Ucraina și Norvegia vor fabrica drone împreună din 2026
Ucraina și Norvegia au decis să producă drone în comun, cu o linie pilot programată să înceapă în 2026, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, duminică. Denys Shmyhal a făcut anunțul după ce a semnat un acord cu omologul său norvegian, Tore O. Sandvik. Ministrul ucrainean al Apărării a spus că, în timp ce Ucraina va oferi „experiența și inovațiile sale, Norvegia va oferi o bază de producție puternică, precum și cooperare în cercetare și dezvoltare cu instituții norvegiene de top”. Dronele au o importanță majoră pe câmpul de luptă din Ucraina, fiind folosite de forțele ucrainene, și de cele rusești pentru operațiuni directe și atacuri la distanță. Kievul discută și cu Regatul Unit producția a 2.000 de drone interceptoare lunar, iar Londra s-a angajat să finanțeze „mii” de drone de atac cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. Denys Shmyhal nu a precizat ce tipuri de drone vor fi realizate împreună cu Norvegia. În iunie, Oslo a anunțat că va dona aproximativ 6,7 miliarde de coroane norvegiene (660 de milioane de dolari) coaliției maritime conduse de Regatul Unit pentru Kiev și va sprijini producția de drone navale în Ucraina. Țara intenționează, de asemenea, să aloce 7 miliarde de dolari anul viitor pentru a susține sectorul de apărare al Ucrainei.
Europa importă experiența ucraineană pentru un scut comun anti-dronă
Țările europene se pregătesc să adopte modelul ucrainean de luptă cu dronele, considerat mai rapid, mai ieftin și testat în condiții reale de război, potrivit DefenseNews. După numeroase incidente cu drone suspecte în spațiul aerian european, liderii UE și NATO fac pași concreți în construirea unui „scut comun și de încredere” împotriva amenințărilor aeriene, idee lansată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul de Securitate de la Varșovia, care a avut loc la sfârșitul lui septembrie. Tactici anti-dronă de la Kiev „Nicio simulare nu poate reproduce ce se întâmplă când mii de drone, rachete și sisteme de război electronic operează simultan într-un război real”, au explicat experți americani afiliați institutului de analiză strategică Atlantic Council, care spun că schimburile directe și instruirile în Ucraina sunt „esențiale pentru ca forțele europene să înțeleagă concret cum funcționează sistemele anti-dronă în luptă”. Ei consideră că experiența Ucrainei în combinarea senzorilor, bruiajului pe bandă largă și armelor antiaeriene oferă un avantaj unic pentru partenerii europeni. Țări precum Polonia și Danemarca au apelat deja la specialiști ucraineni pentru instruirea trupelor și pentru dezvoltarea unor tactici de apărare adaptate amenințărilor moderne. 2 miliarde de euro în drone ucrainene Uniunea Europeană a decis să investească 2 miliarde de euro în parteneriate cu Ucraina pentru dezvoltarea și producția de drone, sprijinind industria ucraineană, afectată de război. În același timp, statele membre vor beneficia de tehnologia și inovațiile testate în luptă pe frontul ucrainean. Cooperarea merge deja mai departe: Danemarca și Ucraina au semnat la începutul săptămânii un acord care permite firmelor ucrainene din domeniul apărării să deschidă linii de producție comună în statul nordic, cu transfer tehnologic inclus. O astfel de cooperare are nevoie, însă, de un cadru economic clar: „Pentru ca acest parteneriat să funcționeze, este nevoie de stimulente privind piețele comune și protejarea proprietății intelectuale”, a menționat Federico Borsari, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, cu sediul la Washington.
Rusia a trimis aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în septembrie
Rusia a desfășurat aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în luna septembrie, conform declarațiilor făcute joi de comandantul ucrainean Oleksandr Syrskyi. „În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în timpul atacurilor în masă asupra Ucrainei, inclusiv peste 3.600 de drone Shahed”, a scris Oleksandr Syrskyi pe Telegram. Dronele Shahed, create inițial în Iran și produse acum în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o piesă de rezistență pentru armata rusească. Zonele urbane, clădirile, obiectivele civile, sunt frecvent ținta acestor drone. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Syrskyi. El a explicat că Ucraina își întărește apărarea și aplică metode noi pentru a opri atacurile cu drone, spunând că majoritatea aparatelor lansate de Rusia sunt doborâte de interceptori. De la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei. Atacurile cu aceste arme au ucis peste 250 de civili, relatează Kyiv Independent. Putin, ironic despre lansarea dronelor Joi, la Clubul de Discuții Valdai din orașul Sochi, președintele Vladimir Putin a făcut un comentariu ironic privind îngrijorarea statelor europene cu privire la utilizarea dronelor. Președintele rus a negat acuzațiile privind trupe la granița cu Finlanda. Când a fost întrebat „De ce ați trimis atât de multe drone în Danemarca?”, Vladimir Putin a râs și a spus că „Nu o voi mai face”. Putin a avut un răspuns și împotriva președintelui american Donald Trump, care recent a calificat Rusia drept „un tigru de hârtie”. „Nu voi numi niciodată pe nimeni tigru de hârtie, dar Rusia a cheltuit milioane și milioane de dolari pe bombe, rachete, muniție și vieți, viețile lor, și practic nu a câștigat niciun teritoriu”, a declarat Donald Trump săptămâna trecută. „Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Du-te și ocupă-te de acest tigru de hârtie”, a răspuns Putin. Mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania și Polonia, au raportat în ultimele săptămâni incidente cu drone necunoscute. Autoritățile poloneze au spus că Moscova a încălcat în mod intenționat spațiul lor aerian.
Ionuț Moșteanu: Decizia noastră și a aliaților este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean
„În momentul acesta decizia noastră și a aliaților este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean”, a spus joi ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Întrebat joi, în contextul aprobării de către Guvern a proiectului Ligii Apărării Naționale, dacă militarii români vor putea să lovească drone lansate de Rusia care se îndreaptă către țara noastră în spațiul aerian al Ucrainei, ministrul Apărării a spus: „Nu, în momentul ăsta nu. Și poziția României este foarte clară, a fost subliniată și de președintele Nicușor Dan. Este și poziția NATO. Aliații au decis că alianța nu se implice dincolo de granițele alianței și nu se implică în spațiul aerian al Ucrainei”. Ionuț Moșteanu a explicat că există o linie foarte fină între a ajuta o țară în război conform reglementărilor internaționale să își aibă teritoriul și cetățenii, ceea ce se întâmplă acum cu Ucraina, și granița fină în care cineva devine parte beligerantă într-un război. „Și în momentul ăsta decizia noastră și a aliaților este să nu intervenim în spațiul aerian ucrainean”, a mai spus ministrul Apărării.
Inițiativă din partea lui Victor Negrescu: Parlamentul European va dezbate încălcările spațiului aerian al României de dronele rusești
Parlamentul European urmează să analizeze și să voteze o rezoluție legată de intrările ilegale ale dronelor rusești în spațiul aerian al României. Inițiativa a venit din partea eurodeputatului PSD Victor Negrescu. Victor Negrescu a anunțat joi, printr-o postare pe Facebook, că, împreună cu grupul social-democrat, a reușit să includă pe agenda Parlamentului European o discuție urmată de o rezoluție privind încălcările repetate ale spațiului aerian al României și al altor state europene de către dronele rusești. „Este un succes important pentru România și pentru securitatea noastră”, a scris Victor Negrescu pe pagina sa de Facebook. Potrivit eurodeputatului, documentul oficial al Parlamentului European va cuprinde mai multe puncte: condamnarea provocărilor de securitate, sprijin concret pentru România, Polonia, Danemarca și Estonia, intensificarea cooperării UE–NATO pentru apărarea spațiului aerian, dezvoltarea capacităților europene de apărare împotriva dronelor și protecția infrastructurilor critice („Zidul Dronelor”). Dezbaterea privind securitatea României va avea loc miercuri, în sesiunea plenară de la Strasbourg, iar rezoluția va fi supusă votului joi. „România nu este singură. Uniunea Europeană trebuie să protejeze suveranitatea statelor membre și siguranța cetățenilor săi”, a mai relatat Victor Negrescu.
Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România”
Sandu Valentin Mateiu – comandor în rezervă și analist militar – a explicat într-un interviu acordat Gândul, ce ar însemna pentru România, în actualul context, colaborarea cu Polonia și Ucraina pentru doborârea dronelor rusești care ajung deasupra Ucrainei. Expertul militar consultat de Gândul a făcut o distincție clară între ceea ce înseamnă să oferi ajutor militar, economic și politic Ucrainei și care pot fi repercusiunile directe cu Rusia, în cazul în care deschizi foc asupra unei drone aflate deasupra teritoriului Ucrainei, adică pe un teren nesigur. Reamintim că propunerea a venit din partea lui Volodimir Zelenski care a subliniat importanța eforturilor comune de apărare, pentru a proteja atât Ucraina, cât și țările vecine. Președintele ucrainean a invocat necesitatea implementării unor măsuri sporite de securitate, în contextul în care, doar în ultima săptămână, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. „NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească” Comandorul (r) a precizat că trebuie să facem o separare clară între Ucraina și Polonia. Analistul militar susține că „NATO nu este în război cu Rusia și nu poate fi în război cu Rusia, pentru că escaladarea poate duce la război nuclear.” Sandu Valentin Mateiu a punctat, în acest context că, dincolo de provocări, NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. „Separăm Polonia de Ucraina. Polonia este aliat în NATO, iar NATO înseamnă o alianță în care unul pentru toți și toți pentru unul. NATO înseamnă, în primul rând, fermitate, dar și echilibru. NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. Asta înseamnă că se vor lua măsuri, dar nu se va merge la situația în care escaladarea nu mai poate fi controlată și în acel moment Putin câștigă, pentru că Putin merge pe instabilitate, escaladare și alte lucruri care îi aduc avantaj. Așadar, Polonia este una, Ucraina este alta. Din start, separăm, indiferent de cauza ucrainenilor care este dreaptă, își apără țara. Indiferent de atitudinea Alianței, respectiv a României. Vă ajutăm, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei. Ucraina este în război.” „Politic și militar, polonezii sunt mult mai evoluați ca noi” Sandu Valentin Mateiu a amintit și despre episodul în care Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul său, invocând Articolul 4 din Tratatul NATO. Analistul militar a explicat ce-i face pe polonezi să fie o forță, atât din punct de vedere politic, cât și militar. „Polonezii sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere politic și militar. Militar sunt evoluați, pentru că au fost evoluați politic. Între președintele și premierul Poloniei problema nu se pune cum răspundem sau care este amenințarea. Problema a fost clară, amenințarea este Rusia și răspundem împreună, chiar dacă la alte elemente – cum ar fi Bruxelles sau altceva – au păreri diferite. Polonezii își pot permite pentru că au forța militară, generată de politic, ca să aibă un Articol 3 deosebit – articol care spune întâi îți aperi tu țara, după aia ceri ajutor la NATO – au această capacitate de a reacționa foarte dur.” „F16 nu a fost proiectat să dea jos drone” Comandorul (r) a amintit și faptul că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a deschis o altă „Cutie a Pandorei” și anume faptul că apararea antiaeriană a NATO sau a oricărei alte țări a fost proiectată să facă față la avioane și la rachete de croazieră. Cu alte cuvinte, amenințărilor din garda veche. Sandu Valentin Mateiu consideră că dronele sunt elemente de luptă noi, precizând că, în acest context, adaptarea devine forța principală pentru orice țară, pusă față-n față cu o astfel de situație. „Adaptarea înseamnă aproape tot, de la abordarea strategică, operativă, tactică. Inclusiv avionul F-16, că tot vorbim despre el, n-a fost proiectat să dea jos dronele. La 400km / h un avion F-16 își pierde portanța, pică.” „Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război” Comandorul (r) a precizat că România trebuie să învețe din experiența militară și din hotărârea polonezilor, mai ales la capitolul cum să ne apărăm împotriva dronelor, punctând că polonezii sunt primii care vor implementa multe aspecte în acest domeniu, devenit emblematic pentru realitatea zilelor noastre. Sandu Valentin Mateiu a dezvăluit însă care este excepția pe care România nu trebuie să o extragă de la polonezi, precizând că în caz contrar, acest lucru ne-ar duce într-un conflict direct cu Rusia. „La ce mă refer? – Polonezii au deschis acel „no fly-zone” – este o zonă de restricție aeriană – aflată la frontiera cu Belarus și Ucraina. Este o primă măsură de apărare poloneză. Radoslaw Sikorski (n.r. – Ministrul de Externe al Poloniei) a ridicat ideea că putem extinde această zonă și pe teritoriul Ucrainei, cu precizarea făcută de el « decât să vânăm dronele pe teritoriul nostru, mai bine le întâmpinăm pe teritoriul Ucrainei când vin spre noi. » În acest moment, această idee nu a primit acceptul statelor NATO, pentru că se intră pe un teren nesigur. „Pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi” A intercepta deasupra Ucrainei dronele, chiar dacă vin spre Polonia, înseamnă a te implica într-un conflict și a doborî dronele Rusiei. Atunci începe o întreagă discuție. Firește, Ucraina este în război. Asta înseamnă că, pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi. Din această perspectivă, putem privi ideea lui Zelenski care propune o cooperare cu Polonia, respectiv care poate fi extinsă în România. Răspunsul trebuie să fie nu. Noi ajutăm Ucraina în cadrul aviației, ca stat vecin, care știe că un stat independent suveran a fost agresat de către Rusia lui Putin. Dar una este să ajuți militar, economic, politic. Ba chiar să dai și informații în cadrul NATO, dar să intervii cinetic, în sensul în care deschizi foc asupra unui drone deasupra teritoriului Ucrainei, înseamnă un teritoriu nesigur, vorbesc în Dreptul internațional, iar Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război.” „Nu avem nevoie de cooperare de genul Polonia – Ucraina” Comandorul (r) a vorbit și despre marele avantaj al României și anume faptul că avem Marea Neagră, ceea ce ne permite detectarea dronelor
Zelenski: Ucraina este pregătită să ajute Polonia împotriva dronelor rusești. Sistemele Patriot nu sunt soluția
Ucraina este gata să ajute Polonia să se apere împotriva atacurilor cu drone rusești, a declarat Volodimr Zelenski în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său finlandez Alexander Stubb, susținută joi, la Kiev. Liderul ucrainean a precizat că sistemele occidentale precum Patriot nu sunt potrivite pentru acest tip de amenințare, din cauza costurilor și a eficienței limitate. „Patriotul Poloniei nu va ajuta în lupta împotriva dronelor Shahed. Nu vor ajuta pe nimeni. Este pur și simplu o armă împotriva rachetelor balistice, în primul rând”, a declarat Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. Prea scump și nepotrivit – Patriot nu doboară drone Zelenski a explicat că producția mondială de rachete pentru sistemul Patriot este limitată, iar costul unei singure rachete este disproporționat față de prețul unei drone de atac: „Patriot, 2-3 milioane de dolari per rachetă. O dronă Shahed sau Geran – până la 100.000 de dolari. Din acest motiv, aceste sisteme nu sunt și nu ar trebui să fie folosite pentru a doborî drone”. Liderul de la Kiev consideră că soluția eficientă constă într-un sistem multi-stratificat de apărare antiaeriană, construit prin cooperare regională și adaptat noilor tipuri de amenințări: „Asamblarea unor sisteme adecvate… sau folosirea experienței noastre (nu cu rachete de 1 milion de dolari!) este calea de urmat”. Kievul se declară pregătit să ofere sprijin Poloniei „Suntem deschiși și pregătiți. I-am pus pe oficialii polonezi în legătură cu ministrul apărării și cu comandantul-șef al armatei noastre”, a declarat Zelenski, confirmând că a discutat cu premierul polonez Donald Tusk despre posibilitatea de cooperare în acest domeniu și că Ucraina este „deschisă și pregătită” să ofere sprijin militar și consultanță. Zelenski a insistat asupra faptului că apărarea eficientă împotriva dronelor necesită coordonare regională și distribuirea inteligentă a resurselor, inclusiv pe teritoriul Poloniei: „Apărarea antiaeriană trebuie amplasată în vestul Ucrainei, iar aviația poloneză poate acționa în Polonia. Dar este nevoie de coordonare generală, de preferat condusă de Ucraina”. Zelenski: Doar Ucraina și Rusia au sisteme eficiente antidrone El a transmis că doar Ucraina și Rusia dețin în prezent sisteme defensive capabile să facă față atacurilor masive cu drone și că împărtășirea acestei experiențe este esențială pentru securitatea regională: „Cred că nimeni altcineva nu are un astfel de sistem astăzi. Doar noi și rușii îl avem”.