Marian Neacșu despre întâlnirea Veștea – Simion: Este decizia domniei sale. Mie mi se pare ceva corect
Poziția PSD despre discuțiile cu AUR „Dacă domnul prim-ministru desemnat Veștea a decis să meargă să discute cu colegii de la AUR, este decizia domniei sale și eu o respect. Și dacă vreți cu titlul personal, cred că este și corect”, a declarat Marian Neacșu după audieri. „Tocmai ați precizat un pic mai devreme că a fost și-a discutat și cu UPR, a discutat și cu PACE, au discutat și cu toți ceilalți”, continuă fostul vicepremier. Întrebat despre posibilitatea unei colaborări politice mai ample și eventual chiar includerea AUR în arhitectura guvernamentală, Neacșu a afirmat: „Nu cred că se va discuta despre preluarea în cadrul guvernamental de AUR, pentru că ne aflăm deja într-o procedură de audieri. AUR este partidul alături de care am semnat și am votat o moține de cenzurare”, adăugând: „în politică nimic nu este de exclus”. „Eu cred că, în primul rând, trebuie să avem un guvern. În al doilea rând, trebuie să avem un guvern care să aibă o susținere parlamentară reală. Pentru că altcumva nu va putea funcționa”, a mai spus Neacșu. Condițiile impuse de George Simion În cursul zilei de luni, s-au desfășurat audierile miniștrilor propuși de premierul desemnat Adrian Veștea. Liderul AUR, George Simion, a declarat în repetate rânduri că va vota Guvernul propus doar dacă premierul desemnat va merge la discuții cu reprezentanții AUR și dacă președintele Nicusor Dan își va clarifica poziția privind partidul pe care îl conduce. „I-am asigurat de toată disponibilitatea pentru toate aspectele care nu sunt în programul de guvernare și care, în urma evaluărilor, nu vor crea un impact economic și vor putea fi suportate de către bugetul României în perioada următoare”, a declarat Veștea după întâlnirea cu Simion. Liderul AUR a declarat; „Eu cred că e un pas spre normalitate. Așteptăm din partea lui Nicuşor Dan niște clarificări înainte de votul de astăzi de la 21:30”, după discuția cu premierul desemnat.
Generalul Gheorghiță Vlad, discuții cu omologul ucrainean pe tema securității la Marea Neagră
Securitatea la Marea Neagră „Am avut o convorbire în sistem videoconferință cu șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrskyi. În cadrul discuțiilor am analizat evoluțiile recente ale situației de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile acestora asupra stabilității regionale”, se arată în mesajul publicat luni pe Facebook de Gheorghiță Vlad. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum mediul actual de securitate, cei doi militari discutând soluții concrete pentru creșterea capacităților de monitorizare și avertizare în Marea Neagră și modalități de consolidare a coordonării între structurile militare. În cadrul convorbirii, oficialul român a subliniat importanța menținerii unor canale permanente de comunicare și a schimbului de informații relevante, pentru o înțelegere cât mai clară a situației operative și pentru adoptarea unor măsuri adecvate evoluțiilor din teren. „Această convorbire se înscrie în seria contactelor periodice pe care le menținem la nivel militar, în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și al necesității unei coordonări eficiente în regiunea Mării Negre”, conchide generalul român. Incidentul de la Constanța Discuția are loc la aproximativ două săptămâni după ce o dronă maritimă ucraineană a ajuns în Portul Constanța, în apropierea terminalelor petroliere, unde s-a autodetonat. Forțele Navale ale Ucrainei au anunțat că drona le aparținea lor și că era folosită în operațiuni din Marea Neagră, precizând că dispozitivul și-a pierdut controlul după ce a fost afectată de bruiajul rusesc. Potrivit autorităților de la Kiev, partea ucraineană a transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile, însă ministrul Radu Miruță a susținut că avertismentul de la Kiev a venit cu foarte puțin timp înainte de explozie.
Oana Țoiu, discuții cu omologul egiptean: România vede oportunități reale de aprofundare a cooperării
„Consiliul de Asociere UE–Egipt a fost o bună ocazie să discut cu ministrul afacerilor externe al Egiptului, Badr Abdelatty despre creşterea exportului de cereale din România, ideea unei zone economice libere dedicate companiilor româneşti care vor să se extindă în Africa şi viitorul francofoniei şi întărirea parteneriatelor academice”, a notat pe Facebook ministra de Externe. Oana Țoiu a subliniat că Egiptul este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României din afara Uniunii Europene, cu o valoare a schimburilor comerciale care depășește anual pragul de un miliard de euro. În plus, Bucureștiul și-a exprimat deschiderea față de aprofundare a colaborării în domenii precum energia, agricultura, sănătatea, turismul, industria de apărare și cultura. „Discuțiile au reconfirmat nivelul excelent al relațiilor bilaterale dintre România și Egipt, într-un an cu o semnificație aparte pentru cele două state, care marchează 120 de ani de relații diplomatice. România a avut standul principal la ediția din acest an a Cairo International Book Fair, unde a atras mii de vizitatori”, s-a mai arătat în mesajul publicat de șefa diplomației de la București.
Dragos Pîslaru despre proiectul legii salarizării: Există situații care trebuie reanalizate
Ministrul interimar al Muncii a trimis un mesaj lung, duminică seara, pe Facebook, despre proiectul legii salarizării. „Concluzii după primele consultări pe legea salarizării. În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul consultărilor este public și continuăm întâlnirile în săptămânile următoare”, a scris Dragoș Pîslaru. Ministrul a primit sute de observații Ministrul a dezvăluit că „în doar câteva zile” a primit deja sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. „Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem”, a adăugat Pîslaru. El a mai spus că România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, România se confruntă cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Pîslaru a mai arătat că vor fi corecta erorile. „Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani”, a explicat ministrul interimar. Ministrul interimar, despre sporuri O altă temă importantă este cea a sporurilor. „Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni. În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale. Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi”, a scris Dragoș Pîslaru. Promisiunea ministrului Ministrul interimar a recunoscut faptul că unele categorii vor fi nemulțumite. „Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuțiile dificile. În același timp, nu cred într-o abordare rece și tehnocratică. În spatele fiecărei funcții dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și multe alte categorii profesionale care fac statul să funcționeze în fiecare zi. (…) Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Nazare anunță că a avut o discuție foarte bună cu reprezentanții agenției de rating S&P: Este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, faptul că a purtat discuții cu reprezentanții Agenției de rating S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, întâlnire care a urmat dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. „În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade. Ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Exact acest lucru este urmărit astăzi de agențiile de rating: voința și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE”, a scris Nazare pe Facebook. Ministrul interimar a arătat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la „finanțare mult mai ieftină — granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri semnificativ mai reduse decât cele din piețele financiare”. Menținerea ritmului de ajustare fiscală, un aspect important Nazare a mai precizat că pentru S&P și celelalte agenții este „foarte importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală”, susținând că rezultatele actuale confirmă corectitudinea direcției economice asumate de Guvern. „Măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și colectarea mai bună a veniturilor, într-un context macroeconomic dificil, au contribuit la o execuție bugetară foarte bună în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea ne așteptăm la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și în ceea ce privește investițiile naționale, ceea ce se va reflecta și în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în acest moment, iar acest lucru contează foarte mult pentru finanțatori”, a explicat Nazare. Obiectivul autorităților: revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând” Acesta a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional și a reamintit calendarul următoarelor evaluări ale agențiilor internaționale: Fitch în iulie, Moody’s în august și S&P în octombrie. „Nu trebuie însă să ignorăm faptul că România rămâne vulnerabilă prin perspectiva negativă asociată gradului investițional. La finalul lunii iulie, România va avea evaluarea periodică a agenției Fitch, în august pe cea a Moody’s, iar în octombrie pe cea a S&P. În condițiile unei înrăutățiri vizibile a situației, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu consecințe extrem de grave pentru România”, a mai spus Nazare. Potrivit acestuia, obiectivul autorităților este revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând”, acest lucru depinzând de „menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor”. „Este important să păstrăm această direcție și să continuăm politicile care au început să redea încrederea partenerilor externi și a piețelor financiare. România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate. Acestea sunt condițiile pentru a continua dezvoltarea și pentru a proteja costurile de finanțare ale țării în anii următori”, a conchis Nazare.
Miniştrii PSD au participat la negocierile cu sindicatele
O nouă întâlnire între reprezentanții PSD și confederațiile sindicale a avut lpc miercuri, la sediul social democraţilor din parlament. Din partea Blocului Național Sindical (BNS) au participat președintele Dumitru Costin și Cosmin Andreica, secretar general PUBLISIND. La discuții au fost prezenți toți miniștrii PSD, în contextul în care aceștia urmează să își depună mandatele. Reprezentanții PSD au subliniat că își doresc continuarea proiectelor începute în cadrul coaliției, însă într-o nouă formulă politică. BNS a propus ca procesul de negociere pentru formarea unei noi coaliții să conducă și la elaborarea unui nou program de guvernare. „Totodată, BNS a propus definirea unor priorități clare în noul program de guvernare: • energia (electricitate, gaze naturale, sector petrolier); • agricultura și industria alimentară, inclusiv producția de îngrășăminte; • industria de apărare – transformarea programului SAFE într-un set de programe industriale transparente, care să genereze investiții, locuri de muncă de calitate și venituri bugetare pentru returnarea împrumutului de 16,8 miliarde euro; • operaționalizarea schemelor de ajutor de stat aprobate anterior, pentru a facilita accesul mediului privat și crearea de noi locuri de muncă, inclusiv pentru persoanele disponibilizate recent”, informează Blocul Naţional Sindical. BNS a făcut şi o serie de propuneri cu privire la companiile cu capital de stat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce spune presa maghiară despre criza politică generată de ruptura coaliției de guvernare din România. „Țara a ajuns la răscruce” Anunțul lui Ilie Bolojan în urma consultărilor cu Nicușor Dan: „Îmi asum în continuare mandatul de premier”
Cuba confirmă dialogul cu Statele Unite, pe fondul embargoului energetic și al tensiunilor crescute
„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP. Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”. Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze. Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”. Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana.
Alexandru Rogobete: România va încerca, în discuțiile cu Pfizer, să convertească datoria de 600 de milioane de euro în medicamente inovative
Într-o intervenție la Digi24, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că discuțiile de joi cu oficialii Pfizer vor constitui prima rundă de negocieri pe acest subiect. Pe masa propunerilor se va afla și varianta de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. „Discuțiile vor fi purtate de mine și de ministrul finanțelor, domnul Nazare, noi doi fiind mandatați de guvernul României pentru a purta aceste discuții. Sigur că vom pune pe masa propunerilor lucrurile pe care le-am mai spus în spațul public și anume încercarea de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. Aici vorbesc în special de molecule inovative sau de molecule biologice pentru pacienții oncologici sau pentru pacienții cu boli rare autoimune și așa mai departe”, a explicat Rogobete la Digi24. Ministrul Sănătății a subliniat că acest proces nu se va încheia rapid. „Cu siguranță nu se va termina totul la o singură întâlnire. Mâine va fi deschisă discuția și negocierea. Sperăm doar că această negociere nu va dura foarte mult și că vom veni cu soluții cât mai repede pentru a putea converti această datorie de aproape 600 de milioane de euro în medicamente de care România are nevoie”, a mai spus Rogobete. Rogobete: „Indiferent că ne place sau nu, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită” Ministrul a mai punctat faptul că România va trebui să se conformeze deciziei europene, „indiferent că ne place sau nu”. „Suma oricum va trebui plătită și indiferent că ne place sau nu, indiferent de câte discuții în mediul politic există, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită. Acum ce încercăm să facem este ca în contul acestei sume să putem, așa cum am mai spus, aduce medicamente de care sistemul de sănătate din România are nevoie”, a explicat Rogobete. În acest context, ministrul a afirmat că Guvernul încearcă să limiteze impactul bugetar printr-o eventuală eșalonare a plăților. „Evident că încercăm să găsim o sursă de finanțare, dar targetul nostru în negociere este ca suma să fie eșalonată în funcție de consumul și de eventualele medicamente noi pe care încercăm să le introducem în listă pe mai mulți ani de zile, astfel încât să nu plătim toată suma o dată și anume în perioada imediat următoare”, a spus ministrul Sănătății. Întâlnirea de joi cu reprezentanții Pfizer are loc în contextul în care recent, tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.
Macron îndeamnă Iranul să profite de oportunitatea discuțiilor mediate de Pakistan pentru o dezescaladare durabilă
Emmanuel Macron a discutat anterior cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. În timp ce Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuțiile trilaterale, președintele francez i-a cerut lui Massoud Pezeshkian „să profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad pentru a deschide calea către o dezescaladare durabilă și un acord exigent care să ofere garanții solide de securitate pentru regiune, cu toate țările implicate”. El a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, la care Franța este gata să contribuie” și „a insistat asupra importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Într-un alt mesaj de pe X, președintele Franței a declarat că a discutat cu Mohammed bin Salman și a decis cu acesta să „rămână în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. De asemenea, el a menționat sprijinul său pentru încetarea focului, „care trebuie respectat pe deplin și extins fără întârziere în Liban ” și „necesitatea de a restabili navigația complet liberă și sigură în Strâmtoarea Hormuz cât mai repede posibil ” . Un armistițiu fragil între Iran și Statele Unite a intrat în a patra zi sâmbătă, când vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel fără precedent între cele două țări inamice de la Revoluția Islamică din Iran din 1979.
Situația escaladează după gestul Soranei Cîrstea față de Naomi Osaka! Un activist din SUA invocă rasismul
Momentul în care Sorana Cîrstea (România, 17 WTA) îi reproșează lui Naomi Osaka (Japonia, 17 WTA) lipsa de fair-play a făcut înconjurul internetului, iar reacțiile continuă să apară. Între Sorana Cîrstea și Naomi Osaka s-a iscat un schimb dur de replici la fileu, românca dezbrăcându-se de caracter: „Pentru ce a fost asta? Pentru că nu știi ce e fair-play-ul, prieteno, joci de atâta vreme și nu știi ce e fair play-ul!”, a strigat ea către fostul lider WTA. Cîrstea și-a pierdut cumpătul din cauză că Osaka ar fi vociferat între primul și al doilea serviciu, lucru pe care l-a reclamat și arbitrei de scaun. Episodul s-a petrecut joi, în timpul meciului câștigat de niponă cu 6-3, 4-6, 6-2 în turul doi la Australian Open. Sorana Cîrstea se confruntă cu acuzații după conflictul cu Naomi Osaka de la Australian Open Momentul plin de tensiune a generat numeroase reacții pe platforma X, iar un cunoscut activist online din SUA a luat atitudine împotriva româncei. Este vorba despre „Queer Latifah”, utilizator urmărit de peste 17.000 de persoane, care a adoptat pseudonimul respectiv pentru a apăra persoanele afro-descendente, în special sportivi și figuri publice de culoare. Acesta susține că Sorana Cîrstea face parte din categoria jucătoarelor de tenis care nu acceptă să piardă în fața adversarelor de origine afro-amricană: „Vedem acest tipar de pe vremea când jucau Serena și Venus Williams. Să vezi că Naomi Osaka, Coco Gauff și Taylor Townsend încă trebuie să se confrunte cu jucătoare albe care se plâng și nu știu să piardă cu demnitate trebuie să fie epuizant”, a afirmat activistul, în descrierea imaginilor cu Sorana Cîrstea și Naomi Osaka, sportivă născută din tată haitian-american și mamă japoneză. This was a consistent trend when Serena and Venus Williams played. To see Naomi Osaka, Coco Gauff, and Taylor Townsend still have to deal with white players who complain and cannot lose respectfully has got to be exhausting. https://t.co/qlawhfZcP8 — Queer Latifah ✨ (@TheAfrocentricI) January 22, 2026 Naomi Osaka e de părere că „emoțiile au fost prea puternice” pentru Sorana Cîrstea Naomi Osaka și Sorana Cîrstea s-au certat pe teren, iar la final au avut abordări diferite la conferința de presă. Dacă Sorana a ales să nu mai vorbească despre incident, Naomi a comentat pe larg eipsodul: „Ei bine, dacă sunt sinceră, nu am mai fost implicată niciodată într-o astfel de situație, așa că nu știu dacă ar trebui să lăsăm totul pe teren și să fim de parcă: «Hei, ce faci?» Sunt puțin confuză. Cred că emoțiile au fost foarte puternice pentru ea. Vreau, de asemenea, să îmi prezint scuze. Cred că primele lucruri pe care le-am spus la interviul acordat pe teren au fost lipsite de respect. Nu îmi place să îi desconsider pe oameni. Nu asta fac eu. Așa că da, dacă vrea să vorbească despre asta, atunci e bine. Dar atunci când mă motivez pe mine însămi, în mintea mea nu mă gândesc: «Ok, acum o să-i distrag atenția adversarei». Este pur și simplu pentru mine. Nimeni nu s-a plâns vreodată înainte de asta. De asemenea, arbitrul nu mi-a spus că am greșit. Arbitrul a spus că totul este în regulă. Am zis: «Ok». Cam asta am crezut. Am crezut că am trecut peste asta, așa că…”, a declarat Naomi Osaka