Reacția Ursulei von der Leyen după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României: O amenințare serioasă la adresa securității regionale
Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, Ursula von der Leyen a declarat că „incursiunea Rusiei în spațiul aerian românesc este din nou o încălcare flagrantă a suveranității UE și o amenințare serioasă la adresa securității regionale”. Președinta Comisiei Europene a precizat că instituțiile europene lucrează „strâns cu România și cu toate statele membre pentru protejarea teritoriului UE” și a transmis un mesaj în limba română: „Suntem solidari cu România”. Și șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a condamnat duminică intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României în timpul unui atac asupra Ucrainei, numind această acțiune „inacceptabilă” și exprimând solidaritatea UE cu România. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina. Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE Ministerul Afacerilor Externe a convocat duminică ambasadorul Federației Ruse la București, pentru a transmite protestul ferm al României față de intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și pentru a solicita măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente pe viitor, potrivit unui comunicat de presă. Convocarea a fost dispusă de ministrul afacerilor externe, în contextul încălcării spațiului aerian al României de o dronă rusească pe 13 septembrie 2025. MAE a calificat acest act drept „inacceptabil și iresponsabil”, subliniind că astfel de situații recurente amplifică amenințările la adresa securității regionale. Partea română a cerut Rusiei să ia imediat toate măsurile necesare pentru a preveni viitoare încălcări ale spațiului aerian. România rămâne în contact permanent cu aliații săi și cu ceilalți membri ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la aceste provocări.
Furie în Ucraina, după ce România nu a doborât drona rusească depistată în spațiul său aerian
Sentimente de furie s-au aprins nu doar în Ucraina, ci și în alte țări ale spațiului european, după ce avioanele românești nu au doborât drona rusească ce a fost detectată pe 13 septembrie în spațiul aerian al României, iar aceasta s-a întors înapoi în Ucraina, pentru a o bombarda. Presa ucraineană îl citează pe ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, care a explicat, într-o emisiune televizată că „avioanele au urmărit drona până când aceasta a dispărut de pe radar, la 20 km sud-est de localitatea Chilia Veche”. „Aeronavele au decolat și au reperat-o, erau foarte aproape de a o doborî. Drona zbura foarte jos și, la un moment dat, s-a întors spre Ucraina”, a spus acesta, citat de Kiev Independent. Polonia a calificat incidentul dronelor drept „o lovitură deliberată” Potrivit președintelui Zelensky, drona intrase în România în timpul unui atac rusesc și a înaintat în spațiul nostru aerian 10 km. De asemenea, aceasta a rămas în spațiul românesc (spațiul NATO) aproximativ 50 de minute, într-un eveniment aerian care are un precedent periculos, cele 19 drone rusești detectate în spațiul aerian al Poloniei, cu câteva zile înainte. De altfel, oficialii polonezi au catalogat incidentul petrecut în spațiul lor drept „o lovitură deliberată”, de provocare, și, pentru prima dată, forțele aeriene poloneze, alături de aliați NATO, au decis să doboare cel puțin trei dintre drone. Zelensky: „Rutele lor sunt mereu calculate, aceasta nu poate fi o coincidență” Acest lucru nu s-a întâmplat și în incidentul din România, deși două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate pentru interceptare și deși România are legislație care permite armatei să doboare dronele neautorizate care intră în spațiul său aerian, dar nu are reguli de aplicare. Președintele Zelensky a spus că armata rusă știe foarte clar încotro se îndreaptă dronele sale și ce autonomie au. „Rutele lor sunt mereu calculate”,a spus acesta, „Aceasta nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți e rang inferior, este o extindere evidentă a războiului de către Rusia – și exact așa acționează”. „Mulțumesc pentru nimic, România”! Rețelele de scoializare ucrainene, germane, poloneze au luat foc la lipsa de reacție a României față de drona rusească detectată în spațiul său. O utilizatoare Facebook comentează: „Nu pot să înțeleg de ce aceste drone și rachete „rătăcite” nu sunt doborâte imediat. Este deja destul de jenant că Europa nici măcar nu apără cerul Ucrainei”, iar un altul postează sarcastic: „Mulțumesc pentru nimic, România!”. „Au dreptul să o doboare. Singurul motiv moral pentru a nu face asta ar fi dacă există riscul să fie loviți oameni la sol când se prăbușește. A permite întoarcerea ei în Ucraina înseamnă a permite să ucidă oameni acolo”, scrie un alt utilizator. „Deci chiar dacă Ucraina ar fi în NATO, țările-membre NATO nu ar trimite trupe pentru că le e frică de un al Treilea Război Mondial”, a scris altcineva. „E ridicol. Dacă a intrat în spațiu românesc, mesajul ar fi trebuit să fie clar și lipsit de ambiguitate: este data jos. Fără „dacă”, ”parcă” sau „poate”. Lumea e prea lașă când vine vorba de Putin”, a scris un alt utilizator. O utilizatoare mai nervoasă a scris pe X o postare mult mai vehementă: „Ai naibii români nu au doborât drona, ci au lăsat-o să „dispară” în spațiul ucrainean. Merităm tot ceea ce urmează. Și noi, și alții. Pentru mine, NATO a murit astăzi, împreună cu toate valorile occidentale”. Informații de context: Dronele de atac rusești au încălcat spațiul aerian polonez și românesc săptămâna care se încheie – pe 10 septembrie în Polonia și pe 13 septembrie în România. Polonia a doborât trei dintre cele 19 drone care au fost depistate în spațiul său aerian, dar, preventiv, a desfășurat avioane de vânătoare la granița cu Ucraina și a închis aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș din estul țării. România a urmărit drona depistată sâmbătă, până când aceasta și-a modificat traiectoria înapoi spre Ucraina și după ce a stat în spațiul său aproximativ 50 de minute iar două avioane au fost ridicate de la sol.
Ionuț Moșteanu: Drona nu a fost doborâtă, nu!/RUSIA provoacă și România, după Polonia
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a venit cu detalii despre acțiunile întreprinse de Forțele Aeriene Română după pătrunderea unei drone pe teritoriul nostru, în nordul județului Tulcea. Moșteanu a precizat răspicat că drona rusească nu a fost doborâtă de avioanele de luptă. „Au fost foarte aproape să o dea jos” Ministrul susține că momentan se așteaptă raportul final al misiunii. „Nu a fost doborâtă, nu! Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o, au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă seară, la Antena 3. Ministrul Apărării a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „Practic, le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”. Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025, care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche, unde ministrul trebuie să dea aprobare pentru angajarea. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu,, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”. „Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate. Mâine (n.r. – duminică) vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Zelenski, despre incidentul din Tulcea: „Drona a pătruns10 kilometri în teritoriul românesc şi a operat 50 de minute în spaţiul aerian al NATO” Prima REACȚIE a lui Donald Trump la incursiunea rusă în spațiul aerian al Poloniei de noaptea trecută: „Ce-i cu Rusia?” Detaliul straniu legat de satul Wyryki-Kolonia din Polonia, locul unde a căzut o DRONĂ rusească peste o casă
Ministrul Apărării a oferit detalii despre drona interceptată în spațiul aerian al României
„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN. Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”. Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajare. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”. „Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.
Ionuț Moșteanu: Forțele Aeriene Române au interceptat o dronă rusească intrată în spațiul aerian național
„Scurtă informare. Forțele Aeriene Române au interceptat astăzi, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgență din Baza 86 Fetești și au urmărit drona până la dispariția acesteia de pe radar, în zona Chilia Veche”, a scris Ionuț Moșteanu pe pagina sa de Facebook. Ministrul a subliniat că „situația a fost monitorizată permanent, iar populația nu a fost în pericol”. El a adăugat că „misiunea este în desfășurare și revenim cu detalii”, dând asigurări că „România își apără spațiul aerian și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești”. Dronă detectată în spațiul aerian al României Ministerul Apărării a transmis că două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă la ora 18:05 pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert. „La ora 18:12 a fost emis mesajul RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, iar la ora 18:23 aeronavele F 16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km SV Chilia Veche, cand a dispărut de pe radar”, a transmis MApN. „Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației. În momentul emiterii comunicatului situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și aeronavele aflate în aer”, a adăugat Ministerul Apărării.
Războiul din Ucraina, ziua 1.260. Avionul emisarului american Steve Witkoff a aterizat la Moscova / Autoritățile Lituaniei anunță NATO, după ce o dronă bielorusă a pătruns în spațiul aerian
Emisarul lui Trump s-a întâlnit cu Putin la Moscova, înainte de ultimatumul dat Rusiei privind încetarea războiului Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump, a discutat miercuri la Moscova cu Vladimir Putin. Întâlnirea dintre cei doi are loc cu doar câteva zile înainte de expirarea termenului impus de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina. Regiunea Rostov din Rusia, atacată în a doua noapte consecutiv. Sute de localnici au rămas fără curent Miercuri noapte, regiunea Rostov a fost lovită de drone ucrainene. Un nod feroviar a fost afectat, iar peste 200 de localnici au rămas fără curent, potrivit publicației Astra din Rusia. Gara Tatsinskaya, zona în care s-a petrecut atacul cu drone, se află la 100 de kilometri de granița cu Ucraina. Armata rusă a atacat Zaporojie. Doi oameni au murit și alți 10, răniți Miercuri dimineață, armata rusă a atacat regiunea Zaporojie. Doi oameni au murit în urma atacului și alți 10 au fost răniți, printre care și 4 copii, potrivit lui Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare din regiune, citat de Ukrainska Pravda. „Rușii au lansat atacuri asupra regiunii Zaporizhzhia în zori. Două persoane au fost ucise și 10 rănite, dintre care patru copii”, se arată în informarea publicată de oficialul ucrainean pe Telegram. Cel puțin nouă clădiri din regiune au fost afectate. Serviciile de urgență din Ucraina intervin la fața locului. Avionul emisarului american Steve Witkoff a aterizat pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Trimisul special al SUA se va întâlni cu mai mulți oficiali ruși. Printre aceștia s-ar putea număra și Vladimir Putin. Dacă președintele rus ar putea să-l convingă pe Witkoff și, prin adiție, pe președintele SUA, că este pregătit pentru un posibil armistițiu. Rusia a pierdut peste 1.000 de soldați marți Armata rusă a pierdut peste 1.010 soldați marți. Aceștia fie au fost uciși, fie au fost răniți marți, nemaiputând să-și desfășoare activitatea pe câmpul de luptă. De asemenea, au fost doborâte peste 300 de arme, dar și muniții ruse, potrivit datelor publicate miercuri de Statul Major General al Armatei din Ucraina, citată de Ukrainska Pravda. Dronă bielorusă încărcată cu muniție, doborâtă în spațiul aerian al Lituaniei O dronă care a a pătruns în spațiul aerian lituanian în 28 iulie era încărcată cu explozibil, potrivit anunțului dat marți de Parchetului General din Lituania. Neidentificată inițial, autoritățile au declanșat o anchetă pentru a stabili proveniența aeronavei. Ulterior au descoperit că drona era un model Gerbera fabricat în Rusia. Aeronava de dimensiuni mici era încărcată cu mai puțin de 50 de kilograme de explozibil. Încărcătura explozivă a fost neutralizată imediat, scrie Kyiv Independent. Potrivit autorităților, drona ar fi putut intra accidental în spațiul aerian al Lituaniei, aeronava fiind dezorientată de sistemele de apărare ucrainene. Investigația este încă în desfășurare. Autoritățile lituaniene au anunțat NATO cu privire la incident, cerând consolidarea urgentă a apărării aeriene, pentru ca acest tip de breșe să fie prevenite în viitor.
Invenția care pare SF, dar e reală: China a creat o microdronă cât un țânțar pentru spionaj militar
O inovație care pare desprinsă dintr-un film cu spioni a fost dezvăluită recent în China: o microdronă de dimensiunea unui țânțar, concepută pentru misiuni secrete de recunoaștere. Creată de un laborator de robotică militară al Universității Naționale de Tehnologie a Apărării (NUDT), această mică mașinărie ar putea schimba definitiv modul în care sunt desfășurate operațiunile militare moderne – și nu numai. Prezentată în premieră de canalul CCTV 7, specializat în conținut militar, invenția face parte dintr-o gamă largă de roboți bionici și tehnologii avansate prezentate de China pentru uz militar, dar și pentru aplicații civile. Ce este cu adevărat remarcabil la această microdronă nu e doar dimensiunea sa minusculă, ci și complexitatea tehnologică pe care o încorporează într-un spațiu cât unghia de la degetul mic. Microtehnologie pentru operațiuni ultra-secrete La prima vedere, drona miniaturală seamănă perfect cu o insectă – mai exact, cu un țânțar. Are corp alungit, aripi delicate și se mișcă asemenea unui mic zburător natural. În două versiuni diferite – una cu două aripi, cealaltă cu patru – dispozitivul poate fi controlat printr-un smartphone și este menit să pătrundă în zone unde prezența umană ar fi imposibilă sau extrem de riscantă. Proiectul este încă în faza de testare, dar imaginile difuzate de televiziunea de stat și preluate ulterior de South China Morning Post arată un prototip complet funcțional. Studentul Liang Hexiang, implicat în proiect, a prezentat în fața camerelor „robotul țânțar” ținându-l cu două degete, și a explicat că este destinat misiunilor de recunoaștere pe câmpul de luptă. Deși nu s-au oferit detalii precise despre tipul de senzori sau capacitatea de înregistrare a datelor, e limpede că aparatul poate fi folosit pentru supraveghere în medii ostile sau în misiuni de spionaj discret. Cu toate acestea, dimensiunea extrem de redusă limitează autonomia și complexitatea misiunilor pe care le poate îndeplini. Provocări inginerești la scară microscopică Crearea unei drone de dimensiunea unui țânțar nu este o simplă realizare de laborator, ci o demonstrație impresionantă de inginerie avansată, care implică miniaturizarea extremă a tuturor componentelor – de la sursa de energie, la circuitele de control, senzori și aripi articulate. Este o muncă ce necesită colaborare între experți în bionică, microelectronică, știința materialelor și inteligență artificială. Unul dintre cele mai mari obstacole tehnice este legat de sursa de alimentare. Dispozitivul trebuie să aibă suficientă energie pentru a-și duce la capăt misiunea, să transmită date înapoi sau, în cazul ideal, să se întoarcă la bază. În lipsa unei baterii performante și ultra-ușoare, durata de operare este redusă la doar câteva minute, ceea ce limitează raza de acțiune și scopul utilizării. Totuși, chiar și în această formă limitată, drona poate fi utilizată pentru a obține imagini sau date audio în medii inaccesibile – cum ar fi o cameră de comandament inamică, un adăpost izolat sau un spațiu îngust unde alte drone n-ar putea pătrunde. Mai mult, aplicațiile non-militare – în căutare și salvare, inspecția structurilor periculoase sau monitorizarea mediului – ar putea deveni relevante pe termen mediu. Tehnologia viitorului apropiat sau amenințare prezentă? Chiar dacă armata chineză nu a confirmat că aceste microdrone sunt deja utilizate în teren, faptul că sunt prezentate public la televiziunea națională sugerează un nivel ridicat de încredere în potențialul lor. China a investit constant în dezvoltarea roboticii bionice și a arătat că dorește să devină lider mondial în integrarea noilor tehnologii în domeniul apărării. Această dronă minusculă ridică, totodată, întrebări legate de etica folosirii unor asemenea dispozitive. Invizibile pentru ochiul uman, silențioase și imposibil de detectat fără echipamente speciale, dronele de tip țânțar ar putea fi folosite pentru spionaj civil, monitorizare neautorizată sau chiar atacuri cibernetice prin apropierea de dispozitive sensibile. Într-o eră a supravegherii tot mai inteligente, apariția acestor micro-roboți redefinește limitele intimității și ale securității. Rămâne de văzut dacă această tehnologie va fi reglementată internațional sau dacă va deveni o armă de influență și control folosită în umbră.