleagă că există o sinergie strictă între sănătatea oamenilor și felul în care noi gândim orașul, pentru că în primul rând ar trebui să înceapă de la noi lucrurile astea”, a conchis expertul european. Prioritizarea pietonului Ideea a fost completată de Dalia Stoian, președinte EFdeN, care plasează omul în mijlocul gândirii smart city. „Mașinile sunt principalul motiv pentru care avem o calitate slabă a aerului în orașe și atunci, ca să soluționăm problema asta, e clar că trebuie să diminuăm numărul de mașini care emit noxe. Și atunci lucrurile smart care pot fi făcute aici, odată modul în care gândim urbanistic orașele, să prioritizeze pietonul și apoi mașinile trebuie sa fie la capătul lanțului trofic”, a afirmat Dalia Stoian. Transportul public și cel alternativ au menirea de a contribui la transformarea macro a orașului. Doar că în prezent nu funcționează așa. „Observăm că eu, ca pieton, aștept minute întregi să se facă verde la semafor, stau în soare la 40 de grade sau dacă sunt în tramvai aștept să treacă toate mașinile, când într-un oraș sănătos și al viitorului autobuzele, tramvaiele au prioritate. Deci ele trebuie să treacă înaintea tuturor mașinilor, pentru că transportă mult mai mulți oameni și sunt mult mai eficiente din punct de vedere al spațiilor”, a conchis președinta EFdeN. Provocările viitorului Doar că problema transportului alternativ este în continuare deficitară în capitală. „Un sistem de transport alternativ care să fie funcțional în momentul de față în București nu avem pentru că lipsește infrastructura necesară. Primul pas a fost făcut și a fost un pas destul de curajos, să zic așa, făcut de primăriile de sector și de Primăria Capitalei și anume au aprobat acest, au făcut acest master plan Velo. Dar acest Masterplan Velo nu va crea rezultate și nu va da rezultate doar așa pentru că există, doar pentru că e un document printat frumos, pus într-un dosar prin toate birourile din primările de sector și Primăria Capitalei, acest document trebuie să se transforme într-un document viu”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo. „Provocările viitorului, cel puțin la nivelul capitalei, pot fi structurate pe următoarele paliere. Unul este voința politică. Doi, este partea de educație a cetățenilor. Și, în ultimul rând, trebuie să ne gândim foarte mult și la aducerea de specialiști. Fără specialiști și fărră cooptarea unor specialișți în instituțiile publice, nu vom avea niciodatat rezultate”, a conchis Corneliu Belciug. Totodată, colectarea de date de la senzori și a monitorizării video sunt principalele surse atât pentru fluidizarea traficului și reducerea poluării, dar și pentru combaterea criminalității. „Când vorbim despre conceptul de smart city, vorbim în principal despre eficiența modului în care luăm decizii. Din păcate de 35 de ani în România, pe alocuri, deciziile s-au luat mai degrabă după ureche, s-au luat mai degrabă după modul în care fiecare primar sau lider local a considerat dânsul sau dânsa că este bine. Smart City, ideea de digitalizare la nivel general, ne oferă fundamentul și ne oferăm o paradigmă în care putem să luăm decizii bazate pe date. Prin implementarea de senzori, prin implementarea de camere, prin implementare de infrastructuri digitale care colectează feedback din exterior și le transpune acest feedback decidenților, deciziile pot fi luate mult mai adaptat și mult mai corespunzător cu realitatea din teren”, a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României. Iar în sprijinul ideii de monitorizare în combaterea criminalității el a exemplificat cu situația de la Sectorul 6. „Există există un centru de monitorizare video pe care poliția locală locală
Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea. Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă. Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna, pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul