Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an. Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an. Cum arată economia României
Banca Națională a României (BNR) a anunțat miercuri, 8 iulie, după ședință, că menține dobânda-cheie la 6,5% pe an, precum și celelalte instrumente de politică monetară. Consiliul de administrație al BNR a decis, miercuri, în urma ședinței, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Loading … Totodată, banca centrală a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în comunicatul BNR. Ce spune BNR despre rata inflației BNR subliniază faptul că, potrivit actualelor evaluări, „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”. „În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, se mai arată în comunicatul băncii. BNR: Stabilitatea macroeconomică depinde de politicile economice interne și de implementarea reformelor structurale BNR a precizat că, în actualul context economic, stabilitatea macroeconomică depinde atât de politicile economice interne, cât și de implementarea reformelor structurale. „Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global (…) În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, relevă sursa citată. BNR a precizat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Adrian Câciu: Dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt mai mici cu 4% decât în urmă cu un an!
Adrian Câciu spune că dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt mai mici cu 4% față de anul trecut. Fostul ministru PSD al Finanțelor critică interpretările apărute în presa internațională, pe care le consideră distorsionate și folosite pentru a lega costurile de finanțare de instabilitatea politică. Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Adrian Câciu spune că dobânzile la care se împrumută România sunt mai mici decât cele ale Germaniei, care are dobânzi mai mari cu 23% față de anul precedent, Franței cu dobânzi mai mari cu 12,8%, Italiei cu 5,7% și Poloniei, cu 6%. „Dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt MAI MICI cu 4% decât în urmă cu un an! Asta în timp ce, de exemplu, Germania, la același tip de maturități are dobânzi MAI MARI cu 23% fața de anul precedent! Franța, MAI MARI cu 12,8% față de anul precedent, Italia cu 5,7% MAI MARI, Polonia cu 6% mai mari!”. „Prostia costă! Încăpățânarea de a nu face nimic pentru economie, costă!” Câciu a atras atenția asupra unei știri publicate de Bloomberg care distorsionează datele sau cauzele pentru care dobânzile României fluctuează. Fostul ministru spune că știrea nu este importantă pentru investitori, dar subliniază că aceasta devine importantă atunci când este preluată de publicații care vor să demonstreze că instabilitatea politică aduce costuri în plus pentru stat. „Spun asta în speranța că se vor potoli cei de la Bloomberg, Sectia Română, sa mai prezinte distorsionat datele sau cauzele pentru care dobanzile României cresc sau scad. Nu ar fi importanta stirea de la Bloomberg, pentru ca investitorii fac altfel calculele de investitii si ele tin 80% de diferentialul de dobânda și de constanta cursului valutar, după care vin elementele de rating, perspectivă, ancore fiscal-bugetare si politice. Dar devine importantă stirea Bloomberg pentru că este preluată, manipulator, de tot felul de site-uri/publicații #hashtagiste care vor ele să arate că instabilitatea politica costă! Nu, domnilor, prostia costă! Încăpățânarea de a nu face nimic pentru economie, costă!”. „România se împrumută mai ieftin cu 4% față de acum un an” De asemenea, fostul ministru al Finanțelor spune că România se împrumută mai ieftin cu 4% față de anul precedent și mai ieftin cu 0,7% față de acum o lună. În finalul mesajului, acesta a explicat că instabilitatea geopolitică mondială este cea care determină fluctuația costurilor de finanțare. „România se împrumuta mai ieftin cu 4% față de acum un an și mai ieftin cu 0,7% fața de acum o lună! Costurile de finantare fluctuează, in aceasta perioada doar din cauza instabilitatii geopolitice mondiale, pentru ca riscul declaratiilor belicoase se rasfrange asupra capitalului si au loc vanzari sau cumparari pe „short” functie de declaratia zilei in conflictul US-Iran. Enjoy si să bage minciuna in pod, cine minte!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu aruncă bomba: „Sunt deja ca şi pierdute 5 miliarde euro din cele 10 rămase de luat. Renunțaţi la Bolojan” Adrian Câciu: În România, criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf! Criză socială, criză economică! Cam asta a produs Bolojan
Cinci efecte concrete ale conflictului din Iran asupra vieții tale de zi cu zi
Benzina și motorina, mai scumpe de la o zi la alta Prețurile combustibililor au crescut imediat după izbucnirea conflictului. În Marea Britanie, benzina a urcat cu 3 pence pe litru între sâmbătă și joi. Motorina a crescut cu 5 pence pe litru în același interval. În SUA, benzina s-a scumpit cu aproximativ 23 de cenți pe galon față de săptămâna precedentă. Motorina a urcat cu 41 de cenți pe galon în aceeași perioadă. Creșterile sunt însă sub cele din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus prețurile la maxime istorice. Gazele naturale, aproape duble în câteva zile Prețul de referință al gazelor naturale din Marea Britanie a depășit marți 165 pence pe term. Este cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Prețul a închis la 138 pence, cu peste 20% mai mult față de ziua precedentă. Consumatorii britanici sunt deocamdată protejați prin plafonarea prețului energiei. Dacă prețurile rămân ridicate, plafonul de vară ar putea fi majorat. Transportul maritim blochează lanțurile de aprovizionare Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, și-a redus dramatic traficul. Aproximativ 200 de tancuri au rămas blocate după amenințările Iranului. Costul închirierii unui superpetrolier a atins luni un record de peste 400.000 de dolari pe zi. Este aproape dublu față de săptămâna precedentă. Efectele asupra prețurilor la raft vor fi resimțite în 6-12 luni, arată o analiză FMI din 2022. Îngrășămintele s-au scumpit cu 21% într-o săptămână QatarEnergy, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaz, a oprit producția după atacuri asupra instalațiilor sale. Prețul ureei, ingredient esențial pentru îngrășăminte, a urcat la 567 de dolari pe tonă. Experții avertizează că efectele asupra prețurilor alimentare nu vor fi imediate, dar sunt inevitabile. Inflația și dobânzile, sub presiune Înainte de conflict, Banca Angliei estima că inflația ar putea atinge ținta de 2% încă din aprilie. Acum, scenariul s-a complicat. Analiștii anticipează reduceri mai puține ale dobânzilor în 2025. Unii prevăd chiar creșteri. Ratele ipotecare variabile ar putea urca, afectând milioane de debitori.
Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: Au scăzut dobânzile de au urcat la loc
Fostul ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, explică prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Acesta atrage atenția și asupra unei operațiuni recente prin care statul a preschimbat titluri de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei. Adrian Câciu susține într-o postare pe Facebook că evoluția dobânzilor este una de scurtă durată, suficientă pentru „unul, două articole”. De asemenea, fostul ministru avertizează cu privire la o operațiune realizată de Ministerul Finanțelor în momentul în care se anunța scăderea dobânzilor la bondurile pe termen lung. „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc. Au scăzut cât să fie loc de unul, două articole, iar azi sunt la fel de sus ca alaltăieri! Marea scădere de ieri de 6 bps (numai cine nu știe cât de marginală este poate fi extaziat) a fost anulată azi, hai și cu plus 1 bps. Fix când eram anunțați că a scăzut dobânda la bondurile pe termen lung la 6,38% (repet, azi a revenit la 6,45%) au fost preschimbate anticipat niște titluri de stat, în valoare de 1,2 miliarde lei. Titlurile erau scadente în aprilie 2026 și iunie 2026. Titlurile erau în circulație cu dobânzi de 3,25 și 4,85, împrumuturi făcute în 2018 și 2020”, spune fostul ministru PSD al Finanțelor. Fostul ministru de Finanțe pune sub semnul întrebării oportunitatea acestei decizii, având în vedere diferența mare de costuri. Adrian Câciu spune că nu înțelege de ce ministerul de Finanțe a decis să ofere dobânda cu un punct procentual peste cea a pieței. În finalul postării, acesta avertizează că aceste cheltuieli suplimentare vor fi suportate de populație. „Ok, veți spune, se închidea o maturitate și se deschide alta, pe un termen de 5 ani! Da, dar de ce le preschimbi la 7,35 dacă tot ai dobânzi de 6,4%? De ce nu le lași să expire și poate te vei împrumuta din nou la 6,2% sau 6% (dacă tot zici că dobânzile scad pentru că au încredere investitorii)? Știi ceva ce nu știm noi? Vreo problemă de finanțare? De ce dai dobânda cu 1 punct procentual peste cea a pieței? E doar inadecvare? Dacă tot pui taxe pe tot ce mișcă? Mulți nu bagă de seamă asta, dar se vede în piețe. Care acum urcă curba! Adică, tot noi plătim”, spune fostul ministru al Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil” Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?”
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. El a spus că eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale cabinetului Bolojan – au dus la creșterea inflației. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat guvernatorul BNR. Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cazua: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului
Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie. Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”
Ilie Bolojan anunță că România va plăti dobânzi de 3% din PIB în 2026: DEFICITUL este foarte mare
„Anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”, spune premierul Ilie Bolojan, vineri, la Radio România Actualități (RRA). „Deci, deficitul bugetar este foarte mare, iar dobânzile pentru banii pe care îi împrumută România an de an cresc în fiecare an. Gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei. Iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an – îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă – anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din produsul intern brut”. Premierul adaugă că deficitul bugetar în primele 9 luni ale anului se ridică la suma de 20 de miliarde de lei, în ciuda pachetelor cu taxe și impozite aplicate de Guvern. „Este o sumă destul de mare, este aproape 25% din ceea ce încasează România într-un an”, încheie Ilie Bolojan. Sursa: RRA
Anunțul BNR cu privire la rata dobânzii de politică monetară. Evoluțiile mediului intern și internațional, atent monitorizate de Banca Națională
Informații importante pentru zona economică transmise de BNR! Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 % pe an. BNR a mai punctat că monitorizează evoluțiile mediului intern și internațional, precizând că este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care discupune, pentru a îndeplinirii obiectivului fundamental și anume stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, arată BNR într-un comunicat. „Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale sunt esențiale” S-a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, se mai spune în comunicatul băncii centrale. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Oficial BNR, despre principalul RISC la adresa stabilităţii financiare. „Niciodată din 1960 încoace incertitudinea nu a fost atât de mare”