Prima ședință a Ralucăi Încrosnatu cu directorii ICR din străinătate: accent pe eficientizare și problemele din teritoriu
Numirea Corinei Încrosnatu la conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a generat, previzibil, discuții în spațiul public privind capacitatea noii echipe de a asigura un management eficient al instituției, scrie EVZ. Dincolo de speculațiile apărute în ultimele zile, prima ședință cu directorii reprezentanțelor ICR din străinătate a indicat intenția noii conduceri de a iniția un proces de reorganizare și eficientizare administrativă, într-o instituție care gestionează o rețea externă importantă. ICR are 18 reprezentanțe în străinătate, în capitale și centre culturale relevante, iar bugetul instituției, de aproximativ 50 de milioane de lei, trebuie administrat cu atenție. Din această sumă, doar 15-20 de milioane de lei ar rămâne pentru activități culturale, restul fiind destinat salariilor și cheltuielilor administrative. De aceea, cheltuielile fostului președinte al ICR, Liviu Jicman, cu deplasări de sute de mii de lei erau considerate ca fiind scandaloase. O schimbare de abordare la ICR La prima întâlnire cu directorii de filiale, noua conducere a transmis un mesaj axat pe eficiență, comunicare și identificarea problemelor concrete din rețeaua externă. În locul unui discurs strict formal, accentul a fost pus pe soluții administrative și pe o mai bună coordonare între sediul central și reprezentanțele din străinătate. Corina Încrosnatu a setat încă din primele zile un ton orientat spre rezultate, ignorând polemicile sterile pentru a se concentra pe fundamentele operaționale care pot alinia ICR la standardele diplomației culturale europene. Unul dintre participanți, director al unei filiale ICR, a descris discuția drept una pragmatică: „Președinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totală față de instituție, pentru că toți avem un scop comun care se numește ICR. Ne-a cerut să transmitem, până săptămâna viitoare, o listă cu toate problemele logistice și operaționale pe care le întâmpină, pentru a le analiza și a găsi soluții imediate de îmbunătățire. Un discurs corect, pragmatic”. Dialog direct cu reprezentanțele externe Una dintre primele măsuri anunțate vizează organizarea unor sesiuni lunare de comunicare prin videoconferință cu directorii reprezentanțelor din străinătate. Măsura este prezentată ca o modalitate de a reduce distanța administrativă dintre sediul central și filialele externe și de a crea un canal de dialog predictibil. Participanții la prima întâlnire de lucru au vorbit despre o schimbare de ton în relația cu conducerea centrală. Un director din rețeaua externă a declarat, sub protecția anonimatului, pentru EVZ: „Pentru prima dată, nu am mai simțit că suntem la o ședință formală în care bifăm prezența. S-a trecut direct la problemele de fond: cum optimizăm bugetele pentru a avea un impact real în țara unde activăm și cum reducem timpii de răspuns de la București. A fost o discuție deschisă, tranșantă, în care ni s-a cerut să fim parteneri în eficientizare, nu simpli executanți”. Centralizarea problemelor din teritoriu O altă sursă de „tensiuni” invocată de critici, solicitarea către reprezentanțe de a-și centraliza vulnerabilitățile logistice, se dovedește a fi un demers de audit participativ, nu o acțiune punitivă. Prin colectarea de date brute direct din teritoriu, managementul vrea să demonstreze că deciziile viitoare nu vor mai fi luate în birourile din București, ci vor reflecta realitățile logistice concrete ale fiecărei țări-gazdă, optimizând astfel alocarea bugetară. Unul dintre punctele discutate a fost deficitul de personal, considerat de mai mulți directori o problemă cronică în funcționarea reprezentanțelor. Noua conducere a transmis că intenționează să analizeze posibilitatea completării schemelor de personal cu referenți calificați, acolo unde acest lucru este necesar. De asemenea, conducerea ICR a anunțat că va susține demersuri pentru asigurarea unui buget adecvat activităților culturale, astfel încât reprezentanțele externe să poată avea un impact mai consistent în țările în care activează. Dezbaterile recente par să reflecte mai degrabă rezistența naturală a unui sistem care refuză adaptarea la standarde de performanță. Tranziția de la un model reactiv la unul proactiv nu este lipsită de frământări, însă „tensiunile” invocate par să fie doar efectul secundar al profesionalizării instituției. Prin impunerea unor obiective clare și a unei responsabilități partajate, noul președinte, Corina Încrosnatu aliniază Institutul Cultural Român la bunele practici globale, unde eficiența nu mai este opțională, ci devine fundamentul promovării valorilor românești în lume.
Ministrul Transporturilor amenință cu demiterea directorilor CFR: Cine nu înțelege că este în slujba cetățeanului va pleca acasă”
„Le cer, directorilor CFR Călători și CFR Infrastructură (CFR S.A.), să ia toate măsurile pentru ca trenurile să poată circula în condiții normale. În cazul în care nu vor găsi soluții prin dialog, mă văd obligat să solicit măsuri împotriva ambilor. Situația creată este una cu impact social, iar eu, ca ministru, sunt obligat să iau decizii pentru cetățeni. Trebuie să menționez că ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară) a alocat deja pentru CFR Călători, pentru luna aceasta, 243 de milioane de lei. Această sumă este destinată inclusiv plății datoriilor de peste 70 de milioane de lei pe care CFR Călători le are acum față de CFR Infrastructură, administratorul infrastructurii feroviare”, arată Ciprian Șerban. Ca atare, spune ministrul Transporturilor, directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, „are, acum, posibilitatea să plătească această datorie și să stingă acest conflict” care creează probleme, în primul rând călătorilor. La rândul lui, directorul general al CFR Infrastructură (CFR S.A.), Ion Simu, ar trebui să abordeze situația „lucid, astfel încât circulația trenurilor să nu fie întreruptă”. „Chiar dacă managementul celor două Companii este selecționat în baza Ordonanței privind managementul corporativ (109/2011), directorii acestora trebuie să înțeleagă, în primul rând, rolul social al activităților pe care le prestează. Cred că cei doi nu au înțeles că principala lor obligație nu este să câștige bani în detrimentul serviciilor publice prestate. Rolul lor este să ofere servicii publice de calitate și nu să se folosească de funcțiile pe care le dețin pentru răfuieli personale. Ca ministru, nu voi tolera astfel de comportamente, iar cine nu înțelege că este în slujba cetățeanului va pleca acasă”, adaugă Șerban.
Bolojan acuză lipsa de performanță în companiile de stat: avem directori care nu livrează nimic, dar încasează sume aberante
Întrebat în timpul unui interviu acordat ProTv despre o eventuală înființare a unei instituții care să supravegheze cheltuirea banului public, după modelul american, Bolojan a afirmat că problema nu este doar lipsa unui organism dedicat, ci slaba aplicare a legilor existente și permisivitatea sistemului politic față de derapaje. „Noi, dacă stabilim reguli bune, vom avea comportamente corecte. Din păcate, în România, regulile au fost de multe ori mimate. S-au făcut legi bune doar de formă, dar în practică s-a căutat constant să fie ocolite”, a declarat Bolojan. Acesta a criticat dur sectoarele monopoliste din economie, unde companiile de stat sunt conduse de persoane care „nu livrează nimic pentru sumele încasate” și care nu sunt trase la răspundere pentru performanța economică slabă. „Am ajuns în situația să avem directori sau consilii de administrație care și-au stabilit niște câștiguri aberante. Nu au făcut companiile mai eficiente, nu oferă servicii mai bune și, în multe cazuri, merg în pierdere. Iar dacă sunt pe profit, este doar pentru că tarifele au fost stabilite astfel încât să acopere lipsa de performanță, nu datorită managementului”, a explicat oficialul. Ilie Bolojan a subliniat că soluțiile nu pot fi implementate „peste noapte”, fiind nevoie de modificări legislative și administrative, inclusiv la nivelul mecanismelor de control. „Există Curtea de Conturi, comitete de supraveghere, directorate, dar în multe cazuri, aceste structuri par să aibă ca singur scop încasarea indemnizațiilor, nu și responsabilitatea rezultatelor. Una dintre greșelile lumii politice, din care fac și eu parte, este că astfel de situații au fost tolerate prea mult timp”, a spus Bolojan. Reformele în administrația publică și controlul eficient al fondurilor publice reprezintă o componentă importantă în procesul de modernizare instituțională și în creșterea încrederii cetățenilor în buna guvernare, a concluzionat acesta.
Radu Miruță, despre directorii companiilor din subordinea Ministerului Economiei: Unii şi-au betonat contractele, au mimat o selecţie
Ministrul Economiei, Radu Miruță, susține că unii dintre directorii companiilor din subordine ”şi-au betonat contractele pe Ordonanţa 109, au mimat o selecţie, au făcut un contract cu indicator de performanţă extraordinar de jos”. ”Am ac de cojocul acelor oameni”, a afirmat ministrul. ”Unii (directori – n.r.) şi-au betonat contractele pe Ordonanţa 109, au mimat o selecţie, au făcut un contract cu indicator de performanţă extraordinar de jos. Dacă te trezeşti dimineaţa şi te uiţi pe geam, e suficient, că ai îndeplinit indicatorul de performanţă. Deci unii au un caracter contractual care foarte greu sau mai lent poate fi schimbat. Mă voi ocupa şi de aceia. Există o a doua categorie unde contractele nu sunt încă finalizate. Dar multe dintre ele, dacă ne uităm aşa printre date, s-au terminat cu câteva zile înainte să ajung la minister. Întâmplător s-au finalizat, s-a parafat. Pentru cele temporare, acolo este la latitudinea ministerului să normalizeze şi o voi face în câteva zile. Am o analiză a acestor date” , a declarat ministrul Radu Miruţă la B1TV. Ministrul Radu Miruță a mai spus că există directori care au crezut că se pot culca pe o ureche, deoarece au încheiat niște contracte „greu modificabile”. ”Am ac de cojocul acelor oameni, însă durează câteva luni, pentru că eu ca ministru, prin intermediul AGA, pot să propun schimbarea indicatorilor de performanţă. Voi face asta la modul real, nu să te uiţi în oglindă şi să spui că l-ai îndeplinit. Va urma o evaluare a celor care îndeplinesc acei indicatori de performanţă. M-aş bucura să găsesc mulţi oameni care îndeplinesc indicatorii de performanţă pe care îi voi pune şi aceia vor rămâne, însă bănuiala mea, uitându-mă la traseul organizării acelor concursuri, este că mulţi nu vor îndeplini indicatorii de performanţă. Abia în acea etapă voi putea să intervin”, a declarat ministrul Economiei, Radu Miruţă. El a mai spus că a fi opt ore la serviciu nu înseamnă un criteriu de performanță, ci face parte din fișa postului. ”S-au făcut nişte criterii care să fie îndeplinite orice s-ar întâmpla pentru ca ei să poată să-şi ia aceste sume de bani. Nu şi le vor lua, nu cu mine acolo. Îmi doresc să găsesc oameni care să îndeplinească aceste criterii. Ce voi face după ce se va curăţa bucata asta de sinecuri din aceste companii? Voi fi garantul oamenilor buni din piaţă care să prindă curajul să se înscrie la aceste selecţii pe bune. Şi voi fi garantul că aceste selecţii se vor face cu adevărat serios. Pentru că asta a lipsit până acum. Sunt mulţi oameni buni, mulţi profesionişti. Dar nu se duc să se înscrie acolo, că ştiu că nu-i pentru ei”, a adăugat ministrul Radu Miruţă. CITEȘTE ȘI: Sindicatul Guvernului critică MĂSURILE fiscale anunțate de Ilie Bolojan: Premierul „killer”-ește din nou Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele