Iranul vrea să taxeze navele în Strâmtoarea Ormuz. Măsura încalcă regulile internaționale
Teheranul a inclus în planul său de pace pentru încheierea conflictului cu Statele Unite și Israel un mecanism prin care, împreună cu Omanul, ar putea percepe taxe pentru navele care traversează strâmtoarea. Potrivit unui oficial regional citat de Associated Press, „banii ar urma să fie folosiți de Iran pentru reconstrucție”. În același timp, redeschiderea rutei ar avea un impact imediat asupra piețelor: aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă, iar blocajele din ultimele săptămâni au dus la creșteri puternice de prețuri la energie și îngrășăminte. Experții spun însă că introducerea unor taxe ar încălca un principiu fundamental consacrat de Convenția ONU privind dreptul mării: marea nu aparține niciunui stat. Articolul 17 al convenției garantează dreptul de „trecere inofensivă” pentru navele care nu amenință statele de coastă. „Libertatea de navigație a fost întotdeauna recunoscută, inclusiv în mod specific în strâmtorile internaționale”, a explicat Philippe Delebecque, profesor de drept maritim la Universitatea Sorbona. El a avertizat că acceptarea taxelor ar crea un precedent periculos, care ar putea fi extins și la alte puncte strategice din lume. Bani pentru armată? Criticii propunerii spun că măsura ar consolida controlul Iranului asupra strâmtorii și ar genera venituri importante pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, structura militară implicată în programul de rachete balistice și în reprimarea opoziției interne. În paralel, există indicii că Iranul a început deja să aplice un sistem informal de control asupra navelor. Potrivit analiștilor din transporturi, unele petroliere au fost obligate să își modifice ruta și să transmită informații detaliate despre echipaj și încărcătură, iar cel puțin două nave ar fi plătit echivalentul a aproximativ 2 milioane de dolari pentru a-și putea continua tranzitul. Poziția SUA și a statelor din Golf Președintele american Donald Trump a făcut din redeschiderea strâmtorii o prioritate, însă Casa Albă se opune introducerii taxelor. Analiștii spun că și marile state producătoare de petrol din Golf resping ideea. Arabia Saudită a cerut menținerea rutei deschise „fără restricții”, în condițiile în care țările din regiune au fost nevoite să-și reducă producția din lipsa unor alternative viabile de transport. Precedent periculos Introducerea unor taxe în Strâmtoarea Ormuz ar putea crea un precedent cu efecte globale, avertizează experții în drept maritim. „Un astfel de mecanism ar putea determina alte state să restricționeze circulația în strâmtori strategice”, a spus Julien Raynaut, președintele Asociației Franceze de Drept Maritim. El a dat exemplul Strait of Taiwan, unde China ar putea invoca un astfel de precedent pentru a limita tranzitul navelor. Impact redus pentru consumatori Deși propunerea Iranului ar putea părea o nouă presiune asupra pieței energetice, economiștii spun că impactul direct asupra consumatorilor ar fi limitat. „Povara nu cade asupra consumatorilor globali, ci în principal asupra statelor din Golf care exportă petrol prin această rută”, arată o analiză a unui grup de experți economici din Bruxelles. În acest context, costurile suplimentare ar fi absorbite în mare parte de producători și nu s-ar transfera integral către consumatori, în timp ce redeschiderea completă a strâmtorii ar avea un efect mult mai puternic asupra pieței: ar readuce rapid pe piață volume mari de petrol și ar reduce presiunile asupra prețurilor.
Adrian Năstase: Este foarte grav că americanii consideră forța drept cel mai important lucru pentru relațiile internaționale
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre cât de grav este că americanii consideră că forța cel mai important lucru pentru relațiile internaționale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „Spre exemplu, în anii ’70, în decalogul de la Helsinki era cumva o înțelegere între marile puteri. Aveau un anumit respect pentru una față de cealaltă în timpul Războiului Rece. Și dreptul internațional era un fel de cod de comunicare.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre cum este foarte grav că americanii consideră că forța este cel mai important lucru pentru relațiile internaționale. Acesta a început prin a spune că noi încercăm să ținem în viață un drept pe care americanii îl elimină complet. Politicianul a menționat că nu e vorba de un haos. Acesta susține că fără reguli nu mai poți discuta despre ordine. Trump a renunțat la dreptul internațional, susținând că nu are nevoie de el. Năstase adaugă faptul că e periculos cum SUA alege forța ca metodă principală în relațiile internaționale. „Noi încercăm să ținem în viață, dar mă uit la efortul americanilor, care este extraordinar pentru a-l elimina complet. Unii vorbesc… Nu știu cine spunea de curând că avem acum o ordine internațională fără reguli. Nu e vorba de haos, nu e vorba de junglă. Nu, în momentul în care n-ai reguli, nu mai discuți despre ordine, ceea ce se întâmplă. Unul dintre consilierii președintelui Trump spunea de faptul că Trump a spus că nu are nevoie de drept internațional. Și se vede că nu are. Dar unul dintre consilierii lui, cred că Stephen Miller sau nu știu care dintre ei, spunea într-un mod foarte șocant că acele conflicte trebuie rezolvate prin forță. Forța este singurul element important pentru relațiile actuale internaționale. Ori asta este, după părerea mea, foarte, foarte grav. Și se vede, de altfel, în ceea ce se întâmplă acum. În care țările noastre, țările mai mici, vor ieși foarte șifonate. Exista o anumită aparență. Spre exemplu, în anii ’70, în decalogul de la Helsinki era cumva o înțelegere între marile puteri, dar și cele două tabere. Aveau un anumit respect pentru una față de cealaltă în timpul Războiului Rece. Dar asta în timpul Războiului Rece. Și dreptul internațional era un fel de cod de comunicare.”, a explicat politicianul.
Valentin Stan: Nu ai nevoie să știi drept internațional ca să știi că nu ar trebui să vulnerabilizezi România prin declarații
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a lansat un avertisment legat de securitatea României. Discuția a pornit de la modul în care este invocat dreptul internațional. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Nu lăsăm pe nimeni în urmă Profesorul a explicat de ce consideră că această ediție este una esențială. El spune că publicul, indiferent de profesie sau pregătire, poate înțelege mizele reale ale securității naționale. Toți mucii să meargă la stația 3, ok? Pentru că aici se va întâmpla ceva foarte grav azi, foarte complicat și mai e ceva. Toți oamenii care se uită la noi, pentru că noi n-am lăsat pe nimeni în urmă, Marius. Indiferent de ce profesie au, indiferent unde s-au școlit și ce meserie desfășoară în această țară, toate sunt nobile și le respectăm. Fiecare din ei va înțelege perfect ceea ce facem noi azi. Și la sfârșitul acestei emisiuni o să știe mai mult în domeniile cheie ale securității României decât știe Ministerul Afacerilor Externe din România, Securitatea, cele două servicii importante, Administrația Prezidențială cu toți mucii planetari pe satelit și Guvernul Bolojan. Valentin Stan: De ce drept internațional am nevoie ca să știu că este interzis să vulnerabilizezi România? Stan a amintit că dreptul internațional funcționează la interfața dintre drept și politică și că nu poate fi folosit mecanic. Problema reală, în opinia sa, nu este lipsa de cunoștințe juridice, ci declarațiile publice făcute de oficialii români. Public International Law, McGlynn. Mai ții minte? Și comentau fel de fel de muci pe acolo. Trebuie dezvoltate diferite abilități pentru a ține cont de faptul că dreptul internațional funcționează la interfața dintre drept și politică. Vezi tu? Asta dacă vrei să-l folosești. Dar eu vin și te întreb. De ce drept internațional am nevoie ca să știu că este interzis să vulnerabilizezi România declarând public ce? Că anumite componente de garanții de securitate din tratatul tutelar pentru securitatea României nu i se aplică. De ce declar de la înălțimea poziției de șef al armatei că pe componente de garanții de securitate conținute în tratatele tutelare pentru salvgardarea intereselor naționale României noi nu ne încadrăm în descărcarea lor într-o zonă fundamentală de interes strategic.
Lecția profesorului Valentin Stan despre dreptul internațional
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a explicat de ce invocarea dreptului internațional este, în opinia sa, selectivă și adesea folosită doar ca instrument politic. Plecând de la exemple istorice, el arată cum marile puteri au încălcat aceste principii atunci când le-a convenit, cu efecte grave asupra statelor mai mici. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ați auzit cum e cu dreptul internațional? Profesorul pornește de la comentariile celor care invocă dreptul internațional în cazul Venezuelei sau al Groenlandei. El spune că aceste principii sunt aduse în discuție doar când sunt utile și ignorate când devin incomode. Auziți, măi, tâmpițeilor care ați auzit că există drept internațional. Că, băi, cum ne ducem noi peste Maduro? Cum luăm noi Groenlanda, așa? Că se strică dreptul internațional. Bă, a fost odată ca niciodată un băiat pe care îl chema Nicolae Titulescu. Prin 1935, un băiat pe nume Mussolini a atacat Abisinia. Bă, și Titulescu, cu dreptul internațional, a zis: Băi, trebuie să băgăm sancțiuni Italiei, nu se poate. Și după ce a rezolvat el cu dreptul internațional, adică Italia a făcut ce a vrut în Abisinia, și după aceea s-a ales praful și de Liga Națiunilor, ghici ce s-a întâmplat pe 30 august 1940. Niște băieți, Italia cap de listă, s-au întâlnit la Viena și ne-au luat o bună bucată din Ardeal. Ați auzit, mă, cum e cu dreptul internațional? Iugoslavia și întâmplarea din 1991 Profesorul a dat exemplul destrămării Iugoslaviei. El explică modul în care dreptul la autodeterminare a fost interpretat diferit, în funcție de interesele politice. Croații au fost recunoscuți rapid ca stat independent. Din acel moment, armata federală iugoslavă a fost declarată invadatoare, deși până atunci acționa pe propriul teritoriu. Iugoslavia trăiește o dramă în 1991 când niște băieți, neglijând prevederile Constituției Federației lui Tito, au hotărât să se smulgă din această îngemânare. Cum au făcut croații. Și s-au dus. Sârbii s-au dus cu armata peste ei. Și a început un război. Frații tăi din Europa au zis: Recunoaștem Croația ca independentă. Și în momentul în care noi recunoaștem independența Croației, armata iugoslavă se cheamă că sunt armate invadatoare în Croația, țară liberă și independentă. Și sârbii au zis: Dacă voi vă autodeterminați, ne autodeterminăm și noi. Iar răspunsul a fost: Nu, nu, nu așa. Voi vă autodeterminați doar în interiorul frontierelor republicilor. Ha? Adică autodeterminarea aparține popoarelor sau teritoriilor? Aparține popoarelor. Dar voi nu puteți.