Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Oana Țoiu, răspuns la inițiativa lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul de Pace: România continuă să sprijine procesul de pace din Gaza
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a răspuns duminică la mesajul postat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare, prin care a anunțat că România va lua parte ca observator în Consiliul de Pace al președintelui american, Donald Trump. „România va continua să sprijine procesul de pace din Gaza, sprijinul umanitar sporit prin mecanisme europene comune și soluția celor două state.”, a transmis Oana Țoiu pe X. Romania will continue to support the peace process in Gaza, the increased humanitarian support through common european mechanisms and the two state solution. https://t.co/TdhADJAd4x — Toiu Oana (@oana_toiu) February 15, 2026 Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a participa la Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump. România va avea statut de observator, a declarat președintele țării. „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook. Președintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Donald Trump a spus că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.
Marco Rubio, discurs istoric la Conferința de Securitate din München: Noi, americanii, vom fi întotdeauna un copil al Europei
Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate în cadrul Conferinței de Securitate de la München. El a spus că Statele Unite rămân alături de Europa și nu intenționează să se îndepărteze de relația transatlantică, scrie Reuters și The Guardian. În același timp, secretarul american a spus că liderii europeni au făcut greșeli politice și au nevoie de o schimbare de direcție. Participanții, diplomați și oficiali din domeniul securității, au primit într-un mod pozitiv mesajul său. Deși a criticat anumite decizii ale liderilor europeni, tonul discursului a fost diferit față de intervenția vicepreședintelui JD Vance de anul trecut. Atunci, acesta a afirmat că principala amenințare pentru Europa vine din probleme interne, cum este cenzura și slăbirea democrației, nu din pericole externe ca Rusia. „Într-o perioadă în care titlurile din presă anunță sfârșitul erei transatlantice, să fie cunoscut și clar tuturor că acesta nu este nici scopul, nici dorința noastră, pentru că pentru noi, americanii, casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei”, a spus Marco Rubio. Citește AICI restul declarațiilor făcute de Marco Rubio în cadrul Conferinței de Securitate. Discursul său a avut, totuși, puține referiri concrete. Rubio nu a vorbit de Rusia, considerată principalul adversar geopolitic al Europei, și nici nu a rostit numele NATO, principala alianță de securitate a continentului.
Trump despre show-ul lui Bad Bunny de la Super Bowl: O ofensă la adresa măreției Americii
Bad Bunny a intrat în istorie ca primul artist latino care a susținut singur show-ul de la pauza Super Bowl-ului. Spectacolul său, cântat integral în spaniolă, a oferit o incursiune în muzica latino, cuprinzând genuri precum reggaeton, salsa și Latin trap. Evenimentul a inclus și apariții-surpriză ale unor nume sonore din industria muzicală și cinematografică, mai arată Euronews. Dincolo de muzică, artistul a transmis un mesaj puternic despre identitate, redefinind conceptul de „America” ca pe un spațiu comun pentru toate națiunile continentului. Finalul spectacolului a fost centrat pe un apel la solidaritate și incluziune, respingând ura. Reacții politice și critici Reacția politică nu a întârziat să apară. Donald Trump a postat rapid pe platforma sa de socializare, calificând show-ul drept „neinspirat” și „de neînțeles pentru public”, considerându-l nepotrivit pentru un eveniment urmărit de milioane de familii. Critica președintelui vine în contextul unor tensiuni mai vechi. De luni de zile, cercurile conservatoare apropiate mișcării MAGA au contestat alegerea lui Bad Bunny ca headliner, invocând pozițiile sale pro-imigrație și criticile publice la adresa agenției ICE. Artistul și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru comunitățile de migranți, condamnând violența și discriminarea. Astfel, spectacolul a fost perceput de unii nu doar ca un act artistic, ci și ca o declarație politică. Deși tabăra conservatoare a promovat un eveniment alternativ cu tentă patriotică, audiența acestuia a fost mult inferioară celui principal. Primele estimări indică faptul că performanța lui Bad Bunny ar putea depăși recordurile de audiență stabilite în anii precedenți. Reacțiile online au fost polarizate, însă majoritatea au fost favorabile artistului. Mulți spectatori au considerat că spectacolul a reflectat mai fidel diversitatea Americii contemporane. Cultura pop – un adevărat câmp de luptă Această situație evidențiază încă o dată modul în care cultura pop a devenit un câmp de luptă ideologic în Statele Unite. Pentru unii, mesajul de unitate a fost unul natural; pentru alții, o provocare directă. Cert este că show-ul de la Super Bowlul din 2026 va rămâne în istorie nu doar ca un moment muzical de succes, ci și ca un episod semnificativ în dezbaterea privind identitatea, imigrația și înțelesul modern al „măreției Americii”.
Victor Ponta: Nu se rezolvă nimic într-o întâlnire Nicușor Dan – Trump. Sunt din filme diferite
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Victor Ponta susține că, din perspectiva sa, o întâlnire între președintele Nicușor Dan și Donald Trump nu ar aduce beneficii importante pentru România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Fostul lider PSD, Victor Ponta, afirmă că sunt chestiuni importante ce ar putea fi discutate și negociate între președintele României și președintele Statelor Unite. Cu toate acestea, susține Ponta, o presupusă întâlnire între Nicușor Dan și Donald Trump nu ar aduce beneficii țării noastre, afirmând că cei doi au profiluri incompatibile și că nu ar putea stabili un dialog eficient. „Ce se poate rezolva dacă știi pe cine să trimiți și știi să faci un business? Hai să vorbim despre Deveselu, despre Kogălniceanu, despre centrele de date. Sigur că se poate. Apropo, eu nu cred că se rezolvă nimic, sper să nu fiu rău, nu pot, nu am ce să fac. Eu nu cred că se rezolvă nimic într-o întâlnire tête-à-tête între Donald Trump și Nicușor Dan. Pentru că sunt din filme diferite. Unu-i din Mad Max, unu-i din John Wayne când împușca indieni.” Victor Ponta adaugă faptul că, dacă se dorește o întâlnire cu succes între cei doi, Nicușor Dan ar trebui să fie însoțit de persoane care pot negocia în stilul lui Donald Trump. „Adică, știi, sunt din alte filme. Nu se pot combina. Știi cum e, nu merge Batman cu, cum se numea, Patrocle și cu Veronica. Deci lucrăm la o vizită… băi, s-ar putea să lucrați până se termină mandatul. Dar dincolo de asta, ok, dar știi că trebuie niște pregătiri în jur, trebuie niște oameni din filmul ăla.”
Ce ar mai vrea Trump să redenumească după el: Penn Station și aeroportul Dulles intră în discuție
Președintele american Donald Trump a propus redenumirea unor noduri majore de transport din SUA după propriul nume, în discuții private privind finanțarea infrastructurii, potrivit surselor citate de 6ABC. Propunerea a fost făcută luna trecută, într-o conversație cu liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, care a respins oferta, spun sursele. Pârghie financiară și o propunere cu miză mare Potrivit unor surse familiarizate cu discuția, Trump a spus că ar lua în considerare deblocarea a 16 miliarde de dolari din fonduri federale pentru un proiect major de infrastructură din New York. În schimb, el a cerut acordul pentru redenumirea gării Penn Station din Manhattan, New York și a aeroportului internațional Dulles din statul Virginia după numele său. Finanțarea este legată de Hudson Tunnel Project, un proiect de miliarde de dolari care conectează New York City de statul New Jersey. Proiectul include construirea a aproximativ 15 kilometri de linii feroviare pentru pasageri și reabilitarea tunelului North River. Oficialii au avertizat că, dacă fondurile rămân blocate, lucrările ar putea fi oprite, punând în pericol aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Schumer ar fi respins propunerea, potrivit surselor, fără reacții publice din partea Casei Albe sau a biroului său. Un tipar al controverselor legate de redenumiri Informația vine pe fondul unei serii de decizii prin care numele lui Trump a fost asociat unor instituții și inițiative federale. În ultimul an, numele său a fost adăugat Centrului John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului, după schimbarea conducerii. Astfel, noua denumire a centrului este Donald J. Trump and the John F. Kennedy Memorial Center for the Performing Arts. Trump a redenumit și sediul Institutului pentru Pace al SUA și a lansat un site guvernamental pentru medicamente pe bază de rețetă, numit TrumpRx. De asemenea, strada care trece prin fața proprietății din Mar-a-Lago a președintelui american a fost redenumită în President Donald J. Trump Boulevard. În decembrie, Marina SUA a anunțat planuri pentru o „clasă Trump” de nave de luptă. Întrebări legale și reacții politice În mod tradițional, obiectivele federale sunt denumite după președinți doar după încheierea mandatului sau postum. Redenumirea unor infrastructuri majore în timpul exercitării funcției este neobișnuită și, de regulă, necesită aprobarea Congresului. Ca reacție, unii democrați au introdus inițiative legislative menite să împiedice președinții în funcție să dea propriul nume proprietăților federale.
Anunțul din Groenlanda despre SUA și Donald Trump: Se pregătesc să tragă cu gloanțe adevărate
Cu puțin timp înainte de startul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano–Cortina, biatlonista din Groenlanda Ukaleq Slettemark a făcut declarații dure vizând atât Statele Unite, cât și Rusia. Sportiva în vârstă de 24 de ani, care va participa la a doua ediție de Jocuri Olimpice din carieră, a vorbit pentru presa italiană despre modul în care percepe discursurile politice venite dinspre marile puteri. Ce a spus sportiva despre Trump Într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, Slettemark a făcut o comparație între sportul pe care îl practică și politica actuală. În același context, Ukaleq Slettemark i-a menționat pe Donald Trump și pe Vladimir Putin. „Eu schiez și trag cu gloanțe oarbe, dar cum pot să ignor pe cei care se avântă în concepte atât de explozive și se pregătesc să tragă cu gloanțe reale? Donald Trump este la fel de imprevizibil ca Vladimir Putin. Nu știm niciodată dacă amenințările sunt simple provocări sau dacă sunt spuse cu toată seriozitatea. Noi ne dorim doar să trăim în pace”, a declarat biatlonista, citată de news.ro. Ukaleq Slettemark a mai precizat că nu ia în calcul posibilitatea de a concura vreodată sub steagul Statelor Unite, vorbind despre atașamentul față de Groenlanda și Danemarca. Ea concurează în competițiile internaționale sub dublă naționalitate, o situație specifică sportivilor groenlandezi. „Cel mai puternic mesaj pe care îl putem transmite este că participăm pentru Groenlanda și Danemarca. Asta arată clar că nu avem intenția de a face parte din Statele Unite”, a explicat biatlonista. Ukaleq Slettemark va lua startul la Milano–Cortina alături de fratele său mai mic, Sondre Slettemark, și vine după experiența de la Jocurile Olimpice de la Beijing 2022, unde a ocupat locurile 53 în proba individuală și 65 la sprint. Mesaj pentru conaționali. „Rămâneți puternici și rezistenți” Ukaleq Slettemark este convinsă că, pe viitor, nu va mai putea intra în SUA în urma atacului său îndreptat șefului de la Casa Albă. „De obicei, oamenii vor să vorbească cu mine despre rezultatele mele, dar acum am spus întâmplător câteva lucruri, inclusiv despre Trump, care, desigur, stârnesc interes. Însă îmi susțin cuvintele”, a spus Ukaleq Slettemark, într-un interviu pentru Dagbladet. „Se simte foarte special să concurezi pentru Groenlanda zilele acestea. Trimit dragoste tuturor celor de acasă, rămâneți puternici și rezistenți”, este mesajul sportivei de pe Instagram.
Închisoare pe viață pentru bărbatul care a încercat să îl asasineze pe Donald Trump
Ryan Wesley Routh, în vârstă de 59 de ani, a fost condamnat de judecătoarea federală Aileen Cannon, la Fort Pierce. Procurorii ceruseră o pedeapsă pe viață, invocând gravitatea faptelor și lipsa de remușcări a inculpatului, în timp ce apărarea solicitase o pedeapsă totală de 27 de ani. Potrivit anchetatorilor și probelor prezentate în instanță, incidentul a avut loc pe 15 septembrie 2024, la Trump International Golf Club din West Palm Beach. Un agent al Serviciului Secret, aflat într-o misiune de securizare a perimetrului înainte ca Trump să ajungă în zonă, a observat țeava unei arme ieșind din vegetație și a tras în direcția suspectului. Routh a fugit fără să apuce să tragă, dar a fost arestat ulterior în apropiere, după un control în trafic. La locul în care se ascunsese, anchetatorii au recuperat o armă semiautomată de tip SKS, echipată cu lunetă și încărcător mărit, precum și alte obiecte, inclusiv plăci de protecție balistică găsite în bagaje atârnate de gardul terenului. Documentele judiciare au arătat, de asemenea, că în vehiculul lui Routh a fost găsită o listă scrisă de mână cu date și locuri unde Trump urma să apară în perioada august–octombrie 2024, iar procurorii au menționat și existența unei note în care suspectul descria episodul drept „o tentativă de asasinat”. Comportament bizar Mai multe relatări din instanță consemnează că Routh a depus cereri și texte considerate bizare, inclusiv o „provocare” adresată lui Trump la o partidă de golf, precum și referiri la Adolf Hitler și președintele rus Vladimir Putin în timpul unor intervenții în sala de judecată. După citirea verdictului de vinovăție, inculpatul a încercat să se rănească în zona gâtului cu un pix, înainte de a fi imobilizat și scos rapid din sală de către agenții federali. Procurorul principal al cazului, John Shipley, a susținut că probele au arătat „cât de aproape” a fost suspectul de a-și duce planul la capăt și că intervenția Serviciului Secret a împiedicat un deznodământ fatal. Tentativa din Florida a fost al doilea atac asupra lui Trump în 2024, după împușcăturile din 13 iulie, la un miting electoral din Butler, Pennsylvania, când un trăgător a deschis focul, rănindu-l pe Trump la ureche și ucigând un participant; atacatorul, identificat ulterior drept Thomas Matthew Crooks, a fost împușcat mortal la fața locului.
Donald Trump a semnat legea de finanțare care redeschide guvernul federal
„Sunt încântat să semnez Legea privind alocările bugetare consolidate, pentru a redeschide imediat guvernul federal și a finanța marea majoritate a operațiunilor pentru restul anului fiscal”, a declarat Donald Trump în Biroul Oval. Prin semnătura președintelui, blocajul guvernamental parțial, care a durat trei zile, a fost oficial încheiat, fiind asigurată funcționarea unor departamente-cheie ale administrației federale. Legea a fost aprobată cu 217 voturi pentru și 214 împotrivă, la capătul unor negocieri tensionate, la insistențele președintelui Trump. Măsura asigură finanțarea majorității instituțiilor federale până la 30 septembrie, sfârșitul actualului an fiscal, în timp ce Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) primește fonduri doar pentru încă două săptămâni. Tump a catalogat adoptarea legii drept „o mare victorie pentru poporul american”. Președintele a semnat rapid actul normativ, evaluat la aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, imediat după votul final din Camera Reprezentanților, punând astfel capăt blocajului parțial început în weekend și care a durat trei zile. Următoarea confruntare politică majoră este așteptată în Congres peste două săptămâni, când vor începe negocierile privind finanțarea pe termen lung a Departamentului pentru Securitate Internă. Democrații cer impunerea unor restricții suplimentare asupra activității Serviciului pentru imigrație – ICE.
Trump cere naționalizarea alegerilor din SUA
Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA. Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA. În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington. Rezultatele alegerilor, confirmate oficial Președintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”. În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden. Presiuni pentru schimbarea regulilor electorale În ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători. Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția. Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.