BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, 15 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, conform comunicatului publicat după ședința de politică monetară. În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată De asemenea, Banca Națională se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, arată BNR. Inflația a ajuns la aproape 11% în aprilie Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est. Sursa: Institutul Național de Statistică „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%”. Seriviciile și mărfurile nealimentare din ce în ce mai scumpe Cele mai recente date, publicate de INS, arată că la alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. „Cele mai mari creșteri de preţuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, mai arată datele INS. La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români.
Deși România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Anul trecut, dobânda-cheie a rămas neschimbată în condițiile în care inflația a fost aproape de 10%, în urma transferării integrale a majorării TVA în prețuri. Inflația din România rămâne aproape de 10% iar dobânzile nu pot fi reduse spre nemulțumirea românilor care resimt din ce în ce mai mult presiunile. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste prognoza BNR de 9,6%, realizată în luna noiembrie a anului trecut, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Inflația a urcat mai ales în a doua parte a anului trecut din cauza creșterii prețurilor la facturile de energie și a majorărilor de TVA și accize. Economiștii se așteapă acum ca BNR să taie dobânzile abia din luna mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în a doua parte a anului. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Consumul continuă să scadă și în 2026 Cum inflația continuă să rămână la un nivel ridicat, consumul populației continuă să scadă, ca efect direct al costului mare al creditelor și al puterii de cumpărare reduse. Datele publicate de Banca Națională arată că activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a scăzut cu 0,2% deși crescuse cu 1,1% în trimestrul precedent. De asemenea, scumpirile puternice ale energiei și serviciilor din 2025 au influențat comportamentul de consum al românilor care cheltuiesc mai prudent. De exemplu, consumul României a scăzut în 2025, față de acceași perioadă din 2024 cu 4,8%, conform datelor Institutul Național de Statistică. „Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”, se arată în comunicatul transmis de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânzile-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Dobânda nu a fost modificată în acest an deși rata inflației a urcat la 9,9%, în august și septembrie, și a coborât cu doar un punct procentual la 9,8% în octombrie, fiind la un nivel mult peste ținta BNR de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie, a decis menţinerea ratei dobânzii la același nivel pentru a 10-a ședință consecutivă. Specialiștii anticipau că banca va menţine dobânda-cheie şi astăzi, având în vedere incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe. Măsura luată de BNR are ca scop menținerea stabilității economice și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2025, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În raportul publicat în august, BNR prognoza o inflație de 8,8% la finalul acestui an, de 7,9% la jumătatea anului viitor și de 3% al finalul lui 2026. Banca Națională a României spune acum că a revizuit prognoza și se așteaptă ca inflația să stea la un nivel semnificativ mai ridicat. BNR arată că inflația a crescut ca urmare a impactului peste așteptări al creșterii facturilor la energie și a majorării taxelor pe consum. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri Huzur la BNR. În plină AUSTERITATE, instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro. Ce delicatese mănâncă angajații
BNR menține dobânda-cheie, în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate. Estimările băncii centrale privind evoluția INFLAȚIEI
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, „în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate”, conform comunicatului băncii centrale după ședința de politică monetară. Totodată, CA al BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală, a transmis, vineri, CA al BNR, după ședința de politică monetară, în cadrul căreia a decis menținerea actualelor rate. „În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului”, arată oficialii BNR. Conducerea băncii centrale a trecut în revistă cele mai recente evoluții ale economiei și a aprobat și raportul asupra inflației, care va fi făcut public pe larg săptămîna viitoare. Rata anuală a inflației s-a redus, dar mai puțin decât s-a anticipat Rata anuală a inflației s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor și energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creșterii prețurilor alimentelor. Pe ansamblul trimestrului I 2025, rata anuală a inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024, arată bancherii centrali, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili și produse din tutun, împreună cu cele de la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, au fost contrabalansate parțial ca impact de accelerarea creșterii prețurilor energiei, prețurilor administrate și a prețurilor alimentelor procesate. Potrivit BNR, ăn luna aprilie 2025, rata anuală a inflației s-a menținut la 4,85%, în contextul influențelor divergente venite, pe de o parte, din noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și produse din tutun, precum și la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, și, pe de altă parte, din continuarea accelerării creșterii prețurilor alimentelor și a prețurilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de bază nefavorabil. Astfel, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,0% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în aprilie 2025 la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024. „Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de avansul ușor anticipat în februarie, precum și scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată”, precizează BNR. Astfel, vânzările cu amănuntul și-au încetinit considerabil creșterea în termeni anuali pe ansamblul trimestrului I 2025, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a urcat mult în teritoriul pozitiv în primele două luni ale anului de la valoarea puternic negativă din trimestrul precedent, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești. În același timp, producția industrială a suferit o contracție accentuată în trimestrul I 2025, după ușoara redresare din trimestrul precedent, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunțat în raport cu trimestrul IV 2024. „Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-și mărească ritmul înalt de creștere în termeni anuali”, arată BNR. În ceea ce privește piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului curent, după ce a urcat și s-a menținut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit descreșterea în trimestrul I 2025, rămânând la un nivel de două cifre, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a mărit la 16,6% pe ansamblul intervalului, după scăderea considerabilă consemnată în trimestrul IV 2024. Sondajele de specialitate din luna aprilie indică însă o slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere semnificativă a deficitului de forță de muncă raportat de companii, față de nivelurile în creștere atinse de cei doi indicatori în trimestrul I 2025, potrivit BNR. Condițiile de pe piața financiară, „puternic afectate de contextul electoral” CA al BNR apreciază că piața financiară a fost puternic influențate de contextul electoral recent. „Condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a situației macroeconomice în ansamblul ei. Astfel, după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD