A zecea noapte de proteste pentru Călin Georgescu | Aproximativ 150 de susținători s-au adunat la Arestul Central
Protestatarii au scandat mesaje în favoarea fostului prezidențiabil și au afișat pancarte prin care susțin că acesta este victima unei „persecuții politice”. Printre mesajele afișate s-a numărat și „Vocile incomode nu se reduc la tăcere prin cătușe”, „Călin Georgescu, deținut politic”, Susținătorii lui Georgescu au început să se adune în fața Arestului Central imediat după ce acesta a fost încarcerat preventiv, iar manifestațiile au continuat seară de seară. Numărul participanților a variat de la o zi la alta. Dacă miercuri au fost aproximativ 150 de persoane, duminică numărul acestora ajunsese la aproape 2.000. Scurt context Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile la 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Georgescu este cercetat de DIICOT într-un dosar în care procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. El beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ancheta vizează o presupusă schemă prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, în schimbul depunerii unei garanții. Potrivit DIICOT, persoana vătămată ar fi transferat mai întâi peste un milion de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro. Prejudiciul indicat de procurori depășește 1,1 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, o parte din bani, respectiv 100.000 de euro, ar fi urmat să fie folosită pentru susținerea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Procurorii susțin că finanțarea promisă nu s-a concretizat, iar banii achitați drept garanție nu au fost restituiți. De ce a fost dus din nou la DIICOT Joi, Călin Georgescu a fost adus din Arestul Central la sediul DIICOT, pentru a treia zi consecutiv, pentru continuarea perchezițiilor informatice. Anchetatorii analizează telefoane, laptopuri, stick-uri de memorie și alte dispozitive ridicate în urma perchezițiilor efectuate la locuința familiei Georgescu din Mogoșoaia, pe 21 septembrie, procedură care nu poate avea loc decât în prezența deținătorilor dispozitivelor.
Vicepreședinte USR, reținut de DIICOT. Este acuzat că ar fi încercat să trimită în Belarus un utilaj cu posibilă utilizare militară
Alexandru Munteanu, vicepreședinte al USR Dâmbovița și consilier local în Târgoviște, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT într-un dosar privind presupusa încălcare a sancțiunilor impuse Belarusului. În același dosar a fost reținut și Evgheni Poliakov. Ancheta vizează un strung vertical în valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, despre care procurorii susțin că ar fi urmat să ajungă, prin intermediari, la o entitate belarusă aflată sub sancțiunile Uniunii Europene. Alexandru Munteanu a fost reținut după audierile desfășurate în urma perchezițiilor făcute miercuri de DIICOT în București și în județele Dâmbovița, Bacău și Ilfov. Dosarul privește posibile fapte de încălcare și eludare a regimului sancțiunilor internaționale instituite în Uniunea Europeană, dar și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Un strung de 1,75 milioane de euro, în centrul anchetei Potrivit DIICOT, ancheta vizează operațiuni derulate în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026. Mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice pentru fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. În centrul investigației se află un utilaj industrial de tip VL40, un strung vertical evaluat la aproximativ 1,75 milioane de euro. Conform anchetatorilor, ar fi existat demersuri pentru transferarea utilajului către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Surse judiciare susțin că beneficiarul final ar fi fost Kuzlitmash OAO Belarus, companie din cadrul holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod – BelAZ, din regiunea Minsk. Entitatea este vizată de regimul de sancțiuni al UE instituit în legătură cu situația din Belarus. Firme intermediare din Germania și Kazahstan Potrivit acelorași surse, Alexandru Munteanu, în calitate de administrator și director general al World Machinery Works SRL, ar fi coordonat și participat la operațiunile de comercializare și transfer al utilajului. Traseul pregătit pentru utilaj ar fi inclus societăți intermediare din Germania și Kazahstan, înainte ca acesta să ajungă la beneficiarul final din Belarus. Anchetatorii susțin că Munteanu și Evgheni Poliakov ar fi continuat demersurile pentru livrarea utilajului, deși solicitări anterioare pentru autorizarea exportului fuseseră respinse de autoritățile române competente, inclusiv din cauza riscului ca produsul să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat. DIICOT mai arată că, prin integrarea unor componente hardware și software și prin intervenții asupra parametrilor tehnici, unele dintre utilajele cercetate ar fi dobândit caracteristici care permiteau folosirea lor în scopuri militare. În dosar sunt cercetate, potrivit surselor judiciare, opt persoane. DIICOT anunțase anterior că a dispus continuarea urmăririi penale față de opt suspecți pentru fapte legate de încălcarea sancțiunilor internaționale. Reacția USR: Poate ajunge până la excluderea din partid USR a confirmat că Alexandru Munteanu este consilier local la Târgoviște și vicepreședinte al organizației USR Dâmbovița și a precizat că acesta are cetățenie română și moldovenească. Partidul transmite că, în cazul în care acuzațiile se confirmă, vor fi aplicate prevederile statutare, care pot merge până la excluderea sa din USR. „Dacă se confirmă acuzațiile pe care i le aduce DIICOT, i se vor aplica prevederile statutare, mergând până la excluderea din USR”, a transmis formațiunea. USR a amintit totodată că ministrul de Externe Oana Țoiu a inițiat cadrul legislativ prin care încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale și a embargourilor poate constitui infracțiune.
SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE
Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut, miercuri noapte, alături de directorul comercial Evgheni Polyakov, în dosarul în care sunt cercetate fapte de încălcare a embargoului impus Belarusului, transmit surse judiciare pentru Gândul. Sursele citate arată că ordonanțele de reținere ar fi fost emise în jurul orei 1.30, iar anchetatorii urmează să decidă dacă propun arestarea preventivă a acestora. Aceleași surse dezvăluie în exclusivitate pentru Gândul că cei doi ar fi dat ample declarații în dosar și că ar fi recunoscut într-un final faptele care sunt cercetate în legătură cu participația lor. Sursele citate mai arată că față de celelalte persoane aduse la audieri, în mare parte personal contractual și ingineri, procurorii nu ar fi luat nicio măsură preventivă după audieri. Loading … Cine ar fi complicii oficialului de partid și care ar fi faptele Alături de vicepreședintele USR Alexandru Munteanu ar mai fi vizați în dosar Evgheni Poliakov, director comercial, Simona-Elena Palade, Vitalie Cărăuș, Dumitru Melinschi, Claudiu Lucian Țărucă, Gabriel Unguru și Mihai Doroftei, arată pentru Gândul surse judiciare. Potrivit acestora fapta lui Munteanu ar fi aceea că în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, în calitate de administrator și director general al WORLD MACHINERY WORKS SRL, a coordonat și a participat la operațiunile de comercializare și transfer a utilajului industrial VL40 (utilaj cu dublă utilizare, a cărui valoare depășește 100.000 euro), către destinatari intermediari, printre care societăți paravan din Germania și Kazahstan, beneficiarul final fiind o entitate din Belarus, respectiv KUZLITMASH OAO Belarus, membră a holdingului Belarus Avtomobilnyi Zavod (BELAZ ) OJSC Zhodino, regiunea Minsk. Acestă entitate, susțin sursele noastre, ar fi fost aflată sub sancțiuni la nivelul UE, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/300), în acest sens inițiind, iar Munteanu ar fi inițiat împreună cu Poliakov, operațiunea de transfer a utilajului VL40 și a continuat demersurile privind livrarea utilajului, deși anterior autoritățile competente (Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX) respinseseră solicitări de autorizare a exporturilor, inclusiv ca urmare a existenței riscului ca produsele să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat. Astfel, Munteanu ar fi cercetat acum pentru comercializarea, importarea, exportarea, vânzarea, cumpărarea, transferarea, tranzitarea sau transportarea de bunuri, precum şi furnizarea de servicii de brokeraj, de asistenţă tehnică sau de alte servicii legate de aceste bunuri, dacă interzicerea sau restricţionarea în contextul în care comportamentul respectiv constituie o sancţiune internaţională a Uniunii Europene, în formă continuată, prev. de art. 271 alin. 1 lit e rap. la alin. 5 și alin. 6 din O.U.G nr. 202/2008, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. Foto: captură Antena 3 CNN Alexandru Munteanu a ajuns la DIICOT, în jurul prânzului. Vicepreședintele USR Dâmbovița a fost audiat în dosar vreme de peste 12 ore. Știrea inițială Sursele Gândul au arătat încă de la primele ore ale dimineții faptul că ar avea loc percheziții ale anchetatorilor la domiciliul lui Alexandru Munteanu iar după finalizarea acestora el ar urma să fie escortat de ofițerii de la crimă organizată la sediul Direcției centrale pentru audieri. Anchetatorii DIICOT de la structura centrală au descins, miercuri dimineață, în peste zece locații din București și din țară, peste mai mulți reprezentanți ai unor companii care ar fi suspectate de presupusa încălcare a legii embargoului cu statele ex-sovietice, respectiv Belarus și Rusia, susțin pentru Gândul surse judiciare. Dosarul este unul exploziv în sensul că societățile românești livrau prin companii paravan din Germania și Kazahstan utilaje industriale cu dublă utilizare, cunoscând că beneficiar final ar fi fost entități sancționate prin regulamentele europene și americane. Concret, ne explică sursele noastre, cu aceste utilaje de mare tonaj, strunguri industriale pe mai multe axe, se pare că fabricile din Belarus ar fi avut posibilitatea să construiască piese pentru vehicule militare precum tancuri sau chiar rachete. Update ora 9.00: DIICOT confirmă oficial informațiile Gândul și arată că procurorii de la Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au pus în aplicare 12 mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului București și a județelor Dâmbovița, Bacău și Ilfov, într-o cauză având ca obiect investigarea unor infracțiuni privind încălcarea și eludarea regimului sancțiunilor internaționale instituite la nivelul Uniunii Europene, precum și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare. Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, mai multe persoane ar fi desfășurat activități comerciale și tehnice având ca obiect fabricarea, comercializarea și transferul unor utilaje industriale cu dublă utilizare, susceptibile să fie folosite atât în scopuri civile, cât și pentru fabricarea unor echipamente cu destinație militară. Strung industrial de 1,75 milioane de euro În cauză este vizat un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care există date că ar fi fost realizate demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. Totodată, în cauză au fost identificate date potrivit cărora, prin integrarea unor componente hardware și software, precum și prin efectuarea unor lucrări asupra parametrilor tehnici ai utilajelor, acestea au dobândit caracteristici care le permiteau utilizarea în scopuri militare. Din actele de urmărire penală rezultă, de asemenea, indicii privind utilizarea unor circuite comerciale prin intermediul unor societăți din state terțe, în scopul disimulării beneficiarului final și al evitării aplicării regimului de control al exporturilor, precum și existența unor demersuri pentru obținerea unor autorizații de export, urmate de continuarea operațiunilor în condițiile respingerii acestora de către autoritățile competente. Opt suspecți în colimatorul DIICOT În cauză, prin ordonanța din data de 29.09.2026, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 8 suspecți, cu privire la săvârșirea, în diferite forme de participație, a infracțiunii prevăzute de art. 27 indice1, alin. (1) lit. e), raportat la alin. (5) și alin. (6) din O.U.G. nr. 202/2008, privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, Serviciului de Combatere a
Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară
Fostul președinte Traian Băsescu a explicat circumstanțele în care susține revenirea actualului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, în Justiția din România. Băsescu a precizat că nu știe dacă fostul procuror-șef DNA va reveni în țară după ce își încheie mandatul de conducere la EPPO, însă că este de acord cu un astfel de scenariu în cazul în care Kövesi renunță la obiceiul de a face „spectacol din necazul oamenilor”. Loading … „Aici trebuie să își găsească locul de muncă” / „Cred că mulți au înțeles că acel spectacol a dăunat credibilității luptei anticorupție” Fostul președinte a afirmat că „spectacolul” pe care îl făcea fostul procuror general în perioada în care conducea Justiția din România a ajuns să fie văzut drept un element care a dăunat credibilității luptei anticorupție. „Nu știu, mi-e greu să vă spun dacă doamna Kövesi va reveni în România după ce își va termina mandatul procuror-șef al Parchetului European. Dar, dacă ar veni înapoi în magistratură, cu condiția să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor, n-are decât să vină și în Justiție. Până la urmă, aici trebuie să își găsească locul de muncă. Cred că mulți au înțeles că acel spectacol a dăunat credibilității luptei anticorupție”, a explicat Traian Băsescu pentru TVR. Mandatul Laurei Codruța Kövesi în fruntea Parchetului European a început în toamna anului 2019 și urmează să se încheie oficial la data de 31 octombrie 2026. Activitatea sa în funcția de conducere la nivel european a inclus gestionarea a mii de anchete transfrontaliere legate de fraude cu fonduri europene și evaziune fiscală complexă. Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după arestare: „De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe” Fostul președinte Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după ce acesta a fost dus în arestul central, în urma deciziei de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată. Băsescu a explicat că înțelege motivele pentru care dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a ajuns în instanță, însă că nu susține deloc componenta „spectacolului” și că nu înțelege de ce Călin Georgescu a fost ridicat de acasă cu cătușe la mâini, în contextul în care „nu este un tip care să dea în cap”. Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax
Traian Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după arestare
Fostul președinte Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după ce acesta a fost dus în arestul central, în urma deciziei de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată. Băsescu a explicat că înțelege motivele pentru care dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a ajuns în instanță, însă că nu susține deloc componenta „spectacolului” și că nu înțelege de ce Călin Georgescu a fost ridicat de acasă cu cătușe la mâini, în contextul în care „nu este un tip care să dea în cap”. Loading … „Ce face statul român legat de Călin Georgescu este corect” / „Spectacolul nu este corect” Fostul președinte al României a afirmat că nu este de acord cu „spectacolul” mediatic, care, indirect, pune presiune atât pe magistrați, cât și pe persoana acuzată. Mai mult decât atât, Traian Băsescu a menționat că a semnalat, în trecut, faptul că nu este de acord cu procedura de încătușare a persoanelor care nu reprezintă un pericol, însă că Parlamentul a ignorat solicitarea sa. „Ce face statul român legat de Călin Georgescu este corect. Ce nu este corect este spectacolul și scosul de documente din dosar și dat la presă, ca să mărească presiunea pusă pe judecători, pe de o parte, dar și pe cel acuzat. Ce nu-mi place mie… vedem mâinile lui Georgescu. Ăsta nu este un tip care să dea în cap. Asta vreau să spun. De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe. Mi-au spus că asta e procedura. Le-am spus (n.r. – că e o procedură idioată), la ce mi-a folosit? Nu mi-a folosit, Parlamentul n-a modificat procedura”, a precizat Traian Băsescu. Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax Când a ieșit din casă, Călin Georgescu a vrut să ridice în aer mâinile încătușate, dar a fost oprit de polițiști Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost ridicat de acasă de polițiști și dus la arestul central marți, 29 septembrie. În momentul în care a ieșit pe poarta casei și i-a văzut pe susținători, Georgescu a vrut să își ridice în aer mâinile încătușate – la fel cum a făcut și în urmă cu o săptămână, atunci când a ieșit din sediul DIICOT, după ce a fost reținut pentru 24 de ore – însă, de data aceasta, polițiștii care îl țineau de brațe i-au împiedicat gestul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale, acuzat de înșelăciune și constituire de grup infracțional organizat Călin Georgescu este cercetat de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii susțin că acesta și ceilalți suspecți ar fi convins un om de afaceri să transfere peste 1,1 milioane de euro, sub pretextul obținerii unor finanțări externe de până la 15 milioane de euro. O parte din bani, aproximativ 100.000 de euro, ar fi fost destinată, potrivit anchetatorilor, campaniei electorale a lui Georgescu. Acuzațiile urmează să fie probate în instanță.
Cine sunt judecătorii Curții de Apel București chemați să stabilească definitiv măsura preventivă în cazul Georgescu. Decizii anterioare în cauze cunoscute
Completul care va dezbate contestația procurorilor DIICOT în cazul deciziei de lăsare în libertate sub control judiciar al lui Călin Georgescu este format din președintele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și judecătoarea Cristina Grecu. Judecătoarele au de soluționat și alte cauze cu persoane aflate sub puterea unor măsuri preventive în afara cazului Rusen-Georgescu. Loading … Istoric Violeta Elena Georgescu Ashemimry de la Curtea de Apel București, alături de Virginia Maria Bărăscu au închis, după 10 ani, dosarul lui Marian Vanghelie, acuzat că a luat mită 30 milioane de euro. La fond, fostul primar al sectorului 5 a primit o pedeapsă de 11 ani și 8 luni închisoare și obligat să plătească 15 milioane de euro daune materiale. Tot Ashemimry, împreună cu magistratul Cristian Bălan, a stabilit admiterea contestației la executare a omului de afaceri Ovidiu Tender și au constatat că acesta a stat în închisoare deși abuzul in serviciu a fost dezincriminat. Curtea de Apel București i-a ridicat lui Tender sechestrul pus de stat pentru recuperarea prejudiciului de circa 30 de milioane de euro și i-a șters toate interdicțiile. CAB a trimis la rejudecare partea din dosar legate de acuzațiile de grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune. Inițial, judecătoarea Irina Timofte de la Tribunalul București a respins acțiunea afaceristului. La rândul său judecătoarea Cristian Grecu, alături de Cristian Maria Cristea a pronunțat decizia definitivă în dosarul de corupție privind transportul public din Pitești, unde fostul primar Tudor Pendiuc a primit o pedeapsă cu executare. Instanța a dispus atunci șase achitări, trei condamnări și opt încetări ale procesului penal ca urmare a prescripției faptei. Urmare acelei decizii fostul primar Tudor Pendiuc, a fost scos din dosar pentru acuzația de abuz în serviciu (datorită prescripției – n.r.), însă a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită (pedeapsă redusă substanțial față de cei 8 ani primiți la instanța de fond – n.r). Fiica acestuia a fost achitată. Soluție în cazul Coldea O soluție de impact a judecătoarei Grecu a fost cea privind ordonanța de clasare a unor fapte în cazul generalului Florian Coldea. Mai precis În noiembrie 2020, judecătoarea Cristina Grecu a desființat ordonanța de clasare emisă anterior de DNA (Parchetul Militar) în dosarul penal deschis în urma plângerii unui fost maior SRI. Prin această decizie, judecătoarea a trimis cauza înapoi la procuror, obligând practic organele de cercetare penală să reia și să redeschidă ancheta pentru abuz în serviciu împotriva foștilor lideri ai Serviciului Român de Informații, George Maior și Florian Coldea. Tot Grecu a soluționat și dosarul jandarmului-cămătar Marian Corcodel. În iulie 2023, completul de judecată format din judecătoarele Cristina Grecu și Adina-Adriana Radu de la Curtea de Apel București a pronunțat o soluție în dosarul fostului șef al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române. Cele două judecătoare au dispus încetarea procesului penal pentru faptele de constituire a unui grup infracțional organizat și camătă. Hotărârea celor două, potrivit motivării ulterioare, s-a bazat pe împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, după aplicare deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. La instanța de fond, Corcodel fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Cea mai recentă soluție la care Grecu a asistat a fost cea de respingere a propunerii arestării preventive în cazul lotului Pașca în dosarul DIICOT privind afacerea cu seniori a familie. În cazul judecării contestațiilor Curtea de Apel, prin judecătoarea Grecu, alături de magistratul Andrei Viorel Iugan, au respins integral contestația DIICOT și i-au lăsat pe toți membrii familie Pașca în libertate. Georgescu-Rusen la CAB Zeci de susținători ai fostului candidat la președinție s-au adunat în fața Curții de Apel. Protestatarii scandează mesaje în sprijinul lui Georgescu: „Justitie, nu corupție”, „Turul doi înapoi”, „Ați arestat un om nevinovat”. Procurorii cer, la Curtea de Apel București (CAB), arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și a omului de afaceri Ionel Rusen, pe care îi acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și inițiere/constituirea unui grup infracțional organizat legat de o sumă de 1,1 milioane de euro. În urmă cu o săptămână, Tribunalul București a respins propunerea anchetatorilor, iar aceștia au contestat decizia, astfel că dosarul a ajuns pentru dezbateri finale la CAB. Decizia Curții va fi definitivă în acest caz. Obligat să fie la dispoziția Justiției Cei doi inculpați din dosar pentru care DIICOT a cerut arestarea preventivă sunt obligați să se prezinte la sediul instanței, după ce Tribunalul București a luat totuși față de ei măsura controlului judiciar. În cadrul acestei măsuri preventive cei doi au obligația de a se prezenta în fața organelor de anchetă și a instanțelor ori de câte ori sunt chemați. Georgescu s-a prezentat și luni la sediul CAB unde a avut loc al doilea termen de judecată în dosarul în care este judecat alături de Horațiu Potra și alți mercenari, pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. În acest dosar s-a încheiat etapa camerei preliminare, după ce Curtea a stabilit validitatea rechizitoriului, a modului de obținere a probelor și a respins cererile și excepțiile invocate, decizie menținută ulterior și de instanța supremă. Călin Georgescu ar fi știut de existența dosarului DIICOT / „Călin nevinovat, dosar fabricat!” Peste o sută de persoane s-au adunat în fața Tribunalului București, unde au scandat mesaje de încurajare pentru fostul candidat la prezidențiale. „Călin Georgescu este președinte!”, „Călin nevinovat, dosar fabricat!”, „Căline, Căline, poporul e cu tine!” sau „Și noi suntem Georgescu!” sunt doar câteva dintre mesajele care s-au auzit din mulțime. Cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei, susținătorii au început să strige „Eliberați-l!” Potrivit unor surse judiciare, procurorii au cerut arestarea lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pe motiv că ambii ar fi făcut demersuri pentru a se sustrage de la urmărirea penală. Sursele spun că unul dintre argumentele invocate este faptul că Georgescu avea cunoștință despre existența dosarului de la DIICOT. Călin Georgescu, la ieșirea
SURSE | Cristian Pomohaci și confidentul său își povesteau aventurile cu minori. Au fost arestați preventiv pentru 30 zile în noul dosar
Fostul preot Cristian Pomohaci și bărbatul cu care acesta ar fi schimbat numeroase filmări video în care apar copii și tineri în situații sexuale explicite, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile de Tribunalul Târgu Mureș, transmit surse judiciare pentru Gândul, faptele acestora fiind de o gravitate sporită. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de cei doi. Loading … Pe fondul lipsei totale de informații despre acest caz, Gândul a consultat o serie de surse avizate, apropiate anchetei, care ne-au explicat de ce ar fi cerut anchetatorii DIICOT arestarea preventivă a lui Pomohaci, care este deja în arestul IPJ Mureș. Fapte extrem de grave Astfel, dezvăluie sursele noastre, anchetatorii DIICOT ar fi luat în calcul inclusiv stabilirea unor măsuri mai blânde, precum cea a controlului judiciar sau ar fi putut cere arestarea la domiciliu, la instanță, dar ar fi realizat că aceste măsuri mai blânde „ar fi fost cu siguranță lipsite de eficienţă faţă de faptele extrem de grave comise şi ecoul pe care acestea îl au în societate, precum și raportat la situația personală a celor doi”. Sursele noastre arată că, în raport de gravitatea situației descoperite de anchetatorii DIICOT Târgu Mureș, era necesară chiar și pentru moment „izolarea lor prin luarea măsurii arestării preventive”, aceasta fiind cea mai bună soluție „pentru a apăra comunitatea de o sursă de pericol, repetarea comportamentului infracţional apărând ca iminentă, în condițiile în care s-a dat dovadă de o totală desconsiderație faţă de lege şi faţă de valorile ocrotite de aceasta”. Aceleași surse explică faptul că anchetatorii ar fi motivat că „cei doi nu prezintă nicio garanţie că declanşarea procedurilor judiciare împotriva lor i-ar fi făcut mai conștienți de gravitatea conduitei lor”. Vorbeau despre experiențe sexuale Sursele citate au explicat extrem de succint despre ce ar fi vorba în dosar. Astfel, potrivit surselor Gândul, Pomohaci și confidentul său ar fi discutat în mai multe rânduri despre experiențele lor sexuale cu minori. Aceste discuții, explică sursele chestionate, ar arăta cum cei doi își „împărtășeau” experiențe sexuale avute cu persoane minore, „căutau în mod curent astfel de persoane pentru a întreține relații sexuale își trimiteau și comentau pe marginea unor înregistrări video ce prezentau minori în ipostaze sexuale explicite”. Fostul preot Cristian Pomohaci este suspectat de anchetatorii DIICOT Târgu Mureș de noi fapte de pornografie infantilă, alături de alte trei persoane, caz în care s-au făcut percheziții în mai multe județe ale țării. În același timp, DIICOT informează oficial că miercuri, 23 septembrie 2026, procurorii de la Serviciul Teritorial Târgu Mureș, împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Târgu Mureș, au pus în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București, municipiului Cluj Napoca și localității Șaru Dornei, județul Suceava, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă. „Poftele” fostului părinte Din actele de urmărire penală, arată DIICOT, a reieșit faptul că, în intervalul cuprins între luna martie 2025 și luna martie 2026, patru făptuitori, dintre care unul aflat sub măsura arestului preventiv în altă cauză, au procurat, deținut, stocat și distribuit, prin intermediul unor servicii de mesagerie online și a unor pagini de socializare, videoclipuri care înfățișează minori, cu vârste între 4 și 16 ani, în ipostaze sexuale explicite. Audierile au loc la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureș. Predicile de după gratii Fostul preot Cristian Pomohaci a fost reținut, în 3 iunie, pentru 24 de ore de polițiștii din Mureș, în urma unor percheziții domiciliare efectuate într-un dosar penal care vizează infracțiunile de viol asupra unui minor și agresiune sexuală. „În urma activităților desfășurate și a probatoriului administrat în cauză, în cursul acestei seri, un bărbat, de 57 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Mureș. Acesta urmează să fie prezentat magistraților, cu propunere legală”, transmitea la acea vreme IPJ Mureș. Percheziții la domiciliul lui Pomohaci Fostul preot a fost reținut după ce autoritățile din Mureș au pus în aplicare, tot atunci, două mandate de percheziție domiciliară. Anchetatorii susțin că, începând din 2022, acesta ar fi întreținut relații sexuale consimțite cu minori de sex masculin, cu vârste de până la 16 ani, conform unor surse apropiate anchetei. Pomohaci a mai fost investigat anterior într-un caz similar, însă dosarul a fost clasat în februarie 2019 pe motiv de prescripție, faptele fiind considerate mai vechi de zece ani. Cristian Pomohaci este o figură publică cunoscută atât din zona muzicii populare, cât și prin fostul său statut clerical. De-a lungul timpului, numele său a fost asociat cu mai multe controverse și dosare penale. Anchetatorii susțin că fostul preot ar fi oferit bani și alte beneficii Potrivit informațiilor din anchetă, procurorii suspectează că Pomohaci ar fi profitat de vulnerabilitatea unor băieți minori, cărora le-ar fi oferit diverse avantaje materiale. Surse apropiate investigației susțin că una dintre presupusele victime ar fi beneficiat inclusiv de o mașină și de vacanțe plătite. Un bărbat de 36 de ani, care afirmă că a lucrat până anul trecut pentru Pomohaci în localitatea Moșuni, a declarat că a fost audiat de polițiști în legătură cu modul în care fostul preot s-ar fi comportat cu tinerii și minorii aflați în preajma sa. Acesta susține că Pomohaci ar fi avut gesturi și comportamente nepotrivite atât față de persoane majore, cât și față de minori care activau în cadrul asociației coordonate de el. „Sunt mulți copii, este un băiat dar nu stiu dacă o să aibă curaj să iasă public, că părintele l-a ajutat mult, i-a dat mașină, l-a dus prin America, Dubai și băiatul a acceptat. El o să fie chemat la politie ca să recunoască”, a spus unul dintre martori, potrivit Știrile Pro TV. Anchetatorii au descoperit sume colosale în locuința fostului preot În cadrul perchezițiilor efectuate de anchetatori în două apartamente care i-ar aparține lui Cristian Pomohaci, situate în centrul municipiului Târgu Mureș, au fost descoperite importante sume de bani în mai multe valute. Valoarea totală a acestora este estimată la aproximativ două milioane de euro. Nu este prima dată când
Mugur Mihăescu: Reținerea lui Călin Georgescu nu pune presiune pe AUR
Mugur Mihăescu, vicepreședinte AUR, vorbește despre punerea sub control judiciar a lui Călin Georgescu. Deputatul AUR susține că partidul din care face parte nu va ceda în fața niciunei presiuni. Emisiunea integrală poate fi urmărită aici. Învitat în emisiunea lui Răzvan Dumitrescu, deputatul AUR Mugur Mihăescu a fost întrebat dacă consideră punerea sub control judiciar a lui Călin Georgescu drept o încercare de intimidare pentru a forța votarea noului Guvern. Mihăescu a susținut clar că AUR nu cedează presiunilor și nu va vota un guvern în fruntea căruia este Siegfried Mureșan. Referitor la PSD, acesta este de părere că membrii partidului nu vor ceda la niciun fel de presiuni. Prin urmare, aceștia vor refuza să voteze un nou guvern de dreapta condus de PNL. În opinia deputatului AUR, parlamentarii social-democrați nu ar avea cum să sprijine un partid ai cărui membri i-au jignit și atacat constant. „Pe noi nu poți să pui presiune. Pe cine să pună presiune? Pe PSD? Hai să zicem că pune presiune pe Grindeanu sau pe încă 3-4 din PSD. Crezi că restul deputaților și senatorilor PSD vor vota vreodată un guvern dintr-ăsta de indivizi care toată viața lor nu au nimic de-a face cu România, n-au făcut decât să distrugă și implicit pe PSD să-i toace zi și noapte, ciumă, nenorociți, jigodii sau cum i-or mai fi făcut. Că apelativele nu le lipsesc din vocabular.” Luni dimineață, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic de către ofițerii DIICOT. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este vizat în acest moment de un dosar penal. Acesta este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Cum s-au organizat bodyguarzii lui Călin Georgescu în ziua în care politicianul a fost dus în arest
Gărzile de corp ale lui Călin Georgescu s-au mobilizat imediat după ce fostul candidat la președinție a fost oprit în trafic și dus acasă, pentru a fi prezent la percheziționarea locuinței sale din Mogoșoaia. Potrivit unor surse judiciare, imediat după ce Călin Georgescu a ajuns în custodia polițiștilor, bodyguarzii săi ar fi preluat majoritatea treburilor administrative. Candidatul independent la prezidentiale, Calin Georgescu, paraseste sectia de votare dupa si-a exprimat optiunea la alegerile parlamentare, in Mogosoaia, duminica, 1 decembrie 2024. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Prima misiune a fost să-l aducă acasă, de la bazin, pe fiul în vârstă de 17 ani al fostului candidat la președinție. Sursele citate au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Georgescu ar avea o echipă formată din 12 gărzi de corp. Șeful bodyguarzilor este fostul mercenar Marin Burcea, care s-ar ocupa de plata salariilor, transportul și, după caz, cazarea celor care îi păzesc pe politician și pe soția lui. Imediat după reținerea lui Călin Georgescu, unul dintre bodyguarzi i-ar fi dus de mâncare și obiecte de igienă personală pe care să le aibă cu el în Arestul Central al Poliției Capitalei. Bodyguarzii, îndemnați să rămână pe poziții Totodată, în timp ce se vehicula arestarea iminentă a fostului candidat la președinție, Marin Burcea i-ar fi anunțat pe bodyguarzi să rămână pe poziții deoarece posturile lor nu sunt amenințate. Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost adus luni la sediul DIICOT, după ce a fost ridicat de procurori direct din trafic, în timp ce își conducea fiul la un bazin de înot. Georgescu este vizat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Călin Georgescu a plecat în cătușe din sediul DIICOT Reținut pentru 24 de ore, Georgescu a fost prezentat, marți, în fața magistraților Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă, însă instanța a decis că politicianul poate fi cercetat și în libertate, motiv pentru care acesta a fost plasat în control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii DIICOT și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR au declanșat luni, 21 septembrie, o amplă acțiune în cadrul căreia au fost efectuate cinci percheziții în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Prejudiciul investigat în acest dosar a fost stabilit la 1,1 milioane de euro.
STENOGRAME în dosarul Georgescu: Să deconspir tot sistemul
Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, și omul de afaceri Ionel Rusen au fost aduși marți, 22 septembrie, la Tribunalul București, unde procurorii DIICOT cer instanței arestarea lor preventivă pe o perioadă de 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru consituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit unor stenograme din anchetă care au intrat în posesia Mediafax, Georgescu îi cerea lui Rusen să afle care este procedura de obținere a unui azil politic în Italia, atât pentru el, cât și pentru „băieții ăștia ai mei”, cu referire la anumite persoane din anturajul său. Mai mult decât atât, cei doi discutau despre găsirea unei proprietăți în regiunea Toscana, la un preț aproximativ de 1,2 milioane de euro. De asemenea, Georgescu i-ar fi transmis omului de afaceri faptul că are „misiunea de a deconspira tot sistemul”, inclusiv pe liderul AUR, George Simion. Despre toate acestea, fostul candidat la prezidențiale ar fi spus că „nimeni nu trebuie să detecteze nimic”. Loading … „Vreau să te interesezi cum fac… în caz de ceva” / „Ne vedem cu fostul șef, procuror pe Italia, el o să ne ajute” Discuțiile despre care scrie Mediafax au fost surprinse în luna mai a anului 2025, în autoturismul lui Ionel Rusen, prin intermediul unei supravegheri tehnice autorizate de Tribunalul București. Într-o conversație care a avut loc la data de 27 mai, Călin Georgescu îi transmite omului de afaceri că „trebuie să scape de controlul judiciar”. Călin Georgescu (C.G.): „Și a doua chestiune, vreau să te interesezi cum fac pentru… în caz de ceva… cu azil politic.” Ionel Rusen (I.R.): „Când mergem acolo ne vedem cu fostul șef (…) procuror pe Italia (…) E un prieten foarte bun. El o să ne ajute cu tot ce înseamnă…” C.G.: „Și pentru băieții ăștia ai mei.” I.R.: „Da, pentru toată echipa.” C.G.: „Te rog eu frumos. Și, după ce finalizezi asta, după aceea discutăm. Ca să înțelegi planul. Planul este așa. Mai întâi, trebuie să scap de controlul judiciar…” I.R.: „Da, asta este…” Ionel Rusen, la sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Am nevoie de la ei să mă securizeze” / „Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei” În aceeași zi, cei doi vorbesc despre o proprietate aflată în regiunea italiană Toscana, pe care Rusen o evalua la 1,2 milioane de euro. C.G.: „Eu am trei zone în Toscana. Una aproape de mare sau lângă mare și una… două în zonă de-asta de dealuri, colinare.” I.R.: „Mi se pare un pic cam scump, dar vedem un pic cum o rezolvăm.” C.G.: „Păi, nu, că o să mă ajute niște străini.” I.R.: „În jurul la un milion două sute.” C.G.: „Ok.” Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax Fostul candidat la alegerile prezidențiale îi vorbea omului de afaceri și despre necesitatea de a fi „securizat” odată ce ajunge pe teritoriul Italiei. C.G.: „Am nevoie de la ei să mă securizeze. Adică să intru sub incidența legii italiene. Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei.” Într-o altă secvență, Georgescu cere discreție maximă cu privire la toate cele discutate. C.G.: „Dar nu tre’ să știe nimeni! Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Călin Georgescu, ridicat de DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Misiunea mea a fost să deconspir tot, inclusiv pe Simion” / „Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți!” În continuarea discuției, Călin Georgescu face referire la „misiunea sa” și explică faptul că a urmărit „deconspirarea întregului sistem”. „Misiunea mea a fost să-i deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion la final. Eu am preluat tot. Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți! Toate partidele politice”, ar fi precizat fostul candidat la alegerile prezidențiale.