Oana Gheorghiu, dezvăluire a unui document aprobat de Grindeanu ca ministru al Transporturilor, despre listarea unor companii la bursă: Dovada minciunii domnului Nu Ne Vindem Țara Sorin Grindeanu
Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD. „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu. Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie. În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale. „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu. În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice. „Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.
Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial Curtea de Conturi dărâmă mitul Bolojan. Erori de zeci de milioane și plăți nelegale / Document oficial
Un raport oficial al Curții de Conturi aruncă în aer imaginea administrației prezentate ani la rând drept „model de eficiență”. Auditorii au emis opinie contrară asupra situațiilor financiare, concluzionând că acestea nu reflectă realitatea: patrimoniu trecut eronat în evidențe, bunuri lipsă din contabilitate și plăți nejustificate de ordinul milioanelor de lei, toate în perioada în care administrația era condusă de Ilie Bolojan. Administrația din Bihor a fost invocată, ani la rând, ca un exemplu de eficiență: investiții rapide, tăieri de costuri, reorganizări și disciplină bugetară. Și același model este astăzi argument politic pentru reforme și austeritate la nivel național, doar că auditul oficial spune altceva: situațiile financiare nu prezintă realitatea. Curtea de Conturi a emis o opinie contrară, cea mai severă formă de concluzie pe care o poate primi o instituție publică. Iar o opinie contrară nu e o nuanță contabilă. Este ca și cum Curtea ar spune: „din ce am verificat, bilanțul nu reflectă corect realitatea”. Marea gaură de imagine: patrimoniu trecut în acte, dar ieșit din patrimoniu În cazul de față, baza „greutății” vine în primul rând din două erori mari de patrimoniu (active) și una de inventariere/denominare la Muzeul Țării Crișurilor, care împreună înseamnă circa 33,73 milioane lei, notează stiripesurse.ro. Curtea constată o supraevaluare a activelor necurente în 2024 pentru că nu s-a înregistrat ieșirea din patrimoniu a unor imobile aferente Campusului pentru Învățământ Dual – Oradea. Cifra este uriașă: 17.867.052 lei (în concret, un imobil apare în contabilitate cu 17.867.051,67 lei), deși, prin hotărâri ale CJ și CL Oradea, imobilele aferente campusului au fost trecute în domeniul public al Municipiului Oradea și s-a făcut protocol de predare-primire. Pe înțelesul tuturor: „am dat bunul, dar în acte încă îl ținem la noi”. Iar asta umflă artificial bilanțul. Premierul Ilie Bolojan (Foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Drumuri/terenuri: 14,48 milioane lei care există, dar nu apar în evidențe A doua eroare mare este oglinda primei: subevaluare a activelor necurente, pentru că nu au fost înregistrate în contabilitate și inventar terenuri din domeniul public preluate pentru drumuri județene/proiecte (Zona Metropolitană Oradea, centuri ocolitoare, culoare de expropriere etc.). Valoarea erorii: 14.484.633,12 lei, pentru o suprafață totală de 554.243 mp teren. Altfel spus… „terenurile au intrat, dar nu există în contabilitate”. Aici, concluzia economică este simplă: în același bilanț sunt și „bunuri plecate, dar încă în acte”, și „bunuri intrate dar lipsă din acte”. A treia piesă mare: Muzeul Țării Crișurilor și denominarea patrimoniului cultural Raportul mai cuprinde o problemă semnificativă la Muzeul Țării Crișurilor Oradea: neconcordanțe între evidența contabilă și gestiunea cantitativ-valorică a bunurilor culturale (obiecte muzeale), plus aplicarea necorespunzătoare a procesului de denominare pentru bunurile deținute anterior datei de 1 iulie 2005. Eroarea cuantificată: 1.379.829,35 lei (subevaluare a activelor imobilizate de natura bunurilor culturale). Mai târziu, raportul notează separat că Muzeul nu a făcut reevaluarea bunurilor culturale mobile, dar acolo „valoarea erorii nu a fost cuantificată”. Mai exact, patrimoniul cultural există, dar valoarea lui în evidențe nu este gestionată corect, iar acest fapt afectează atât contabilitatea, cât și imaginea reală a patrimoniului public. Zona „care doare în deficit”: plăți nelegale, supraplăți, ajustări greșite Și dacă partea de mai sus reprezintă „imagine și control patrimonial”, mai departe auditul arată și „buba” pe care o simte orice contribuabil: bani plătiți în plus sau greșit. Între constatările cuantificate din raport (punctele 4–17), rezultă un total al erorilor cuantificate de aproximativ 2,07 milioane lei. Aici găsim plăți nelegale/supraplăți, accesorii, decontări greșite, lucrări neexecutate decontate etc. Dar nu toate aceste sume sunt „gaură definitivă”. Unele sunt tratate ca prejudicii de recuperat/regularizat, dar economic vorbim de același lucru: presiune pe buget și control intern slab. Provizioane pe litigii ținute „din inerție”: 707.411 lei Curtea de Conturi precizează că provizioanele pentru litigii nu au fost revizuite și ajustate la data bilanțului în funcție de sentințe definitive, ceea ce a dus la supraevaluarea datoriilor necurente. Valoarea acestei erori? 707.411 lei. Așadar, în bilanț apare o datorie probabilă mai mare decât ar fi trebuit, pentru că nu s-a actualizat situația juridică. Asta nu e „pierdere de cash” imediată ca o plată, dar e un semn clasic de management financiar rigid și raportare care nu urmărește realitatea la zi. Asociere fără personalitate juridică: 50.000 lei (cu detalierea 45.000 + 5.000) Raportul mai notează nerespectarea tratamentului fiscal privind o asociere fără personalitate juridică, cu o valoare a erorii de 50.000 lei (în audit apar explicit și componentele de 45.000 lei și 5.000 lei). Aici miza economică e simplă: când fiscalitatea și forma juridică nu sunt tratate corect, riști regularizări, accesorii, litigii, blocaje. Ajustare greșită de plăți la un drum județean: 84.280 lei La obiectivul „Reabilitarea DJ190G…”, Curtea constată aplicarea unui coeficient de ajustare incorect, contrar contractului. Valoarea erorii: 84.280 lei, din care 77.750 lei plăți nelegale și 6.530 lei accesorii calculate de conducerea entității. Deci nu discutăm despre „s-a asfaltat sau nu s-a asfaltat”, ci despre formula de actualizare/decontare aplicată greșit. Genul de eroare care, repetată pe multe contracte, umflă cheltuielile fără să crească lucrarea, mai scrie sursa citată. Plăți nelegale/în plus pe lucrări și dotări: de la zeci de mii la sute de mii Raportul are mai multe puncte care, în esență, repetă același tipar economic: „s-a acceptat la plată mai mult decât era real datorat” ori „s-au decontat cantități neexecutate/neconforme”. Câteva valori-cheie exact cum apar în raport: Într-un caz, o valoare a erorii de 172.632 lei (în același punct sunt menționate 158.378 lei + 14.254 lei accesorii/actualizări). În astfel de cazuri, Curtea vede diferențe între documentația tehnică, realitate și decontare. În alt caz, 44.187 lei (cu 40.913,44 lei + 3.273 lei). Un alt punct major: 622.690 lei (cu 571.275 lei și 51.415 lei accesorii/actualizări). Asta deja e sumă care, într-o logică de „austeritate”, e fix genul de „scurgere” care nu produce servicii mai bune, ci doar costuri. Mai apar: 171.772 lei, 54.861 lei, 24.387 lei, 52.209 lei, 21.774,18 lei (cu 19.976,18 lei + 1.798 lei), plus alte constatări de ordinul zecilor de mii. „Modelul Bihor” și austeritatea lui Bolojan Atunci când un lider spune „statul e
Merz vrea să transforme Germania în cea mai puternică armată convențională din Europa. Planurile au fost obținute de Politico
Cinci luni mai târziu, cancelarul german intenționează să adauge echipamentul necesar pentru a realiza această ambiție, potrivit unor noi documente interne ale guvernului consultate de POLITICO. Lista extinsă de 39 de pagini prezintă achiziții în valoare de 377 de miliarde de euro în domeniile terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic. Documentul este o prezentare generală a achizițiilor de armament care vor fi detaliate în bugetul armatei germane pentru 2026, dar multe dintre acestea sunt achiziții pe termen lung pentru care nu există un calendar clar. În ansamblu, este o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru reforma apărării Germaniei, așteptată de mult timp, ancorată ferm în industria internă. Din punct de vedere politic, momentul coincide cu trecerea lui Merz la un nou model de finanțare. Începând din primăvară, Berlinul a decis să excludă apărarea din frâna constituțională a datoriei Germaniei, permițând cheltuieli susținute pe mai mulți ani, dincolo de fondul special de aproape 100 de miliarde de euro, aproape epuizat, creat în timpul mandatului fostului cancelar Olaf Scholz. Elementele de pe listă vor apărea în cele din urmă, în tranșe mai mici, când vor fi suficient de mature pentru a fi supuse votului comisiei parlamentare pentru buget. Toate achizițiile cu o valoare de peste 25 de milioane de euro necesită aprobarea comisiei. Investiții de sute de miliarde Documentele arată că Bundeswehr dorește să lanseze aproximativ 320 de proiecte noi de arme și echipamente în cadrul ciclului bugetar al anului viitor. Dintre acestea, 178 au un contractant listat. Restul rămân „încă deschise”, ceea ce arată că o mare parte din planul de modernizare al Bundeswehr este încă în fază de proiect. Companiile germane domină licitațiile identificabile, cu aproximativ 160 de proiecte, în valoare de aproximativ 182 de miliarde de euro, legate de firme naționale. Rheinmetall este de departe cel mai mare câștigător. Grupul cu sediul în Düsseldorf și întreprinderile sale afiliate apar în 53 de linii de planificare separate, în valoare de peste 88 de miliarde de euro. Aproximativ 32 de miliarde de euro ar urma să fie direcționate direct către Rheinmetall, în timp ce alte 56 de miliarde de euro sunt legate de filiale și întreprinderi comune, precum programele de vehicule de luptă Puma și Boxer derulate împreună cu KNDS. Documentul prevede livrarea a 687 de vehicule Puma până în 2035, dintre care 662 sunt versiuni de luptă și 25 sunt vehicule pentru instruirea șoferilor. Apărarea aeriană În domeniul apărării aeriene, Bundeswehr intenționează să achiziționeze 561 de sisteme de turele cu rază scurtă de acțiune Skyranger 30 pentru protecție împotriva dronelor și protecție pe rază scurtă — un program condus în întregime de Rheinmetall. La acestea se adaugă milioane de grenade și cartușe pentru puști. Diehl Defence se impune ca al doilea pilon industrial major al Bundeswehr, după Rheinmetall. Producătorul bavarez de rachete apare în 21 de linii de achiziții în valoare de 17.3 miliarde de euro. Cea mai mare parte provine din familia IRIS-T, care urmează să constituie coloana vertebrală a viitoarei arhitecturi de apărare aeriană a Germaniei. Conform documentului, Bundeswehr intenționează să achiziționeze 14 sisteme complete IRIS-T SLM în valoare de 3.18 miliarde de euro, 396 de rachete IRIS-T SLM pentru aproximativ 694 de milioane de euro și alte 300 de rachete cu rază scurtă de acțiune IRIS-T LFK în valoare de 300 de milioane de euro. Împreună, aceste linii reprezintă aproximativ 4.2 miliarde de euro, ceea ce face din IRIS-T unul dintre cele mai importante programe de apărare aeriană din planificarea Bundeswehr. Dronele, printre principalele obiective Dronele câștigă, de asemenea, teren pe lista de dorințe a armatei. La nivelul superior, Bundeswehr dorește să-și extindă flota armată Heron TP operată împreună cu IAI din Israel, urmărind să achiziționeze noi muniții în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. Urmează o duzină de drone tactice LUNA NG noi, în valoare de aproximativ 1.6 miliarde de euro. Pentru marină, patru drone maritime uMAWS apar în plan cu o valoare estimată de 675 de milioane de euro, care va include piese de schimb, instruire și întreținere. Câteva dintre cele mai scumpe proiecte noi ale Bundeswehr nu se află pe uscat, pe mare sau în aer, ci pe orbită. Lista include programe satelitare în valoare de peste 14 miliarde de euro, care prevăd noi sateliți de comunicații geostaționari, stații de control la sol modernizate și, cel mai ambițios, o constelație de sateliți pe orbită joasă în valoare de 9.5 miliarde de euro, pentru a asigura o conectivitate constantă și rezistentă la bruiaj pentru trupe și posturile de comandă. Această inițiativă este în concordanță cu planul ministrului apărării Boris Pistorius, în valoare de 35 de miliarde de euro, de a spori „securitatea spațială” a Germaniei. Păstrarea banilor acasă Unul dintre planurile cu cea mai mare încărcătură politică de pe lista de dorințe a Bundeswehr este potențiala achiziție a 15 avioane F-35 de la Lockheed Martin, în valoare de aproximativ 2.5 miliarde de euro, în cadrul sistemului american de vânzări militare externe. Acestea ar menține intact rolul Germaniei în ceea ce privește partajarea nucleară, dar ar păstra și dependența sa de întreținerea, software-ul și accesul la datele misiunilor americane. De asemenea, ar putea semnala o convergență germană suplimentară către armamentul american pe care nu îl poate înlocui, în contextul în care tensiunile politice se adâncesc în legătură cu avionul de vânătoare de generația a șasea franco-germano-spaniol, Future Combat Air System. Același cadru american apare și în alte proiecte de mare anvergură. Proiecte de mare anvergură Bundeswehr intenționează să cumpere 400 de rachete de croazieră Tomahawk Block Vb pentru aproximativ 1.15 miliarde de euro, împreună cu trei lansatoare Lockheed Martin Typhon în valoare de 220 de milioane de euro – o combinație care ar oferi Germaniei o rază de acțiune de 2.000 de kilometri. Planul provizoriu al marinei privind aeronavele de patrulare maritimă, în valoare de 1.8 miliarde de euro pentru patru Boeing P-8A Poseidon, se încadrează, de asemenea, în cadrul programului de vânzări militare externe. Toate cele trei proiecte leagă viitoarele capacități de atac și supraveghere ale Berlinului de controlul exporturilor și al sustenabilității
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă
Categoria de pensionari români care riscă să rămână fără pensie de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă. Există o categorie de pensionari care riscă să își piardă pensia, dacă nu trimit certificatul de viață la timp. O săptămână îi desparte de această măsură dură, scrie newsweek.ro. Pensionarii români care se află în străinătate au obligația să depună un document, ca să nu rămână fără pensie. Termenul-limită este 30 septembrie 2025. Casa Națională de Pensii Publice le reamintește pensionarilor români, care locuiesc într-o altă țară, că au obligația de a depune Certificatul de viață. Documentul are scopul de a atesta faptul că pensionarul este în viață. Fără acest certificat depus, pensionarul nu mai beneficiază de pensie. Termen-limită 30 septembrie 2025 Conform noii Legi a pensiilor, care a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2024, certificatul trebuie depus de două ori pe an. Certificatul se treimite în perioada 1 ianuarie – 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic și în perioada 1 iulie – 30 septembrie, pentru a doua verificare. Astfel, pentru a doua verificare din 2025, pensionarii pot deja trimite certificatul de viață. Dacă aceste certificate nu sunt trimise la timp, pensia nu se mai acordă începând cu luna viitoare. Reluarea plății pensiei se va realiza după transmiterea acestui Certificat de viață, de la data suspendării. Cum se transmite certificatul de viață Casa de Pensii Sălaj informează că documentul certificat de viață poate fi trimis prin email sau poștă. „Certificatul de viață trebuie să fie semnat în fața unei autorități legale din statul de domiciliu sau de ședere permanentă în partea B (ex. notar, ambasadă, consulat, medici de familie din statul de domiciliu/reședință,INAS,INCA,ITAL-UIL). Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că persoana se află în viață”, se arată în anunț. Ce trebuie să facă pensionarii Casele de pensii nu mai trimit formularele către pensionari, pentru a fi completate și trimise. Fiecare beneficiar trebuie să descarce certificatul de pe site-ul CNPP sau al casei teritoriale de pensii, să-l completeze și să îl trimită în timp util. Cine poate semna certificatul de viață Potrivit legii, certificatul de viață poate fi semnat de autoritățile administrative, avocați, medici de familie, funcționari bancari, reprezentanți ai primăriilor. Chiar dacă funcționarii autorităților străine (nu românești în altă țară) nu sunt obligați să semneze actul, primăriile acceptă de regulă aceste cereri. O variantă de siguranță este notarul public, dar acesta implică, desigur, costuri. Situația noilor pensionari În cazul celor pensionați de curând, ordinul prin care sunt stabilite reglementările privind Certificatul de viață relevă: „În cazul noilor beneficiari nerezidenți, dacă între data depunerii cererii de pensionare și data primei plăți a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a unor drepturi de pensie și cu o scrisoare de informare, un exemplar al certificatului de viață, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze, în acest caz, după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat și ștampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viață”. „În situația în care beneficiarii nerezidenți au transmis direct casei teritoriale de pensii competente sau prin intermediul instituției de asigurări sociale de pe teritoriul statului de ședere obișnuită detaliile bancare actuale, în perioada menționată mai sus, de 6 luni, obligația confirmării existenței noilor beneficiari nerezidenți prin transmiterea unui certificat de viață se stinge”. Autorul recomandă
Ivan pregăteşte un document strategic pentru CSAT privind situaţia energetică
Întrebat la Antena 3 CNN despre măsurile concrete pe care le pregăteşte pentru sectorul energetic, Ivan a răspuns că lucrează la „un set de măsuri”, dintre care o parte a fost deja validată. Ministrul a explicat că documentul strategic va arăta „din punct de vedere operaţional cum a ajuns România aici, dar mai ales cum poate să depăşească acest moment”. Referitor la centralele pe cărbune, Ivan a declarat că militează pentru păstrarea centralelor de la Rovinari şi că a avut o şedinţă pentru a renegocia ţintele asumate de România şi a amâna eliminarea capacităţilor pe cărbune „până la finalul anului 2030″ în loc de sfârşitul lui 2025. Ministrul a subliniat că România şi-a asumat „cea mai agresivă politică de decarbonizare din toată Uniunea Europeană”, comparativ cu Polonia sau Germania care au ales să meargă pe cărbune până în 2040-2050. Întrebat despre proiectele de înlocuire, Ivan a explicat că sunt în pregătire „două centrale mari pe gaz” şi a menţionat că România va putea exploata zăcămintele din Marea Neagră din 2027, ceea ce va asigura „unul dintre cele mai mici preţuri la gaz din toată UE”. Ministrul a precizat că statul trebuie să joace „un rol activ, nu doar reactiv” în sectorul energetic, având în vedere că deţine companii majore de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice.