Afectare vasculară cardiacă cu risc de moarte subită, tratată intervențional la Arcadia

O pacientă în vârstă de 71 de ani s-a adresat Spitalulului de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia pentru dureri puternice în piept, manifestate de câteva luni sub forma unor crize foarte severe care apăreau la cel mai mic efort. Durerile se asociau cu amețeală, panică și lipsă de aer, determinând pacienta să se oprească din orice tip de activitate și să aștepte să treacă. Crizele durau de la câteva minute până la câteva zeci de minute și se remiteau spontan. Acest tip de simptomatologie ridică o mare suspiciune, indicând o posibilă afectare circulatorie cardiacă și necesită în mod obligatoriu explorare coronarografică. În afara crizelor, pacientul poate părea clinic sănătos, cu electrocardiogramă, tensiune arterială și ecocardiografie normale, însă simptomatologia descrisă nu trebuie neglijată. Principala recomandare în astfel de cazuri este explorarea coronarografică întrucât investigațiile paraclinice, cum ar fi electrocardiograma sau ecocardiografia, nu exclud o patologie vasculară cardiacă, ci doar indică faptul că inima nu a suferit încă modificări ireversibile. Coronarografia realizată pacientei a evidențiat artera principală a inimii – trunchiul principal coronarian stâng – înfundată în proporție de 99%, ceea ce înseamnă că 2/3 din suprafața cardiacă nu beneficia de o o circulație coronariană adecvată. Acest tip de afectare vasculară cardiacă este principala cauză de moarte subită întrucât nu există nicio șansă de supraviețuire atunci când se înfundă o arteră care presupune un teritoriu implicat foarte mare. Trunchiul principal coronarian fiind închis subtotal, șansa de a avea o reușită cu tratament medicamentos este spre zero. La acest tip de pacienți se impune intervenția în urgență pentru a se reface circulația coronariană prin orice tip de metodă – chirurgicală sau intervențională. Riscul de a nu se realiza nicio intervenție este cel mai mare pentru pacient întrucât riscul de moarte subită depășește considerabil riscul chirurgical și riscul intervențional. În cazul pacientei, prin intermediul unei proceduri intervenționale, cu ajutorul dispozitivelor medicale de care dispune Compartimentul de Cardiologie Intervențională Arcadia, s-a reușit deschiderea trunchiului coronarian stâng, lărgirea sa cu balon și implantarea unui stent coronarian. Când s-a realizat explorarea coronarografică a fost implantat și stentul pentru că intervenția nu putea fi amânată. Această procedură de Cardiologie intervențională a normalizat fluxul coronarian, impactând considerabil starea pacientei. Odată cu refacerea circulației coronariene normale, riscul de moarte subită a fost eliminat, iar simptomele au dispărut. Intervenția a durat în jur de o oră, iar internarea pacientei în Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia a fost de 2 zile. Pacienta a revenit la control după o lună, interval în care nu a mai prezentat simptome, deci starea sa s-a ameliorat semnificativ. Având un stent, pacienta necesită tratament și controale medicale în continuare. Tratamentul are drept obiective prevenirea progresiei patologiei, normalizarea dislipidemiei și prevenirea trombozei intrastent. Dacă simptomatologia dispare și timp de 6 luni nu reapare, aceasta fiind perioada critică, se consideră că pericolul a fost eliminat. Controlul este doar clinic, electrocardiografic și ecocardiografic, principalul aspect urmărit fiind absența simptomelor. Cât timp nu sunt simptome cardiace semnificative, nu se efectuează controale prin coronarografie. În cazul apariției simptomelor, este necesară o coronarografie de control pentru că stentul nu poate fi vizualizat direct prin nicio altă metodă, iar computer tomografia nu este foarte precisă. Orice pacient care prezintă dureri în piept necesită un consult cardiologic, în urma căruia medicul cardiolog evaluează necesitatea unei explorări în detaliu prin intermediul coronarografiei. Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia. Dr. Igor Nedelciuc, medic primar Cardiologie, Arcadia Please follow and like us:
Malformațiile cardiace congenitale, diagnostic și tratament cardiologic intervențional

Anual, în România se nasc în jur de 1.200 de copii cu malformații congenitale cardiace. Estimările arată că în jur de 15.000 de persoane sub 18 ani suferă de acest tip de afecțiuni, dar majoritatea nu au fost încă diagnosticate. Dr. Igor Nedelciuc, medic primar Cardiologie, coordonatorul compartimentului Cardiologie Intervențională de la Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia, atrage atenția asupra consecințelor netratării la timp a malformațiilor cardiace congenitale. Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiace congenitale? Există o multitudine de malformații cardiace congenitale. Însă, în funcție de complexitate, discutăm de două tipuri – malformații simple și malformații complexe. Defectele de sept interatrial, de diferite dimensiuni, mai mici sau mai mari, defectele de sept interventricular, în diferite porțiuni ale septului, în porțiunea membranoasă, în porțiunea musculară pot fi tratate cu succes în Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia. De regulă, se recomandă intervenția percutană în cazul malformațiilor de tip persistență de canal arterial, când două artere mari, aorta și artera pulmonară, comunică între ele printr-un canal care în mod normal se închide în primele zile după naștere. Sunt și defecte foarte complexe, care pot combina defectele de sept, interatriale, interventriculare, stenoze, de valvă, de vase mari, transpoziții, schimbarea poziției inimii în corp. În unele situații sunt necesare intervenții chirurgicale complexe, ce se realizează în centre specializate de chirurgie cardiovasculară. În alte cazuri se pot realiza intervenții combinate, prin cardiologie intervențională și chirurgie, iar postchirurgical pot fi efectuate anumite corecții, minim invazive. În afară de defectele propriu-zise de țesut, de sept interatrial și interventricular, sunt malformații ce țin de aparatul valvular, de valvă, de stenoze, de valvă aortică, de valvă pulmonară, de stenoză a arterei (cu coarctație de aortă). Unele malformații pot fi rezolvate cu succes prin proceduri de cardiologie intervențională. În cazul anumitor defecte critice trebuie intervenit cât mai rapid. Când este indicat să se realizeze intervențiile de cardiologie intervențională în malformațiile cardiace congenitale? Diferă foarte mult de la caz la caz. De exemplu, la femeile însărcinate, diagnosticul se pune ecografic. Dacă sarcina este în trimestrul al treilea, pot fi vizualizate majoritatea structurilor fătului și se poate pune un diagnostic. Atunci este momentul pentru a pregăti terenul, nașterea și, eventual, intervenția chirurgicală. În cazul unor defecte complexe, se recomandă o intervenție foarte rapidă, în primele zile de viață. Aceste intervenții la nou–născuți necesită evaluarea și tratamentul în centre supraspecializate. La Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia se pot corecta defectele septale, interatriale, defecte interventriculare, stenozele de arteră pulmonară, valvulară, stenoza valvulară aortică congenitală, persistența de canal arterial. Dacă ecografic dezvoltarea cardiacă este normală, dacă cordul este normal în dimensiuni și nu sunt semne de hipertensiune pulmonară, copilul se dezvoltă conform vârstei, intervenția nu este o urgență și poate fi amânată până la o vârstă preșcolară. Pe de altă parte, în cazul anumitor defecte critice, cum ar fi persistența de canal și comunicarea foarte largă care încarcă circulația pulmonară foarte mult, trebuie intervenit cât mai rapid. Totul depinde de cât de mare este defectul și impactul acestui defect asupra dezvoltării cordului. Cu cât defectul este mai mare și impactul hemodinamic este mai mare, cu atât mai repede trebuie realizată intervenția. Și invers, dacă defectul este mic, atunci nu este o urgență. Care sunt cauzele malformațiilor cardiace congenitale? În majoritatea cazurilor, nu se cunosc cauzele care determină apariția acestor afecțiuni, dar se acceptă existența unei predispoziții ereditare. De obicei vorbim despre mai multe cauze: anumite afecțiuni din timpul sarcinii, afecțiunile virale, anumite medicamente din primul trimestru de sarcină, transmiterea genetică, stilul de viață, factorii toxici, fiind totuși greu în final de găsit doar o cauză primară. Și vârsta mamei are un rol foarte important. Cu cât femeia este mai tânără, cu atât șansele copilului de a dezvolta o malformație sunt mai mici. Cum se manifestă malformațiile cardiace congenitale? La copilul nou–născut, primul simptom este cianoza – sângele arterial comunică cu sângele venos printr-un defect (șunt) care există din naștere. De obicei, copilul se cianozează când plânge, nu se dezvoltă normal, nu crește în greutate suficient, obosește foarte repede. Dacă copilul mănâncă, doarme, se dezvoltă conform vârstei, câștigă în greutate, atunci nu necesită o explorare cardiacă în detaliu pentru a găsi o problemă. La adulți se manifestă printr-o scădere a toleranței la efort, oboseală excesivă. În cazuri extreme apare cianoza. La examenul clinic apar anumite semne specifice, un suflu, dar este necesar ca diagnosticul final să se pună ecocardiografic. Simptomele se pot agrava în timp și devin ireversibile. Care sunt avantajele intervențiilor de cardiologie intervențională în malformațiile cardiace congenitale? Unul dintre principalele avantaje este posibilitatea de a rezolva radical problema fără o intervenție chirurgicală deschisă, care necesită oprirea circulatorie, cardiacă, cu toate consecințele și riscurile sale. Apoi discutăm de recuperarea foarte rapidă. Intervenția se realizează doar prin puncție și a doua zi se revine la activitatea normală. Un alt avantaj este durata scurtă de anestezie, în cazul anesteziei locale. Cum pot fi depistate malformațiile cardiace congenitale? Copilul trebuie să fie într-o evidență la un medic pediatru sau de familie. Cât timp copilul are o dezvoltare normală fizică, psihică, tolerează bine efortul fizic, nu sunt motive de îngrijorare. Controlul clinic anual este obligatoriu. În cazul în care apare oricare suspiciune, un suflu sau anumite modificări la examenul clinic, medicul pediatru sau medicul de familie va recomanda consultul de către medicul specialist și o ecografie cardiacă pentru a confirma sau infirma o suspiciune. Cât timp medicul pediatru nu semnalizează modificări și dezvoltarea copilului este conform vârstei sale, acesta tolerând bine efortul fizic, nu se impune o evaluare cardiacă specială. Care sunt complicațiile malformațiilor cardiace congenitale? În unele cazuri, pacienții nu sunt diagnosticați la timp, nu sunt trimiși la timp la medicul specialist, de aceea mulți pacienți se diagnostichează când sunt adulți cu malformații cardiace congenitale. Netratată la timp, o malformație cardiacă congenitală duce la insuficiență cardiacă, insuficiență pulmonară, hipertensiune pulmonară și apoi la modificări ireversibile în circulația pulmonară, în circulația sistemică. Suferă tot corpul, inima se mărește în dimensiuni, funcția cardiacă este diminuată, apar stări de oboseală, aritmii, incapacitate de a face