Etichetă: diicot

Un tânăr srilankez a fost reținut în România pentru trafic de droguri. Cum își procura stupefiantele

Un cetățean srilankez, în vârstă de 23 de ani, care locuia în Afumați, județul Ilfov, a fost reținut de procurorii DIICOT, sub acuzația că ar fi comandat, prin poștă, droguri din Canada și Olanda, dar și Germania, care erau destinate vânzării în România. Bărbatul este cercetat acum pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional și trafic intern de droguri de risc și mare risc, în formă continuată, potrivit unui comunicat al DIICOT. Potrivit procurorilor, în luna februarie a acestui an, tânărul de 23 de ani a comandat din Canada, prin intermediul poștei, un colet cu 30 de grame de Canabis, destinat comercializării, iar o lună mai târziu acesta a comandat din Olanda un alt colet cu peste 500 timbre LSD și o cantitate de cocaină, toate destinate vânzării. La sfârșitul lunii martie, bărbatul a mai comandat din Germania, printr-o firmă de curierat un pachet de droguri de mare risc, cu 544 comprimate formate dintr-un amestec de amfetamină și MDMA, precum și o cantitate de cocaină, substanțe ce urmau să fie vândute în România. Apoi, în aprilie, acesta a comandat din Olanda un alt colet cu 498 comprimate ecstasy, tot pentru a fi vândute în România. Anchetatorii au descins acasă la tânăr, în Afumați, județul Ilfov, acolo unde au găsit, dar și ridicat obiecte purtând urme de substanță, un grinder, un cântar de precizie, mai multe plicuri tip zip-lock, precum și alte mijloace de probă. Tânărul a fost reținut, ieri, de procurorii DIICOT ai Structurii Centrale, iar astăzi a fost prezentat în fața Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă. FOTO – VIDEO: DIICOT & Poliția Română Autorul mai recomandă: Câinele „Guj” l-a dovedit pe „Marcelone”. Traficantul din Iași vindea „șobolani” ca să-și finanțeze viciile 22 de călugări budiști au fost arestați pe un aeroport din Sri Lanka după ce au fost prinși cu 110 kg de canabis în bagaje Dealerii de stupefiante își fac publicitate în puncte-cheie din centrul Bucureștiului. Polițiștii antidrog sunt în alertă

Creștere îngrijorătoare a traficanților de droguri în Iași! Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași: În 2025, cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 18,40% și cu 17,66% privind cauzele nou înregistrate

Pe zi ce trece sunt descoperiți tot mai mulți traficanți de droguri în Iași, conform informațiilor furnizate de reprezentanții DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât infractorii sunt de diferite categorii, tineri, maturi, cu studii sau fără, ceea ce face și mai complicată acțiunea de a-i depista pe toți. Număr crescut de traficanți de droguri în Iași! În anul 2025, numărul cauzelor de soluționat a fost într-o creștere considerabilă față de anul precedent, 2024. „În anul 2025, numărul cauzelor de soluționat a fost de 1.641 cauze, din care 786 nou înregistrate în perioada de referință, față de 1.386 cauze în 2024, din care 668 nou înregistrate în 2024. Se constată astfel că, în 2025, cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 18,40% și o creștere cu 17,66% privind cauzele nou înregistrate față de anul 2024”, a declarat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Creșterea numărului de cauze este îngrijorătoare și din cauza unui număr limitat de procurori, care trebuie să se ocupe de mai multe dosare. „În cadrul serviciului, în 2025 au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 10 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 164,1 cauze/procuror față de anul 2024, când au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 10 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 138,6 cauze/procuror (menținerea nr. de procurori și creșterea nr. de dosare de soluționat/procuror cu 25,50%). În anul 2025, în cauzele instrumentate de procurori, au fost cercetate un număr de 1.105 persoane, comparativ cu anul 2024, când au fost cercetate 870 persoane, ceea ce reprezintă o creștere cu 27,01%”, a adăugat procurorul-șef. Soluționarea cauzelor de către procurori Cu toate că numărul cauzelor a crescut, iar procurorii sunt aceeași, în anul 2025 au fost soluționate mai multe cauze decât în anul anterior. „În 2025, ponderea cauzelor rămase nesoluționate a fost de 59,29%, respectiv 973 din totalul cauzelor de soluționat, 1.641 cauze, față de anul 2024, când aceasta a fost de 61,68%, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,39%”, a completat Vasile Airinei. Perioada de soluționare a cauzelor instrumentate de procurorii DIICOT diferă în funcție de mai multe aspecte, precum numărul crescut al părților din dosare. „Din totalul cauzelor soluționate în anul 2025 (601), dintre care 214 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 126 între șase luni și un an de la sesizare, 234 peste un an de la sesizare, 27 cauze după împlinirea termenului de prescripție, din care 7 cauze față de autori cunoscuți. Comparativ cu anul 2024, când din totalul de (461) cauze soluționate, 132 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, 109 între șase luni și un an de la sesizare, 197 peste un an de la sesizare, 23 cauze după împlinirea termenului de prescripție, din care o cauză față de autori cunoscuți”, a spus procuror-șef al DIICOT Iași. DIICOT a indisponibilizat bunuri cu o valoare de 129.245.944 de lei În anul 2025 a scăzut drastic valoarea bunurilor indisponibilizate, însumând doar 2.127.640 de lei, comparativ cu 129.245.944 de lei, valoarea bunurilor indisponibilizate în anul precedent, 2024. „În anul 2025, procurorii din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași și-au desfășurat activitatea în vederea îndeplinirii rolului lor constituțional, pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a supremației legii. Se poate observa sporirea fermității în activitatea de urmărire penală și accentul pus pe stabilirea de priorități și finalitate judiciară concretizate în creșterea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată. Astfel, prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate un număr de 98 cauze, față de 89 cauze în anul 2024 (creștere cu 10,11%), cu 188 inculpați trimiși în judecată, față de 239 inculpați trimiși în judecată în 2024 (scădere cu 21,34%) dintre care 120 inculpați, arestați preventiv, trimiși în judecată, față de 120 inculpați arestați preventiv în anul 2024 (menținere). De asemenea, în perioada de referință s-a urmărit recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni, astfel încât valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii, în dosarele soluționate pe fond în cursul anului 2025, la nivelul serviciului, a fost de 2.127.640 lei, comparativ cu anul 2024, când valoarea acestora a fost de 129.245.944 lei (scădere cu 98,35%)”, a mai declarat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Obiective propuse de DIICOT și Ministerul Public pentru anul 2026 Reprezentanții DIICOT și-au propus o serie de obiective pentru anul în curs, anul 2026. O parte dintre acestea sunt cele enumerate anterior. „Pentru anul 2026 propunem următoarele obiective: continuarea activității de analizare și unificare a practicii judiciare la nivelul direcției și observarea din timp a problemelor de drept, în scopul formulării de propuneri conform art. 2 alin. (1) lit. f) din OUG nr.78/2016; întocmirea și publicarea unui repertoar al concluziilor extrase din activități de control tematic dispuse, cu anonimizarea datelor sensibile, cu scopul întăririi disciplinei și respectării prevederilor legale. Reducerea stocului de dosare, în general, cu păstrarea unei proporții rezonabile a acestuia; monitorizarea cauzelor care conduc la prelungirea duratei procedurilor, precum și a celor care au drept consecință intervenirea prescripției răspunderii penale. Dezvoltarea unei structuri în cadrul DCCO care să se perfecționeze în domeniul investigațiilor financiare paralele, vizând identificarea și sechestrarea produsului infracțional, în vederea confiscării speciale și a confiscării extinse”, a mai adăugat procuror-șef al DIICOT Iași. Și Ministerul Public și-a propus o serie de obiective pentru anul 2026, în vederea optimizării sistemului judiciar. „Ministerul Public își propune următoarele: intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii și continuarea demersurilor pentru trecerea graduală a poliției judiciare în cadrul Ministerului Public”, a încheiat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. Pe zi ce trece sunt descoperiți tot mai mulți traficanți de droguri în Iași, conform informațiilor furnizate de reprezentanții DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Marinescu, după numirile șefilor de Parchete: La capătul acestui drum nu sunt mize personale

„Președintele a decis. 7 din cele 8 propuneri motivate privind conducerea marilor parchete, înaintate de Ministerul Justiției, au fost aprobate. Toți procurorii șefi și 4 dintre adjuncți au fost numiți”, spune Radu Marinescu. MInistrul Justiției precizează că este pentru prima dată în istoria recentă a statului de drept român când s-a desfășurat o procedură de selecție de o asemenea amploare: 18 candidați pentru 8 poziții de conducere. „O procedură derulată cu deplină transparență, care a implicat transmiterea în direct a interviurilor și prezentarea publică a motivărilor opțiunilor Ministerului Justiției. Multumesc pentru eforturile profesionale membrilor comisiei ministeriale, colegilor din minister și colegilor din CSM, toți implicați în derularea conform legii și bunelor practici a acestei proceduri de maximă însemnătate pentru justiție. Faptul ca au existat și opinii diferite nu invalidează procedura ci confirma eficiența unui mecanism de selecție care presupune mai multe filtre de evaluare instituțională. Felicitări celor numiți în conducerea marilor parchete și succes în activitate. Este foarte mult de muncă pentru a rezolva probleme, a îmbunătăți activitatea, a eficientiza combaterea infracționalității. La capătul acestui drum nu sunt mize personale, nume sau orgolii. Este consolidarea statului de drept, a principiului preeminentei legii, dreptății și adevărului și asigurarea unei justiții care să recâștige încrederea cetățenilor”, a mai spus Marinescu. Președintele Nicușor Dan a numit procurorii șefi ai marilor parchete din România, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat propunerile pentru cele 8 funcții pentru conducerile Ministerului Public, DNA și DIICOT către Palatul Cotroceni. Singura propunere respinsă de președintele Nicușor Dan este Gill Julien Grigore Iacobici, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, nominalizat pentru funcția de adjunct al DIICOT.

Ultimele audieri în numirea șefilor marilor parchete din România

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete. Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM: De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra. În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan. Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului. Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media” Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt. „Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media. Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan. Ce prevede legea Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului. Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

DIICOT cercetează un mare furnizor de energie pentru spălare de bani prin creșterea artificială a prețurilor la electricitate. Patru firme din grupul TINMAR, implicate

DIICOT a confirmat faptul că a declanșat urmărirea penală in rem pentru constituirea unui grup infracțional organizat, caz în care sunt implicate patru firme din grupul TINMAR, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din țară.   Potrivit Hotnews, procurorii suspectează că firma a crescut artificial prețurile la energie pentru încasarea unor subvenții necuvenite, prin schema de plafonare-compensare.   Din 2022 până în iunie 2025, toți furnizorii de energie electrică și gaze au primit compensații de la stat, pentru toate acestea statul a cheltuit peste 6 miliarde de euro.  Ce s-a întâmplat cu TINMAR  Tinmar Energy SA a fost înființată în 2015, ea a ajuns rapid unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România. Cu 80 de angajați, compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de 9,2 miliarde de lei, în plină criză, echivalentul a 1,8 miliarde de euro.  Profitul în 2022 a fost de 523,7 milioane lei (100 de milioane de euro), cu 266% mai mare decât în anul precedent.  În martie 2024, Tinmar Energy a primit din partea ANRE o amendă record, de 364 milioane lei, pentru manipularea pieței energiei, alături de alți trei furnizori.  DIICOT efectuează urmărirea penală in rem  În noiembrie 2025, în cadrul operațiunii Jupiter 4, au avut loc percheziții ale polițiștilor la patru firme din grupul TINMAR. Ele au fost suspectate că în perioada aprilie – august 2022, au desfășurat acțiuni care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat.   Astfel, două dintre firme au cumpărat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a vândut-o către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup.  „La nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, este înregistrată o cauză penală având ca obiect aspectele indicate în solicitare, în cadrul căreia se efectuează urmărirea penală in rem cu privire la săvârşirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 din Codul penal, art. 273 din Legea nr. 86/2006, art. 49 din Legea nr. 129/2019, art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005”, se arată în răspunsul transmis de procurorii DIICOT la solicitarea sursei citate.  La ce articole face DIICOT referire Art. 367 din Codul penal – „grup infracțional organizat”.  Art. 273 din Legea nr. 86/2006 – „Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate”.  Art. 49 din Legea nr. 129/2019 – „spălarea de bani”.  Art. 8  şi art. 9 din Legea nr. 241/2005 – „rambursări ilegale” și respectiv ”ascunderea sursei impozabile, falsul în acte contabile sau nedeclararea veniturilor”. Cine este șeful Tinmar  Grupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai influenți „băieți deștepți” din piața de energie. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).  Recomandările autorului:

Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1.    Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2.    Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3.    Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4.    Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: •    delegarea și detașarea magistraților; •    procedura de modificare a completurilor de judecată; •    revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; •    modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: •    din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; •    din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; •    din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); •    din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; •    din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); •    din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”

Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici

„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu.  Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu.  Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură.  „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu.  Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.

Captură uriașă de canabis, în urma unui flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. 31 de kilograme de droguri duse în trei trolere. Două persoane au fost arestate

Operațiune de amploare la Botoșani.Polițiștii și procurorii DIICOT din Botoșani au prins în flagrant trei persoane care transportau cu trei trolere aproximativ 31 de kilograme de canabis. Procurorii DIICOT Botoșani au dispus reținerea a patru inculpați, cu vârste cuprinse între 20 și 49 de ani, pentru trafic de droguri de risc și complicitate la trafic de droguri. Judecătorul din cadrul Tribunalului Botoșani a dispus arestarea preventivă a doi dintre inculpații reținuți și măsura controlului judiciar față de un alt inculpat. Procurorii vor sesiza instanța cu propunerea de arestare preventivă a celui de-al patrulea inculpat. Captură uriașă de canabis, după un flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. Drogurile erau destinate comercializării Vineri, trei dintre inculpați au fost prinși în flagrant delict în localitatea Vârfu Câmpului, județul Botoșani, în timp ce transportau trei trolere în care se aflau aproximativ 31 kilograme canabis. Drogurile, destinate comercializării, au fost ridicate anterior de inculpați de la un punct de lucru al unei societății de transport internațional. Din cercetări a reieșit că un alt inculpat, în vârstă de 49 de ani, destinatarul substanțelor interzise, s-a aflat în zona de preluare a genților ce conțineau drogul de risc și a supravegheat transportul din mașina sa, până la momentul intervenției polițiștilor, când a reușit să fugă și pentru scurt timp să se sustragă urmăririi penale. Captură uriașă de canabis, după un flagrant al polițiștilor și procurorilor DIICOT. Foto cu caracter ilustrativ Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!

Alina Bica, fosta șefă DIICOT, scapă definitiv de închisoare. Curtea de Apel București a retras mandatul european de executare a pedepsei şi mandatul european de arestare

Magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului. Potrivit Ministerului Justiției, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”. În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian. Deși instanțele din România se află în protest și judecă doar „cauzele urgente”, cazul Alinei Bica a fost tratat cu celeritate. Dosarul a fost înregistrat pe 30 septembrie, primul termen a avut loc pe 2 octombrie, iar decizia definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie. Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Executarea pedepsei în Italia, cu suspendare. Decizia definitivă în cazul Alinei Bica Hotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media. În cazul Alinei Bica, Italia nu a solicitat consimțământul României, însă a aplicat propriile reglementări pentru executarea pedepsei. Cazul Alinei Bica și impactul deciziei CJUE asupra fugilor români condamnați Decizia CJUE se va aplica în viitor pentru alți fugari români condamnați definitiv, care nu și-au executat încă pedepsele. Printre aceștia se numără persoane ca Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir sau Sorin Oprescu, care au beneficiat de executarea pedepselor în Italia sau Grecia, tot cu suspendare. În cazul Alinei Bica, instanțele române au fost nevoite să țină cont de faptul că pedeapsa a fost considerată executată conform deciziei instanțelor italiene. Astfel, Curtea de Apel București a decis că nu mai este necesară predarea acesteia în România și a închis definitiv dosarul privind mandatul european.

Scandalul Alexandru Bălan: DIICOT îl acuză de trădare pentru KGB Belarus, USR îl leagă de AUR

„Valera, nu fugi, mai stai nițel, te rugăm”, scrie pe Facebook liderul deputaților USR, Bogdan Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților. Rodeanu aduce informatii noi privind „statusul” lui Alexandru Bălan – reținut pentru trădare de țară. Liderul deputaților USR afirmă ca este „nașul” unor parlamentari AUR. Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Şalaru, a spus că Alexandru Bălan, fostul director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, a avut legături directe cu partidul AUR, prin fratele deputatului Valeriu Munteanu, Ruslan Munteanu. „A fost mâna dreaptă a lui Alexandru Bălan”, a explicat Şalaru luni, în direct la Antena 3 CNN. Deputatul AUR, Valeriu Munteanu, a reacționat, într-o declarație, susținând că „acuzațiile lui Șalaru sunt elucubrații”. Fostul adjunct SIS, reținut de DIICOT pentru trădare Fostul număr 2 din Serviciul de Informații din Republica Moldova Moldova, Alexandru Bălan, acuzat de trădare în formă continuată, a fost reținut de procurorii DIICOT, după ce a fost dus, marți dimineața, la audieri, la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. Fostul ofițer al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Alexandru Bălan, în vârstă de 47 de ani, este cercetat pentru trădare. El este acuzat că a transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus, în întâlniri desfășurate la Budapesta. Potrivit anchetatorilor, începând cu 2024 și până în prezent, bărbatul, fost ofițer cu funcții de conducere în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ar fi divulgat informații clasificate unor reprezentanți ai unei puteri străine. Mai exact, ancheta indică legături cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus, într-un mod care a pus în pericol securitatea națională a României. Datele obținute arată că, între 2024 și 2025, suspectul s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu agenți ai serviciilor secrete belaruse, pentru a primi instrucțiuni și a încasa plăți pentru informațiile transmise. Investigația s-a desfășurat sub coordonarea EUROJUST și a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații și al procurorilor din România, Ungaria, Cehia și Republica Moldova.