Toni Neacșu: Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată

Avocatul Toni Neacșu a reacționat pe rețelele de socializare după intervenția Statelor Unite în Venezuela și ridicarea lui Nicolas Maduro. Avocatul susține că președintele Donald Trump a încălcat dreptul internațional. În mesajul postat pe pagina personală de Facebook, avocatul explică că președintele Donald Trump a încălcat regulile Curții Internaționale de Justiție și susține că acesta a comis o agresiune armată atunci când l-a capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. „Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată (în limbajul de lemn al ONU) când a extras un președinte, fie el și nerecunoscut, dintr-un stat suveran (Venezuela), dar în fața justiției americane asta nu contează, Maduro va fi judecat și condamnat. Curtea Internațională de Justiție (a ONU) a stabilit în 2002 că un șef de stat în exercițiu beneficiază de imunitate penală absolută în fața altui stat (Congo vs Belgia)”. Avocatul critică modul în care justiția Statelor Unite va soluționa cazul lui Maduro ca pe o problemă internă și subliniază faptul că aceasta funcționează după un principiu vechi care ignoră modul în care oamenii ajung în fața instanțelor. În finalul postării, Neacșu ironizează strategia de apărare americană și spune că dreptul internațional ar trebui scos din programa facultăților de drept și înlocuite cu voința președintelui Trump. „Cazul Maduro va fi soluționat de SUA exclusiv ca o problemă internă a justiției americane, care va arăta că, la adapostul protecției portavioanelor și a întreg complexului militar american, este mai tare și decât Consiliul de Securitate al ONU și decât orice curte internațională sau toți diplomați plicticoși. Cât despre dreptul internațional sau cel umanitar, probabil e timpul să fie scoase din programa facultăților de drept și să fie înlocuite cu studiul conferințelor de presă ale lui Trump, pentru că dreptul forței a învins.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Papa Leon al XIV-lea cere ca Venezuela să rămână o țară independentă:”Nu trebuie să întârziem în a porni pe căile dreptății și păcii” Petrişor Peiu, predicţie sumbră pentru politicieni, în contextul evenimentelor din Venezuela: „Liderii incompetenți și corupți sfârșesc precum Maduro”
Trump, criticat pentru că și-a încălcat promisiunea de Anul Nou

La doar câteva zile de la începutul noului an, Donald Trump se confruntă cu critici în mediul online, după acțiuni care par să contrazică promisiunea sa de Anul Nou, scrie Indy100. În cadrul unui eveniment organizat în noaptea de Revelion la Mar-a-Lago, președintele SUA a declarat că rezoluția sa pentru 2026 este una simplă: „Pace. Pace pe Pământ”. REPORTER: „Mr. President, do you have a New Year’s resolution?” PRESIDENT TRUMP: „Peace. Peace on Earth.” pic.twitter.com/NXS1QAJg46 — Fox News (@FoxNews) January 1, 2026 Declarația s-a răspândit rapid pe rețelele sociale. O rezoluție care nu a rezistat mult Această promisiune a fost pusă sub semnul întrebării sâmbătă, când Trump a anunțat pe Truth Social că Statele Unite au desfășurat ceea ce el a numit un „atac de amploare împotriva Venezuelei”. Potrivit mesajului său, operațiunea ar fi dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores, care ar fi fost scoși din țară. Anunțul a marcat o escaladare majoră a tensiunilor dintre SUA și Venezuela și a declanșat imediat o dezbatere privind abandonarea angajamentului față de pace la doar câteva zile de la începutul anului. Acuzații penale și acțiune militară Ulterior, procurorul general al SUA, Pam Bondi, a confirmat că Maduro și Flores au fost inculpați în Districtul de Sud al New York-ului. Ea a precizat că acuzațiile includ conspirație pentru narco-terorism, trafic de cocaină și infracțiuni legate de arme automate și dispozitive explozive. Bondi a declarat că cei acuzați vor „înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane pe teritoriul Statelor Unite”, subliniind poziția fermă a administrației. Între timp, relatări din Caracas au menționat cel puțin șapte explozii și aeronave zburând la joasă altitudine deasupra capitalei, sporind îngrijorările privind stabilitatea regională. Reacția rețelelor sociale După anunț, utilizatorii de pe X au revenit rapid la declarațiile lui Trump din noaptea de Revelion. Mulți s-au întrebat cum se împacă un atac militar și arestări spectaculoase cu o promisiune de pace globală. În timp ce susținătorii afirmă că acțiunea ține de aplicarea legii, nu de război, criticii spun că evenimentele arată cât de repede pot intra în conflict promisiunile politice cu deciziile din lumea reală.
Ion Țiriac, la vânătoare cu fiul lui Donald Trump înainte de capturarea lui Nicolas Maduro! Reacția miliardarului român

Ion Țiriac (86 de ani) are o relație apropiată cu fiul lui Donald Trump (79 de ani), dar îl cunoaște personal și pe președintele SUA, omul momentului pe scena politică după capturarea lui Nicolas Maduro (63 de ani). Fostul tenismen român Ion Țiriac, cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari, a făcut nu demult o declarație care pare să fi anticipat intențiile lui Donald Trump în privința Venezuelei. După ce l-a capturat sâmbătă pe președintele Venezuelei, Trump vrea să conducă tranziția și să exploateze petrolul din țara sud-americană, scenariu ce ar putea aduce câștiguri colosale pentru SUA. Declarația elocventă a lui Ion Țiriac, după ce a mers la vânătoare cu Donald Trump Jr. La scurt timp după ce a mers la vânătoare cu Donald Trump Jr. (48 de ani), Ion Țiriac a oferit o declarație elocventă în contextul actual, precizând că președintele SUA a făcut trilioane, dar în detrimentul celorlalte țări: „Donald Trump este un jucător. Donald Trump este un om extraordinar de deștept. Să nu vă înșelați cu el, este un om ambițios. Poate este megaloman. Este în regulă. Este președintele SUA. Donald Trump pe care îl cunosc eu și Năstase e un om de business și carea bea berea cu noi și-l întrebam ce ai făcut că ai cumpărat acum 8 luni și ai dat faliment. Și a zis: «Băi Țiriac, vezi-ți de tenisul tău și lasă-mă pe mine în treaba mea». El a făcut trilioane pentru SUA, dar în detrimentul celeilalte părți a lumii. I-am trimis complimente, mi-a răspuns, mi-a trimis o șapcă semnată. Cu feciorul lui am fost și la vânătoare anul trecut. Domnul Trump este stăpânul lumii. Vedeți ce se întâmplă în jur. Să sperăm că ne dregem cu toții”, spunea Ion Țiriac, anul trecut. Donald Trump pregătește un plan de guvernare pentru Venezuela după capturarea lui Nicolas Maduro După arestarea sa în Venezuela, Nicolas Maduro a fost transportat cu un elicopter american din Caracas și adus la bordul navei USS Iwo Jima. Ulterior, la sosirea în New York, a fost dus la sediul Administrației pentru Combaterea Drogurilor din SUA (DEA), potrivit Gândul. Maduro a fost apoi transferat de la biroul DEA din Manhattan la Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn. Președintele Venezuelei urmează să fie prezentat în instanță pentru acuzații de trafic de droguri și arme, audierea putând avea loc chiar luni. Anterior, el a negat orice implicare ca lider al unui cartel de droguri. În tot acest timp, echipa lui Donald Trump pregătește un plan de guvernare pentru Venezuela.
Ce reacții au avut liderii internaționali după ce Statele Unite l-au capturat pe Nicolás Maduro

Liderii mondiali au avut reacții diferite după ce forțele americane l-au capturat sâmbătă pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, împreună cu soția sa. Ce au spus liderii internaționali despre capturarea lui Maduro de către Statele Unite Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că va continua discuțiile cu omologii americani despre o tranziție către democrație. „L-am considerat pe Maduro un președinte ilegitim și nu am vărsat nicio lacrimă din cauza sfârșitului regimului său”, a scris el pe X. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Maduro „a subminat grav demnitatea propriului popor”. Macron a adăugat că Franța își dorește ca tranziția către democrație să fie supravegheată de Edmundo González Urrutia, fostul candidat la alegerile prezidențiale controversate din 2024. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că urmărește situația „foarte îndeaproape”. Ea a adăugat că „orice soluție trebuie să respecte dreptul internațional și Carta ONU”. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a numit atacul american asupra Venezuelei un „afront grav” la adresa suveranității țării. Atacul a depășit o „linie inacceptabilă”, a spus el. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a criticat într-o postare pe X ceea ce a numit un atac „criminal” al SUA asupra Venezuelei . Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a publicat o declarație în care a afirmat că guvernul său „condamnă și respinge cu fermitate” atacul. Președintele Argentinei Javier Milei, un aliat al președintelui american Donald Trump, a părut să salute capturarea liderului Venezuelei cu un mesaj concis pe X: „Libertatea înaintează! Trăiască libertatea, fir-ar să fie!” Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a declarat că China este „profund șocată de și condamnă ferm utilizarea flagrantă a forței de către SUA împotriva unui stat suveran”. Recomandările autorului: Cum s-au desfășurat evenimentele în primele 7 ore după capturarea lui Nicolas Maduro de către SUA. Liderul Venezuelei a fost luat din pat, povestește Trump: „Avea uși din oțel, am vrut să le aruncăm în aer”. NYTimes: CIA a avut o sursă în guvernul lui Maduro care l-a monitorizat Cine va prelua conducerea Venezuelei după capturarea lui Nicolas Maduro. Opoziția rămâne tăcută în fața atacului Statelor Unite
Evenimentele care cutremurat politica mondială în 2025: Trump a revenit, Vance șocat Münchenul, iar dosarele Epstein zguduie lumea

Analiștii de la Financial Times (FT) au făcut o selecție a evenimentelor care au „zdruncinat“ scena politica internațională în anul 2025. Potrivit acestora, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat o avalanșă de schimbări atât de mare încât poate fi dificil să ne amintim tot ce s-a întâmplat sau să evaluăm importanța acestora. JD Vance a zguduit lumea de la München Însă Trump nu a fost singurul care a stârnit controverse. Conform FT, discursul vicepreședintelui său, JD Vance, la conferința de securitate de la München din 14 februarie a provocat o adevărată diviziune în alianța occidentală. Argumentul lui Vance, potrivit căruia tendințele antidemocratice din țări precum Marea Britanie și Germania reprezintă o amenințare mai mare la adresa libertății în Europa decât agresiunea rusă, a indignat audiența. JD Vance: „România a anulat alegerile în baza unor suspiciuni șubrede ale unor servicii de informații și presiunii vecinilor” „De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune. Totul, de la politica noastră față de Ucraina, la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației, dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat. Și spun „noi” pentru că eu cred, în mod fundamental, că suntem în aceeași echipă. Trebuie să facem mai mult decât să vorbim despre valorile democratice. Trebuie să le trăim. Așa cum mulți din această sală vă amintiți, Războiul Rece i-a poziționat pe apărătorii democrației împotriva unor forțe mult mai tiranice de pe acest continent. Și gândiți-vă la tabăra care i-a cenzurat pe disidenți, care a închis biserici, care a anulat alegeri. Au fost ei băieții buni? Cu siguranță nu, și slavă Domnului că au pierdut Războiul Rece. Au pierdut pentru că nu au apreciat și nici nu au respectat toate beneficiile extraordinare ale libertății, libertatea de a surprinde, de a face greșeli, de a inventa, de a construi. (…)”, a spus vicepreședintele american. „Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică” Și a continuat: „Am ajuns, desigur, în punctul în care situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul acesta, România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor din România, dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă. Puteți crede că este rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru chiar și pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în publicitate digitală, din partea unei țări străine, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică. (aplauze.) Acum, vestea bună este că eu cred că democrațiile voastre sunt mult mai puțin fragile decât se tem, aparent, mulți oameni și chiar cred că dacă le permitem cetățenilor noștri să își spună părerea le va face și mai puternice”, a spus JD Vance la Munchen. Scandalul cu Zelenski din Biroul Oval Pe 28 februarie, vicepreședintele american a jucat un rol central într-o confruntare televizată cu președintele Volodymyr Zelenski în Biroul Oval. Vance l-a mustrat atunci pe liderul ucrainean pentru o presupusă ingratitudine față de AMerica, în timp ce Trump l-a acuzat că se „joacă cu al treilea război mondial”. Conversația a stârnit imediat temeri că SUA ar fi pe punctul de a abandona Ucraina și de a se alia cu Rusia. Deși liderii europeni au reușit să repare relația dintre America și Zelenskyy, administrația Trump a pus capăt sprijinului financiar și militar direct acordat Ucrainei. Potivit Financial Times, vocile care spuneau că discursul lui Vance sau incidentul din Biroul Oval erau doar „aberații excentrice“ au fost reduse la tăcere spre la sfârșitul anului, odată cu publicarea noii strategii de securitate națională a Americii. Aceasta sugera că migrația în masă din Europa poate provoca o „ștergere civilizațională” și a solicitat SUA să sprijine partidele „patriotice” (adică de extremă dreapta) din Europa. „Ziua eliberării” „Ziua eliberării” din 2 aprilie a fost momentul în care Trump a impus tarife drastice pentru aproape întreaga lume, inclusiv pentru unele insule nelocuite. Deși tarifele au fost modificate ulterior, după o reacție negativă pe piețe, acestea au arătat clar că administrația Trump intenționează să distrugă sistemul comercial global pe care l-a moștenit, scrie FT. De asemenea, orice sugestie că politica comercială a SUA ar viza, în primul rând, izolarea Chinei, a fost abandonată, întrucât America a „taxat” atât prietenii, cât și dușmanii. Conflictul între India și Pakistan Conflictul de patru zile dintre India și Pakistan din luna mai a stârnit temeri în lumea întreagă. Ambele țări au lansat atacuri uriașe asupra teritoriului celeilalte, stârnind temeri cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla data viitoare când aceste două țări vecine, dotate cu arme nucleare, vor intra în conflict. Urmările conflictului au contribuit, de asemenea, la deteriorarea relațiilor dintre administrația Trump și New Delhi. Guvernul indian, spre deosebire de cel pakistanez, a refuzat să susțină afirmația lui Trump cum că el a pus capăt războiului (și, prin urmare, merita Premiul Nobel pentru Pace). Bombardarea Iranului În luna iunie, Statele Unite au lovit trei obiective nucleare cheie din Iran, alăturându-se războiului Israelului împotriva acestuia. Potrivit FT, acest atac a oferit oportunitatea Israelului de a-și pune în aplicare amenințările de mulți ani de a ataca programul nuclear al Teheranului. Inițial, SUA s-au abținut. Însă reușitele inițiale ale Israelului și lipsa unei reacții eficiente din partea Iranului l-au încurajat pe Trump să ordone bombardierelor americane să atace trei instalații nucleare. Ulterior, el a afirmat că programul nuclear al Iranului a fost complet distrus. Mulți experți sunt sceptici. Planul de Pace din Gaza Punerea
De ce s-a opus Trump publicării dosarelor Epstein? Dezvăluirile făcute de Marjorie Taylor Greene

Tensiunile publice dintre deputata republicană Marjorie Taylor Greene și Donald Trump au revenit în prim-plan, pe fondul unor noi acuzații legate de cazul Jeffrey Epstein, relatează The Daily Beast. Într-un articol publicat recent în The New York Times, Greene a descris o confruntare tensionată în care Trump ar fi îndemnat-o să renunțe la demersurile de a expune persoane implicate în abuzurile comise de Epstein. O confruntare pe tema dosarelor Epstein Potrivit lui Greene, conflictul a izbucnit după ce a început să facă presiuni pentru publicarea dosarelor legate de Epstein și apropiații săi. În urma unei audieri cu ușile închise, în septembrie, cu supraviețuitori ai abuzurilor comise de Epstein, Greene a amenințat că va dezvălui identitatea bărbaților acuzați de abuzuri. Ea spune că acest gest a declanșat un apel furios din partea lui Trump, care ar fi reacționat furios, susținând că demersul va avea consecințe grave. Greene își amintește că Trump i-ar fi spus „prietenii mei vor avea de suferit”, afirmație pe care ea a interpretat-o drept motivul rezistenței sale față de publicarea dosarelor. Apelul ar fi fost atât de zgomotos, susține ea, încât a putut fi auzit de membrii staff-ului din apropiere, subliniind intensitatea schimbului de replici. O relație care s-a rupt definitiv Disputa a marcat ruptura finală dintre Greene și Trump, cândva aliați politici apropiați. Greene a spus că i-a propus lui Trump să invite victimele lui Epstein la Biroul Oval, idee pe care acesta ar fi respins-o, afirmând că nu au făcut nimic care să „merite această onoare”. După acel schimb, cei doi nu au mai vorbit niciodată. În cele din urmă, Greene a susținut o petiție de procedură menită să forțeze publicarea dosarelor Epstein, sfidând conducerea republicană. Ulterior, ea a descris modul în care a fost gestionat cazul Epstein drept simbol al „tuturor lucrurilor greșite din Washington”, acuzând elitele bogate și influente că scapă nepedepsite, în timp ce victimele suferă. Publicarea documentelor DOJ și impactul politic Departamentul Justiției (DOJ) a început între timp să publice documente, după ce a ratat un termen-limită în decembrie, dezvăluind că au fost descoperite peste un milion de fișiere suplimentare într-un birou al procurorilor federali din Manhattan. Trump a criticat procesul, catalogându-l drept o distragere motivată politic. Greene a spus că, deși mai multe chestiuni i-au tensionat relația cu Trump, „Epstein a fost totul”. Privind înapoi, ea a recunoscut că Trump nu a părut niciodată cu adevărat hotărât să facă publice dosarele, în ciuda promisiunilor din campania electorală, care sugerau contrariul.
Lavrov: Uniunea Europeană este principalul obstacol în calea păcii în Ucraina

Uniunea Europeană reprezintă „principalul obstacol în calea păcii” în Ucraina, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit POLITICO. Afirmația a fost făcută înaintea unei noi runde de discuții de pace între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Într-un interviu acordat agenției de stat ruse TASS, Serghei Lavrov a spus că Uniunea Europeană „nu ascunde faptul că se pregătește să lupte cu Rusia pe câmpul de luptă”. „Vedem că regimul lui Zelenski și curatorii săi europeni nu sunt pregătiți să se angajeze în discuții constructive”, a afirmat Lavrov. El a mai spus că Rusia „apreciază eforturile președintelui Statelor Unite, Donald Trump, și ale echipei sale pentru a ajunge la o soluționare a păcii”. Declarațiile ministrului rus au apărut în timp ce Volodimir Zelenski se deplasa spre Florida pentru o întâlnire cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago. Discuțiile de astăzi vor viza reluarea negocierilor legate de propunerile de încetare a conflictului dintre Ucraina și Rusia. Întâlnirea este programată să înceapă la ora 13:00, ora Floridei, respectiv 19:00, ora Bruxelles-ului. Întâlnirea are loc după mai multe săptămâni de negocieri între reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei. Atunci, Trump a prezentat un plan de pace pe puncte, în luna noiembrie. Ulterior, planul de pace a fost redus de la 28 de puncte la 20 de puncte, iar Volodimir Zelenski a prezentat detaliile jurnaliștilor la Kiev săptămâna trecută. Sâmbătă dimineață, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene asupra Kievului din ultimele săptămâni. Potrivit agenției AP, atacurile au dus la moartea unei persoane. Înaintea vizitei în Statele Unite, Zelenski a avut discuții cu mai mulți lideri ai Uniunii Europene, în cadrul unei întâlniri desfășurate sâmbătă cu prim-ministrul canadian Mark Carney.
Von der Leyen: Progrese bune pentru pacea în Ucraina, după discuția cu Trump, Zelenski și liderii europeni

„Am avut o convorbire bună, de o oră, cu președintele SUA, Donald Trump, președintele Zelenski și mai mulți lideri europeni pentru a discuta întâlnirea lor pe tema negocierilor de pace. Au fost progrese bune, pe care le-am salutat”, a scris von der Leyen pe platforma X. „Europa este pregătită să continue colaborarea cu Ucraina și cu partenerii noștri americani pentru a consolida acest progres”, a mai menționat von der Leyen. Totodată, președinta Comisiei Europene a precizat că „esențial în acest efort este să existe garanții de securitate solide din prima zi”. Von der Leyen a discutat cu Zelenski și Trump, după întâlnirea acestora în Florida Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său american Donald Trump s-au întâlnit duminică, la Mar-a-Lago, în Florida. Cei doi președinți au discutat despre cadrul de pace pentru Ucraina și au convenit că echipele lor vor continua să lucreze împreună pentru finalizarea tuturor aspectelor planului. Zelenski a declarat că întâlnirea a fost „minunată” și a generat „rezultate semnificative”, subliniind că garanțiile de securitate rămân un punct cheie în negocieri.
NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

Planul negociat de pace acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv teritoriile, garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică. Numai că Rusia a arătat puțină disponibilitate de a pune capăt războiului, relatează jurnaliștii de la The New York Times, prezentând varianta negociată a planului de pace. După negocierile de la Mar a Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american va discuta și cu liderul rus, Vladimir Putin asupra celor convenite atât cu Kievul, cât și cu liderii europeni. Un proiect revizuit al planului de pace pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl discută cu președintele Trump în Florida a fost prezentat de Kiev drept cel mai bun efort al său de a pune capăt războiului cu Rusia, arată NYTimes. Cele 20 de puncte din plan — pe care Zelenski le-a dezvăluit săptămâna trecută după negocierile cu Statele Unite — acoperă o gamă largă de probleme, inclusiv garanții de securitate pe care Ucraina dorește să le prevină pe viitoarele agresiuni rusești și angajamente de a reconstrui națiunea devastată de război. Zelenski a declarat vineri că planul este „gata în proporție de 90%”, recunoscând totodată că Ucraina și Statele Unite nu au ajuns încă la un acord deplin asupra chestiunilor teritoriale, care au reprezentat cel mai mare punct de blocaj în discuțiile de pace. „Trebuie să lucrăm pentru a avea un minim de probleme nerezolvate”, a declarat el sâmbătă , menționând că teritoriile care ar trebui să fie cedate reprezintă un subiect „foarte sensibil”. „Desigur, există linii roșii pentru Ucraina”, a spus el, adăugând: „Există propuneri de compromis”. Zelenski a declarat anterior că noul proiect este prezentat Rusiei de către Statele Unite. Vineri, el a declarat că Ucraina nu are informații despre modul în care compromisurile propuse de Kiev au fost primite de Moscova, care a dat puține indicii că este dispusă să pună capăt războiului. Ce au convenit Ucraina și Statele Unite? Armată de 800.000 de soldați și aderarea la UE Au căzut de acord pe majoritatea punctelor, potrivit lui Zelenski. Liderul ucrainean a declarat că este încântat de faptul că Kievul și Washingtonul au ajuns în mare măsură la un acord privind garanțiile de securitate pentru a se asigura că Rusia nu va invada din nou Ucraina . Aceste garanții ar include menținerea unei armate pe timp de pace de 800.000 de soldați, finanțată de partenerii occidentali, precum și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Zelenski dorește ca acordul de pace să includă o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a-l transforma într-o garanție fermă și concretă. Însă rămâne incert dacă blocul va fi de acord să identifice o astfel de dată, având în vedere complexitatea negocierilor sale de aderare. Garanțiile ar include și un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, votat de Congres, precum și sprijin militar european pentru apărarea Ucrainei în aer, pe uscat și pe mare. Unele țări europene au declarat că sunt pregătite să desfășoare forțe în Ucraina ca parte a acestui pachet de sprijin, deși Rusia a declarat că se opune oricărei astfel de prezențe de trupe. Ucraina și Statele Unite au convenit, de asemenea, asupra unei serii de prevederi pentru a evita reluarea ostilităților, cum ar fi un mecanism de monitorizare a liniei de contact. Proiectul de plan include, de asemenea, angajamentul de a elibera toți prizonierii de război și civilii deținuți, precum și de a organiza alegeri în Ucraina cât mai curând posibil după semnarea unui acord de pace. Care sunt punctele rămase în blocaj? Grafică NYTimes Soarta teritoriului deținut de Ucraina în regiunea estică Donețk rămâne „cel mai complex punct”, a declarat Zelenski săptămâna trecută. O propunere de pace anterioară, elaborată de Rusia și Statele Unite, prevedea retragerea forțelor ucrainene din zonele deținute în prezent de Donețk și transformarea acestora într-o zonă demilitarizată neutră. Ucraina a respins această opțiune, susținând că nu poate ceda unilateral teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit. Compromisul schițat de Zelenski se bazează pe ideea creării unei zone demilitarizate în Donețk, dar și o extindere pentru a include nu doar zonele eliberate de forțele ucrainene, ci și zonele controlate de Rusia din care Moscova și-ar retrage trupele. O zonă tampon supravegheată de forțe internaționale ar separa cele două părți în interiorul zonei demilitarizate. „Americanii încearcă să găsească o modalitate ca aceasta să nu fie «o retragere», pentru că suntem împotriva retragerii”, a spus Zelenski. „Ei caută o zonă demilitarizată sau o «zonă economică liberă», adică un format care ar putea satisface ambele părți.” Un alt punct de conflict se învârte în jurul unei centrale nucleare ocupate de Rusia, în regiunea Zaporijia din sudul Ucrainei. Este cea mai mare centrală de acest gen din Europa, cu o capacitate de generare de șase gigawați, iar Kievul spune că are nevoie de ea pentru reconstrucția sa postbelică. Zelenski a declarat că Statele Unite au propus ca Washingtonul, Kievul și Moscova să împartă controlul și profiturile centralei. Dar a spus că Kievul nu poate fi de acord să facă comerț cu energie cu Moscova. El a sugerat un compromis în care centrala ar funcționa ca o societate mixtă între Kiev și Washington, Statele Unite fiind autorizate să își împartă profiturile după bunul plac. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea încheia separat un acord cu Moscova. Vineri, Volodimir Zelenski le-a declarat reporterilor că „chestiunile sensibile” – și anume teritoriul din estul Ucrainei și controlul centralei nucleare de la Zaporijia – vor fi discutate în cadrul întâlnirii sale cu Donald Trump. Cum ar putea Statele Unite să profite? Mai multe puncte din plan se referă direct la interesele economice ale Americii, ca parte a unei înțelegeri postbelice. Acesta prevede crearea unui „Fond de Dezvoltare al Ucrainei pentru a investi în sectoare cu creștere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date și inteligență artificială”. Companiile americane și ucrainene ar urma să coopereze pentru a sprijini proiecte de reconstrucție, în domenii precum sectorul energetic. Planul menționează „extracția de minerale și resurse naturale” în Ucraina, un aspect pe care administrația Trump l-a considerat o prioritate pentru interesele sale economice în Ucraina . Planul prevede că „vor fi create mai multe fonduri” pentru
Volodimir Zelenski și Donald Trump discută la Mar-a-Lago despre planul de pace al Ucrainei / Trump: Au mai rămas una sau două chestiuni spinoase în negocierile pentru pacea din Ucraina / Trump: Există beneficii economice importante pentru Ucraina

UPDATE 22:30 Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt în discuții deja de aproximativ două ore, la reședința din Florida a liderului american. După această discuție, sunt programate consultări cu liderii europeni, iar președintele SUA a anunțat un nou apel telefonic cu Vladimir Putin. UPDATE Nume importante iau parte la discuțiile de la Mar-a-Lago Mai mulți consilieri și membri ai cabinetului stau în sala de mese de la Mar-a-Lago în timpul întrevederii dintre Trump și Zelenski. Printre ei se numără secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, șefa de cabinet Susie Wiles și generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major. De asemenea, sunt prezenți Steve Witkoff, trimisul special al președintelui pentru pace, și Jared Kushner, ginerele lui Trump, conform New York Times. În delegația ucraineană, alături de Zelenski, se află și ministrul economiei, Oleksii Sobolev, ceea ce indică faptul că discuțiile vor aborda și redresarea postbelică a Ucrainei, despre care Trump spune că „există o bogăție enormă de exploatat”. Donald Trump a declarat că ar putea exista „beneficii economice importante” pentru Ucraina în cadrul unui potențial acord de pace cu Rusia, scrie Sky News. Președintele Statelor Unite a făcut aceste declarații după ce l-a primit pe Volodimir Zelenski la reședința sa din Mar-a-Lago. „Există beneficii economice importante pentru Ucraina și pentru că, după cum știți, sunt multe reconstrucții de făcut. Există multe bogății de obținut și ei au bogății mari, potențial bogății mari. Vor să înceapă. Există un beneficiu economic important pentru Ucraina.”, a spus el. UPDATE 20:41 Înainte ca cei doi lideri să se întoarcă pentru a intra în clădire, Donald Trump a declarat reporterilor că el crede că se prefigurează un sfârșit „rapid” al războiului. „Fie se va termina, fie va continua mult timp și milioane de oameni vor muri. Și nimeni nu vrea asta. Cred că putem avansa foarte rapid.”, a spus Trump. Știrea inițială Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit la clubul Mar-a-Lago al președintelui american Donald Trump din Palm Beach, Florida, pentru discuții de pace cu miză mare. Liderul ucrainean a intrat în club și l-a salutat pe Donald Trump cu o strângere de mână înainte de a intra în proprietatea în stil mediteranean. Zelenski poartă un costum negru, asortat cu o cămașă de aceeași culoare. Vorbind alături de Volodimir Zelenski în fața reședinței sale Mar-a-Lago, Donald Trump a spus că președintele rus Vladimir Putin „dorește cu adevărat pacea”. „Au murit prea mulți oameni și cred că ambii președinți doresc să ajungă la un acord”, afirmă Trump. „Cred cu adevărat că avem premisele unui acord care este bun pentru Ucraina, bun pentru toată lumea. Nu există nimic mai important.” El a mai spus că va exista un acord de securitate „puternic” pentru Ucraina și că „națiunile europene sunt foarte implicate”. „Consider că națiunile europene au fost cu adevărat minunate și sunt foarte în acord cu această întâlnire și cu încheierea unui acord. Sunt cu toții oameni extraordinari.” Trump a declarat anterior că discuțiile lor vor avea loc în sala de mese a clubului Mar-a-Lago, un spațiu ornamentat cu picturi murale. Volodimir Zelenski și Donald Trump se întâlnesc, duminică, în Florida. În centrul discuțiilor se află planul de pace în 20 de puncte, anunțat în această săptămână de către biroul președintelui ucrainean. Anterior, Donald Trump a anunțat, într-o postare pe contul său de Truth Social, că a vorbit la telefon cu Vladimir Putin. „Tocmai am avut o conversație telefonică fructuoasă și foarte productivă cu președintele Putin al Rusiei, înaintea întâlnirii mele de astăzi, la ora 13:00 (ora 20:00, ora României – n.r.), cu președintele Zelenski al Ucrainei. Întâlnirea va avea loc în sala principală de mese de la Mar-a-Lago”, a fost mesajul postat de Trump pe Truth Social. Liderul de la Casa Albă nu a oferit, în postarea sa, detalii suplimentare despre ce subiecte au fost discutate în cadrul apelului.