Merz vrea să transforme Germania în cea mai puternică armată convențională din Europa. Planurile au fost obținute de Politico
Cinci luni mai târziu, cancelarul german intenționează să adauge echipamentul necesar pentru a realiza această ambiție, potrivit unor noi documente interne ale guvernului consultate de POLITICO. Lista extinsă de 39 de pagini prezintă achiziții în valoare de 377 de miliarde de euro în domeniile terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic. Documentul este o prezentare generală a achizițiilor de armament care vor fi detaliate în bugetul armatei germane pentru 2026, dar multe dintre acestea sunt achiziții pe termen lung pentru care nu există un calendar clar. În ansamblu, este o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru reforma apărării Germaniei, așteptată de mult timp, ancorată ferm în industria internă. Din punct de vedere politic, momentul coincide cu trecerea lui Merz la un nou model de finanțare. Începând din primăvară, Berlinul a decis să excludă apărarea din frâna constituțională a datoriei Germaniei, permițând cheltuieli susținute pe mai mulți ani, dincolo de fondul special de aproape 100 de miliarde de euro, aproape epuizat, creat în timpul mandatului fostului cancelar Olaf Scholz. Elementele de pe listă vor apărea în cele din urmă, în tranșe mai mici, când vor fi suficient de mature pentru a fi supuse votului comisiei parlamentare pentru buget. Toate achizițiile cu o valoare de peste 25 de milioane de euro necesită aprobarea comisiei. Investiții de sute de miliarde Documentele arată că Bundeswehr dorește să lanseze aproximativ 320 de proiecte noi de arme și echipamente în cadrul ciclului bugetar al anului viitor. Dintre acestea, 178 au un contractant listat. Restul rămân „încă deschise”, ceea ce arată că o mare parte din planul de modernizare al Bundeswehr este încă în fază de proiect. Companiile germane domină licitațiile identificabile, cu aproximativ 160 de proiecte, în valoare de aproximativ 182 de miliarde de euro, legate de firme naționale. Rheinmetall este de departe cel mai mare câștigător. Grupul cu sediul în Düsseldorf și întreprinderile sale afiliate apar în 53 de linii de planificare separate, în valoare de peste 88 de miliarde de euro. Aproximativ 32 de miliarde de euro ar urma să fie direcționate direct către Rheinmetall, în timp ce alte 56 de miliarde de euro sunt legate de filiale și întreprinderi comune, precum programele de vehicule de luptă Puma și Boxer derulate împreună cu KNDS. Documentul prevede livrarea a 687 de vehicule Puma până în 2035, dintre care 662 sunt versiuni de luptă și 25 sunt vehicule pentru instruirea șoferilor. Apărarea aeriană În domeniul apărării aeriene, Bundeswehr intenționează să achiziționeze 561 de sisteme de turele cu rază scurtă de acțiune Skyranger 30 pentru protecție împotriva dronelor și protecție pe rază scurtă — un program condus în întregime de Rheinmetall. La acestea se adaugă milioane de grenade și cartușe pentru puști. Diehl Defence se impune ca al doilea pilon industrial major al Bundeswehr, după Rheinmetall. Producătorul bavarez de rachete apare în 21 de linii de achiziții în valoare de 17.3 miliarde de euro. Cea mai mare parte provine din familia IRIS-T, care urmează să constituie coloana vertebrală a viitoarei arhitecturi de apărare aeriană a Germaniei. Conform documentului, Bundeswehr intenționează să achiziționeze 14 sisteme complete IRIS-T SLM în valoare de 3.18 miliarde de euro, 396 de rachete IRIS-T SLM pentru aproximativ 694 de milioane de euro și alte 300 de rachete cu rază scurtă de acțiune IRIS-T LFK în valoare de 300 de milioane de euro. Împreună, aceste linii reprezintă aproximativ 4.2 miliarde de euro, ceea ce face din IRIS-T unul dintre cele mai importante programe de apărare aeriană din planificarea Bundeswehr. Dronele, printre principalele obiective Dronele câștigă, de asemenea, teren pe lista de dorințe a armatei. La nivelul superior, Bundeswehr dorește să-și extindă flota armată Heron TP operată împreună cu IAI din Israel, urmărind să achiziționeze noi muniții în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. Urmează o duzină de drone tactice LUNA NG noi, în valoare de aproximativ 1.6 miliarde de euro. Pentru marină, patru drone maritime uMAWS apar în plan cu o valoare estimată de 675 de milioane de euro, care va include piese de schimb, instruire și întreținere. Câteva dintre cele mai scumpe proiecte noi ale Bundeswehr nu se află pe uscat, pe mare sau în aer, ci pe orbită. Lista include programe satelitare în valoare de peste 14 miliarde de euro, care prevăd noi sateliți de comunicații geostaționari, stații de control la sol modernizate și, cel mai ambițios, o constelație de sateliți pe orbită joasă în valoare de 9.5 miliarde de euro, pentru a asigura o conectivitate constantă și rezistentă la bruiaj pentru trupe și posturile de comandă. Această inițiativă este în concordanță cu planul ministrului apărării Boris Pistorius, în valoare de 35 de miliarde de euro, de a spori „securitatea spațială” a Germaniei. Păstrarea banilor acasă Unul dintre planurile cu cea mai mare încărcătură politică de pe lista de dorințe a Bundeswehr este potențiala achiziție a 15 avioane F-35 de la Lockheed Martin, în valoare de aproximativ 2.5 miliarde de euro, în cadrul sistemului american de vânzări militare externe. Acestea ar menține intact rolul Germaniei în ceea ce privește partajarea nucleară, dar ar păstra și dependența sa de întreținerea, software-ul și accesul la datele misiunilor americane. De asemenea, ar putea semnala o convergență germană suplimentară către armamentul american pe care nu îl poate înlocui, în contextul în care tensiunile politice se adâncesc în legătură cu avionul de vânătoare de generația a șasea franco-germano-spaniol, Future Combat Air System. Același cadru american apare și în alte proiecte de mare anvergură. Proiecte de mare anvergură Bundeswehr intenționează să cumpere 400 de rachete de croazieră Tomahawk Block Vb pentru aproximativ 1.15 miliarde de euro, împreună cu trei lansatoare Lockheed Martin Typhon în valoare de 220 de milioane de euro – o combinație care ar oferi Germaniei o rază de acțiune de 2.000 de kilometri. Planul provizoriu al marinei privind aeronavele de patrulare maritimă, în valoare de 1.8 miliarde de euro pentru patru Boeing P-8A Poseidon, se încadrează, de asemenea, în cadrul programului de vânzări militare externe. Toate cele trei proiecte leagă viitoarele capacități de atac și supraveghere ale Berlinului de controlul exporturilor și al sustenabilității
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă. Există o categorie de pensionari care riscă să își piardă pensia, dacă nu trimit certificatul de viață la timp. O săptămână îi desparte de această măsură dură, scrie newsweek.ro. Pensionarii români care se află în străinătate au obligația să depună un document, ca să nu rămână fără pensie. Termenul-limită este 30 septembrie 2025. Casa Națională de Pensii Publice le reamintește pensionarilor români, care locuiesc într-o altă țară, că au obligația de a depune Certificatul de viață. Documentul are scopul de a atesta faptul că pensionarul este în viață. Fără acest certificat depus, pensionarul nu mai beneficiază de pensie. Termen-limită 30 septembrie 2025 Conform noii Legi a pensiilor, care a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2024, certificatul trebuie depus de două ori pe an. Certificatul se treimite în perioada 1 ianuarie – 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic și în perioada 1 iulie – 30 septembrie, pentru a doua verificare. Astfel, pentru a doua verificare din 2025, pensionarii pot deja trimite certificatul de viață. Dacă aceste certificate nu sunt trimise la timp, pensia nu se mai acordă începând cu luna viitoare. Reluarea plății pensiei se va realiza după transmiterea acestui Certificat de viață, de la data suspendării. Cum se transmite certificatul de viață Casa de Pensii Sălaj informează că documentul certificat de viață poate fi trimis prin email sau poștă. „Certificatul de viață trebuie să fie semnat în fața unei autorități legale din statul de domiciliu sau de ședere permanentă în partea B (ex. notar, ambasadă, consulat, medici de familie din statul de domiciliu/reședință,INAS,INCA,ITAL-UIL). Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că persoana se află în viață”, se arată în anunț. Ce trebuie să facă pensionarii Casele de pensii nu mai trimit formularele către pensionari, pentru a fi completate și trimise. Fiecare beneficiar trebuie să descarce certificatul de pe site-ul CNPP sau al casei teritoriale de pensii, să-l completeze și să îl trimită în timp util. Cine poate semna certificatul de viață Potrivit legii, certificatul de viață poate fi semnat de autoritățile administrative, avocați, medici de familie, funcționari bancari, reprezentanți ai primăriilor. Chiar dacă funcționarii autorităților străine (nu românești în altă țară) nu sunt obligați să semneze actul, primăriile acceptă de regulă aceste cereri. O variantă de siguranță este notarul public, dar acesta implică, desigur, costuri. Situația noilor pensionari În cazul celor pensionați de curând, ordinul prin care sunt stabilite reglementările privind Certificatul de viață relevă: „În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a unor drepturi de pensie și cu o scrisoare de informare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață”. „În situația în care beneficiarii nerezidenți au transmis direct casei teritoriale de pensii competente sau prin intermediul instituției de asigurări sociale de pe teritoriul statului de ședere obișnuită detaliile bancare actuale, în perioada menționată mai sus, de 6 luni, obligația confirmării existenței noilor beneficiari nerezidenți prin transmiterea unui certificat de viață se stinge”. Autorul recomandă
Ivan pregăteşte un document strategic pentru CSAT privind situaţia energetică
Întrebat la Antena 3 CNN despre măsurile concrete pe care le pregăteşte pentru sectorul energetic, Ivan a răspuns că lucrează la „un set de măsuri”, dintre care o parte a fost deja validată. Ministrul a explicat că documentul strategic va arăta „din punct de vedere operaţional cum a ajuns România aici, dar mai ales cum poate să depăşească acest moment”. Referitor la centralele pe cărbune, Ivan a declarat că militează pentru păstrarea centralelor de la Rovinari şi că a avut o şedinţă pentru a renegocia ţintele asumate de România şi a amâna eliminarea capacităţilor pe cărbune „până la finalul anului 2030″ în loc de sfârşitul lui 2025. Ministrul a subliniat că România şi-a asumat „cea mai agresivă politică de decarbonizare din toată Uniunea Europeană”, comparativ cu Polonia sau Germania care au ales să meargă pe cărbune până în 2040-2050. Întrebat despre proiectele de înlocuire, Ivan a explicat că sunt în pregătire „două centrale mari pe gaz” şi a menţionat că România va putea exploata zăcămintele din Marea Neagră din 2027, ceea ce va asigura „unul dintre cele mai mici preţuri la gaz din toată UE”. Ministrul a precizat că statul trebuie să joace „un rol activ, nu doar reactiv” în sectorul energetic, având în vedere că deţine companii majore de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice.