Carlos Alcaraz a ratat-o definitiv! Cine este noul bărbat din viața Emmei Răducanu
Emma Răducanu (23 de ani), fosta campioană de la US Open născută din tată român și mamă asiatică, ar avea un nou iubit! Cea care a dat primele indicii a fost chiar Emma, într-un mod cât se poate de subtil. După ce s-a zvonit că ea și Carlos Alcaraz (22 de ani) ar forma un cuplu, Emma Răducanu și-a luat fanii prin surprindere! Britanica de origine română și-a petrecut weekendul în compania unui alt bărbat, care ar fi chiar noul ei iubit. Tânărul din Noua Zeelandă, despre care se spune că lucrează în domeniul financiar, a însoțit-o pe Emma și la meciul de rugby în care Anglia a învins Noua Zeelandă cu 33-19. Emma Răducanu, un nou iubit? Cine este bărbatul care i-ar fi cucerit inima jucătoarei de tenis După ce Emma Răducanu a publicat o fotografie alături de Jack, un fan a comentat „Iubiții”, iar reacția sportivei a ridicat și mai multe semne de întrebare. Jucătoarea britanică a răspuns cu emoticoane în formă de inimă, gest care lasă impresia că Jack i-ar fi cucerit inima fostei campioane de la US Open. Potrivit jurnaliștilor de la The Sun, Emma Răducanu a fost surprinsă ieșind din apartament alături de tânărul neo-zeelandez, iar un martor a declarat că sportiva părea foarte fericită: „Nu sunt sigur dacă sunt doar prieteni sau e ceva mai mult, dar păreau că se bucură de timpul petrecut împreună”. Ce a spus Emma Răducanu despre presupusa relație dintre ea și Carlos Alcaraz Emma Răducanu a făcut tandem cu Carlos Alcaraz în proba de dublu-mixt de la US Open, iar speculațiile despre presupusa lor relație nu au întârziat să apară. Emma a afirmat însă că ea și „Carlitos” sunt doar prieteni: „E normal, oamenii sunt foarte curioși. Cred că sunt mai interesați de astfel decât știri decât de cele despre tenis. Viața personală va rămâne privată. E mereu amuzant când oamenii încearcă ei să descopere ceva, dar eu am încercat să nu citesc prea mult”, a declarat Emma Răducanu.
Când dragostea se dă în judecată: Bărbatul care a vrut să oprească internetul și a pierdut
Într-o lume în care întâlnirile online se împletesc tot mai des cu realitatea juridică, un caz recent din Chicago a atras atenția publicului internațional. Nikko D’Ambrosio, un bărbat din Illinois, a încercat să dea în judecată compania Meta, administratorii unui grup de Facebook și zeci de femei care au interacționat în acel spațiu online. Motivul? Comentariile care nu i-au fost pe plac în grupul „Are We Dating the Same Guy?”, o comunitate privată unde femeile avertizează între ele despre comportamentul problematic al unor bărbați cu care au ieșit. D’Ambrosio a invocat defăimare, invadarea intimității, doxxing și încălcarea dreptului la propria imagine, după ce a fost menționat în discuțiile grupului. Însă judecătorul federal Sunil R. Harjani a respins complet procesul, afirmând că plângerea nu conține acuzații plauzibile și că afirmațiile făcute despre reclamant nu pot fi considerate defăimătoare în sens legal. Mai exact, instanța a constatat că declarațiile făcute de utilizatoarele grupului nu conțin fapte false, ci opinii subiective — adică exact ce permite legea, chiar dacă nu-i place subiectului în cauză. Când opiniile devin arme… sau nu chiar Grupul „Are We Dating the Same Guy?” nu este o simplă curiozitate digitală. A devenit un fenomen social, unde femeile (în special heterosexuale) își povestesc experiențele cu bărbați care mint, înșală sau dispar brusc din peisaj (ghosting). Unii dintre acești bărbați au fost descoperiți că se întâlnesc simultan cu mai multe femei, fără ca vreuna să știe despre celelalte. Așa a ajuns să se numească grupul astfel — pentru că da, uneori, răspunsul este „da, ne întâlnim cu același tip!”. Conținutul grupului este disponibil doar membrilor invitați, ceea ce nu l-a împiedicat pe D’Ambrosio să afle că a fost menționat. În loc să ignore sau să ceară retragerea comentariilor într-un mod civilizat, el a optat pentru o acțiune legală de amploare, implicând Meta, administratorii grupului și chiar părinții unora dintre femeile care l-au menționat. Argumentele sale nu au convins însă instanța. Judecătorul Harjani a subliniat că opiniile — oricât de neplăcute ar fi ele pentru persoana despre care se vorbește — nu constituie defăimare. De asemenea, nu a existat niciun indiciu că imaginea bărbatului ar fi fost folosită în scopuri comerciale, ceea ce ar fi fost necesar pentru a aplica legea privind dreptul la imagine în Illinois. Ce spune acest caz despre puterea (și limitele) rețelelor sociale Acest proces eșuat ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare pe internet și despre dreptul femeilor de a-și împărtăși experiențele personale în spații sigure. Grupurile ca „Are We Dating the Same Guy?” oferă un mediu în care femeile se pot proteja reciproc și pot evita relațiile toxice sau chiar periculoase. Faptul că bărbații menționați în aceste grupuri nu pot acționa legal doar pentru că nu le place ce se spune despre ei reprezintă un precedent semnificativ pentru libertatea de exprimare în era digitală. Platforma Facebook a fost criticată de-a lungul timpului pentru modul în care gestionează discursurile defăimătoare sau campaniile de hărțuire, dar în acest caz, ironia e că rețeaua socială s-a aflat de partea libertății de exprimare. Procesul lui D’Ambrosio pare mai degrabă o tentativă de intimidare a femeilor care au îndrăznit să vorbească, decât o acțiune legitimă de apărare a imaginii personale. Într-un climat politic și social deja tensionat, unde aplicațiile de dating sunt din ce în ce mai toxice, astfel de grupuri devin un refugiu digital. Faptul că instanțele americane le recunosc valoarea și legitimitatea este un semn că justiția ține pasul cu realitatea digitală. Ce învățăm din acest scandal (și de ce te privește și pe tine) Dacă folosești aplicații de dating sau ai avut parte de întâlniri ciudate, știi cât de prețioasă e o comunitate unde poți vorbi deschis. Grupuri ca acesta nu sunt doar bârfe sau „pălăvrăgeală între fete” – sunt instrumente reale de protecție într-o lume în care unele comportamente rămân ascunse sub masca anonimatului digital. Din acest caz poți învăța că, da, poți fi sincer(ă) online, atâta timp cât nu minți și nu ataci gratuit. Opiniile tale contează – și sunt protejate de lege. Totodată, ar trebui să-ți ridice semne de întrebare dacă o persoană pe care ai întâlnit-o pe o aplicație încearcă să controleze ceea ce spui sau ce gândești. Dacă cineva amenință cu procese doar pentru că ai relatat ce s-a întâmplat, e un semn clar de toxicitate. În loc să te simți vinovat(ă), ar fi mai bine să împărtășești experiența cu altele ca tine. Și da, uneori chiar e bine să te întrebi: „Ne întâlnim cu același tip?” Pentru că uneori, răspunsul te poate salva de mai mult decât o inimă frântă.