Lia Olguța Vasilescu, atac la ANAF: E o nebunie, vrem să ajungem pe Lună şi noi facem print-screen la ecran”
Lia Olguța Vasilescu – primarul Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România (AMR) – a lansat acuzații grave la adresa Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), spunând că procesul de digitalizare din România este blocat de birocrație. „Ne doare că atunci când se vorbeşte despre smart city, de exemplu, în România ideile sunt puţine şi simple”, a spus Olguța Vasilescu. „Se vorbeşte despre reabilitarea termică, despre colectarea selectivă, eventual cu containere îngropate, despre WiFi în parcuri şi în autobuze, despre panouri fotovoltaice şi cam aici se reduce totul. Noi, toţi primarii, căutăm însă mai multe idei pentru a transforma într-adevăr oraşele noastre în oraşe smart. Mulţi dintre noi am făcut eforturi pentru a le digitaliza. La Craiova, deşi absolut toate documentele se pot solicita şi elibera în format electronic, doar 7% dintre cetăţeni utilizează această soluţie, poate şi pentru că alte instituţii nu performează şi nu te obligă la digitalizare, să-i înveţe pe oameni că trebuie până la urmă să schimbe ceva şi ei în comportamentul lor. Totul pleacă de la instituţii. Ce părere să avem în condiţiile în care ANAF, mai nou, ne cere printr-un ordin de ministru, să facem referate de necesitate pentru fiecare filă de buget”, a declarat Lia Olguța Vasilescu. „Facem iar dosar cu şină pentru fiecare achiziţie în parte” Lia Olguța Vasilescu s-a declarat nemulțumită din cauză că în România încă mai sunt folosite dosare cu șină, iar Ministerul de Finanțe solicită „print-screen-uri”. „Trebuie făcută toată digitalizarea României de către Ministerul Digitalizării. Este o propunere pe care am mai făcut-o. Cel mai simplu ar fi ca digitalizarea să fie făcută fie de ANAF printr-o achiziţie centralizată, fie de Ministerul Digitalizării la nivelul întregii ţări. Din păcate, în România, ordinul de la Ministerul de Finanţe ne obligă să facem print-screen la programul respectiv şi să facem iar dosar cu şină pentru fiecare achiziţie în parte. E o nebunie! Sperăm să se abroge ordinul respectiv. Din păcate, aici ne aflăm: vrem să ajungem pe Lună şi noi facem print-screen la ecran”, a mai spus Lia Olguța Vasilescu în cadrul în cadrul primei ediții a Smart City Highlights, organizată de Universitatea Politehnica București. RECOMANDAREA AUTORULUI: Valentin Stan: Pozițiile ministrului român de Externe la ONU au fost profund anti-americane Nu e ușor cu Nicușor, e aiuritor: Un președinte exagerat de lent Cu cât s-a vândut un tractor românesc U650, fabricat în 2005, la o licitație în Neamț. A fost „bătaie” pe utilajul folosit de primărie la deszăpezire Alexandru Chirilă, la „Pastila Financiară”: „Dacă renunți la țigări și la ieșit în oraș, economisești 1400 de lei lunar” Sorin Grindeanu, discuții cu ambasadorul Germaniei în România: „Vrem investiții germane în industria de apărare și SPRIJIN pentru aderarea la OECD”
Digitalizarea în România se simte și în stațiile de autobuz inteligente. Băncile smart și conectivitatea la internet, o mână de ajutor când aștepți
Transformarea digitală a orașelor din România începe să capete contur și în spațiile publice frecventate de mii de oameni zilnic. La Constanța, administrația locală a demarat un proiect prin care conectivitatea la internet și dotările smart devin parte integrantă a infrastructurii urbane. Stațiile de autobuz, băncile publice, sistemele de iluminat sau semafoarele intră într-un nou capitol de modernizare – unul în care tehnologia nu doar că îmbunătățește confortul, dar contribuie și la siguranță și informare. Valoarea estimată a proiectului este de peste 100.000 lei (fără TVA) și vizează un total de 151 de locații strategice. Inițiativa, parte a unui plan mai amplu de digitalizare urbană, va aduce beneficii directe cetățenilor printr-o infrastructură mai bine conectată și orientată către nevoile cotidiene ale locuitorilor. Internet public și funcții smart în zonele de tranzit Una dintre cele mai vizibile componente ale proiectului este instalarea de rețele Wi-Fi în stațiile de autobuz. Aici, călătorii vor putea accesa în timp real informații despre sosirea vehiculelor, traseele disponibile sau eventualele întârzieri. Panourile digitale vor fi interconectate cu rețeaua de transport și vor afișa date actualizate constant, facilitând o mai bună planificare a rutelor. Tot în stațiile de autobuz și în zonele pietonale vor apărea așa-numitele „bănci smart” – bănci dotate cu porturi USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile și conexiune la internet. Astfel, un spațiu aparent banal devine un punct de acces digital pentru oricine are nevoie de conectivitate în mișcare. Prin includerea în rețea a stâlpilor de iluminat și a semafoarelor, administrația locală poate integra camere video pentru supraveghere, senzori pentru fluxul de trafic sau echipamente care să contribuie la eficientizarea consumului energetic. Toate aceste elemente fac parte dintr-o viziune coerentă de oraș inteligent, cu infrastructură adaptată pentru nevoile actuale ale unei comunități moderne. O infrastructură digitală pentru cetățeni mai informați și autorități mai receptive Proiectul de la Constanța nu se limitează doar la aspectele tehnice sau estetice. Informația în timp real și posibilitatea de a interacționa cu administrația locală sunt priorități clare. Prin intermediul sistemelor de informare publică și a panourilor digitale, locuitorii vor primi notificări despre trafic, evenimente locale, situații de urgență sau modificări ale programului de transport. Totodată, prin extinderea acoperirii cu internet mobil și fix în spațiile publice, cetățenii ar putea avea în viitor posibilitatea de a trimite sesizări către autorități direct din teren, prin aplicații mobile sau platforme integrate. Asta înseamnă un dialog mai rapid, mai eficient și mai transparent între cetățean și administrație. În esență, digitalizarea infrastructurii urbane din Constanța reprezintă un pas firesc spre ceea ce multe orașe europene aplică deja de ani buni. Este un exemplu concret de cum tehnologia poate fi integrată într-un mod discret, dar esențial, în viața cotidiană, transformând locuri de tranzit în puncte de utilitate digitală.
Românii și digitalizarea, de la teorie la practică. Când problema educației se completează cu ineficiența autorităților
Transformarea digitală este un deziderat despre care România vorbește de peste un deceniu, însă realitatea din teren rămâne fragmentată și inconsistentă. În ciuda proiectelor europene, strategiilor naționale și investițiilor declarate, digitalizarea în România continuă să se lovească de două obstacole majore: educația insuficientă și ineficiența autorităților în implementarea soluțiilor tehnologice la scară largă. În cadrul conferinței „Digitalizare și Siguranță Cibernetică”, organizată în iunie 2025, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, a descris tranziția digitală ca fiind una presărată cu întârzieri și nemulțumiri. Deși există un cadru teoretic bine conturat, cu planuri, strategii și fonduri, realitatea cotidiană arată că România este încă la început de drum în multe domenii, mai ales în ce privește digitalizarea administrației publice, a educației și a sănătății. Lipsa educației digitale blochează accesul la servicii moderne Unul dintre principalele impedimente identificate este nivelul scăzut de educație digitală în rândul populației. În multe comunități, accesul la internet este în continuare limitat, iar utilizarea platformelor online de către cetățeni este afectată nu doar de infrastructură, ci și de lipsa competențelor digitale de bază. A învăța să folosești o aplicație guvernamentală, să depui un document online sau să verifici o informație oficială devine un efort pentru mulți români, în special în mediul rural sau în rândul persoanelor în vârstă. Eduard Dumitrașcu a subliniat că România trebuie să iasă din zona de confort și să accepte că adaptarea la tehnologiile emergente nu mai este o opțiune, ci o obligație. Presiunea este deja resimțită, iar decalajele față de alte state europene continuă să crească. În același timp, digitalizarea nu înseamnă ca fiecare cetățean să devină programator, ci ca fiecare să înțeleagă și să folosească instrumentele digitale puse la dispoziție de stat și de mediul privat. Statul digitalizat doar pe hârtie: între birocrație și promisiuni De cealaltă parte, autoritățile se mișcă lent, fragmentat și fără o coordonare coerentă. Deși există fonduri europene substanțiale pentru digitalizarea serviciilor publice, multe dintre acestea fie sunt insuficient absorbite, fie ajung să fie cheltuite ineficient. Platforme precum Ghiseul.ro sau Spațiul Privat Virtual sunt exemple de inițiative utile, dar care nu acoperă întregul spectru al relației dintre cetățean și stat. Interoperabilitatea sistemelor este redusă, bazele de date nu comunică între ele, iar lipsa standardizării face ca digitalizarea să fie percepută ca un proces artificial și dificil de utilizat. În plus, sectorul public este adesea reticent în fața schimbărilor, mai ales când acestea presupun reorganizarea fluxurilor de muncă sau renunțarea la proceduri învechite. În lipsa unei reforme administrative reale, digitalizarea riscă să devină doar un strat tehnologic aplicat pe birocrația tradițională. Conferința organizată recent a pus pe tapet și alte teme urgente: de la securitatea cibernetică la necesitatea unor politici coerente în educația digitală. România are, într-adevăr, potențialul de a deveni un hub tehnologic regional, însă pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie de mai mult decât declarații publice. Este nevoie de infrastructură funcțională, leadership coerent și o cultură digitală construită pas cu pas.
Platforma ROeID, mai importantă decât crezi pentru români. Cum îți faci un cont și la ce te ajută în interacțiune cu serviciile online ale statului român
Digitalizarea interacțiunii cu statul a devenit un obiectiv strategic pentru România, iar platforma ROeID joacă un rol esențial în acest proces. Mulți români nu știu încă de existența acestei soluții sau nu înțeleg avantajele pe care le aduce în viața de zi cu zi. ROeID este răspunsul statului român la nevoia unei identități digitale unice, care poate fi folosită în relația cu instituțiile publice, simplificând accesul la o varietate de servicii și eliminând birocrația clasică. ROeID este o platformă de tip Single Sign-On (SSO), ceea ce înseamnă că poți accesa mai multe platforme guvernamentale online folosind un singur set de credențiale. Printre aceste servicii se numără Ghișeul.ro, Reges Online sau portalurile diverselor primării. În loc să ai zeci de conturi, parole și drumuri inutile la instituții, totul se poate face dintr-un singur cont, creat și validat digital. Ce este ROeID și cine îl poate folosi Platforma ROeID este concepută exclusiv pentru cetățenii români și funcționează ca o identitate digitală oficială. Este valabilă pentru toate persoanele adulte care vor să interacționeze online cu statul – de la plata taxelor și impozitelor până la depunerea documentelor, completarea formularelor sau solicitarea de informații oficiale. Un cont ROeID asigură recunoașterea identității tale fără a mai fi necesar să te prezinți fizic la un ghișeu cu buletinul în mână. ROeID este și o platformă sigură, integrată cu tehnologii avansate de securitate cibernetică. În plus, în perioada următoare, va fi compatibilă și cu platformele publice din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Astfel, o identitate digitală ROeID va putea fi folosită pentru interacțiuni transfrontaliere, ceea ce deschide perspective noi pentru românii care lucrează sau călătoresc în spațiul european. Cum îți creezi contul ROeID și ce greșeli trebuie evitate Procesul de creare a contului este simplu și gratuit. Este suficient să descarci aplicația ROeID și să urmezi pașii de activare, care includ validarea identității prin metode digitale. Acest proces înlocuiește interacțiunea clasică la ghișeu, dar păstrează principiul fundamental: fiecare persoană trebuie să-și dovedească identitatea în mod individual. Este important de reținut că nu poți crea conturi ROeID în numele altor persoane, nici măcar în scopuri administrative. De exemplu, nu ai voie să creezi contul pentru administratorul firmei în care lucrezi sau pentru un membru al familiei. Sistemul a fost gândit ca o identitate personală, nu una delegabilă. Încercarea de a folosi datele altcuiva contravine atât scopului platformei, cât și regulilor de confidențialitate și securitate. Dacă întâmpini dificultăți, ROeID oferă o secțiune de întrebări frecvente, tutoriale și suport tehnic. Întregul sistem este gândit să fie intuitiv, dar și să respecte normele stricte privind protecția datelor personale și validarea electronică. La ce te ajută, concret, ROeID în viața de zi cu zi Odată ce ai un cont activ, poți să te conectezi instant pe Ghișeul.ro, Reges Online sau alte platforme guvernamentale, fără să-ți mai faci alte conturi. Poți plăti amenzi, taxe locale, impozite sau poți transmite cereri și documente către autorități. Ai acces la aceste servicii 24/7, fără să te mai încadrezi în orarul de funcționare al instituțiilor. Pentru antreprenori și salariați, ROeID este extrem de util în contextul Reges Online – sistemul național de evidență a salariaților. Accesul la acest portal se face acum mult mai ușor prin identitatea digitală ROeID, fără a mai fi nevoie de semnături electronice sau validări externe. Platforma contribuie astfel la eficientizarea aparatului administrativ și la reducerea timpului pierdut de cetățeni în interacțiunea cu statul. Este un pas clar spre modernizarea relației dintre individ și administrație, într-un format sigur și centralizat.