Rusia lansează a treia ofensivă asupra Kievului. O femeie a fost rănită în urma atacului
Mai multe unități de apărare aeriană operau deasupra orașului, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, potrivit lui Klitschko. Potrivit The Kyiv Independent, a izbucnit un incendiu în urma impactului. Incendiul a fost ulterior stins, în timp ce echipele de urgență au continuat să acționeze la fața locului. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă. Unda de șoc rezultată a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje. Au fost sparte geamuri și fațada a fost deteriorată, a precizat primarul Kievului. Un incendiu a izbucnit și la un depozit din district, după ce a fost lovit de o dronă rusească, a adăugat el. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului. Aceasta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Această ofensivă vine în urma unei serii de atacuri cu drone rusești asupra Kievului, care au început în noaptea de joi, potrivit sursei citate. Dronele rusești au continuat să vizeze Kievul sâmbătă, raportându-se pagube și victime suplimentare. Până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei.
Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin va ataca NATO. Răspunsul președintelui
Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt. „Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului. „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei” Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate. El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene. „Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN. „Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele. Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare. Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei. În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate. În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată. „În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan. Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului. „În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el. Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev. „Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan. Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO. România, lovită în 2026 de o dronă rusească România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților. Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia. „Nu suntem complet pregătiți” Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele. „Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Dronă căzută pe traseul Chișinău-Basarabeasca din Moldova
Poliția din Republica Moldova a fost sesizată, joi dimineață, de un cetățean care a observat un obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău – Basarabeasca. ”Cu puțin timp în urmă, Poliția a fost sesizată de către un cetățean despre prezența unui obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău–Basarabeasca. La fața locului s-au deplasat imediat polițiștii, care au identificat obiectul indicat și securizeazǎ perimetrul. Specialiștii urmează sǎ examineze obiectul pentru a stabili proveniența, tipul și circumstanțele în care acesta a ajuns în zonă. Poliția va reveni cu informații suplimentare după finalizarea verificărilor. Îndemnăm cetățenii să evite apropierea de obiecte similare și să anunțe imediat autoritățile prin intermediul Serviciului 112”, a anunțat poliția din Republica Moldova. Spațiul aerian al R. Moldova, survolat ilegal de cinci drone într-o singură noapte Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat neautorizat de cinci drone în cursul nopții trecute, pe fondul atacurilor aeriene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, aartă presa de peste Prut. Unele au zburat și câte 12 minute deasupra R. Moldova, însă toate s-au întors în Ucraina. Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, incursiunile au fost monitorizate în strânsă colaborare cu partenerii internaționali, notează radiomoldova.md.
OSCE: Rusia poartă răspunderea pentru dronele din România
România a sesizat în cadrul OSCE încălcările repetate ale spațiului aerian din perioada 24-26 iulie 2026. MAE arată că Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul țării. Subiectul a fost discutat în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității și al Consiliului Permanent al OSCE. La dezbateri au participat toate cele 57 de state membre ale organizației. România a prezentat în fața statelor OSCE concluziile preliminare ale investigațiilor privind incidentele recente. Autoritățile au subliniat gravitatea situației. Au acuzat Federația Rusă că poartă întreaga responsabilitate pentru aceste încălcări și pentru degradarea securității regionale. Loading … România a prezentat și măsurile adoptate după incidentele cu drone. Un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat în țară pentru consultări. În cadrul OSCE, 41 de state și-au exprimat solidaritatea cu România și îngrijorarea față de acțiunile Rusiei. Participanții au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au cerut încetarea focului, precum și o pace negociată, justă și durabilă. Ce a transmis MAE „În completarea demersurilor de informare a aliaților și partenerilor din UE și NATO, precum și a mesajelor transmise direct Ambasadorului Rusiei la București, România a adus în atenția celorlalte state OSCE problema încălcărilor repetate ale spațiului său aerian din perioada 24-26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat pe teritoriul național. Astfel, au fost organizate dezbateri în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității din 29 iulie 2026, respectiv la Consiliul Permanent din 30 iulie 2026 la care au participat toate cele 57 de state membre OSCE. Cu acest prilej, România a prezentat faptele și rezultatele investigațiilor realizate până în prezent de autoritățile române și a atras atenția tuturor statelor participante OSCE asupra gravității incidentelor, care au loc în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Partea română a evidențiat că Federația Rusă poartă responsabilitatea exclusivă pentru toate aceste incidente grave și pentru deteriorarea mediului regional de securitate. Totodată, România a prezentat măsurile de răspuns adoptate în urma încălcărilor recente ale spațiului aerian național, prin care un membru al misiunii Federației Ruse la București a fost declarat inacceptabil, cu obligația de a părăsi teritoriul României în decurs de 5 zile, iar Ambasadorul României în Federația Rusă a fost chemat la București pentru consultări. În reacție la prezentarea și argumentele României, 41 state participante la OSCE au exprimat preocupare față de acțiunile Rusiei, sprijin și solidaritate cu România. România și celelalte state au reiterat sprijinul pentru Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, și au pledat pentru încetarea imediată a focului și crearea unor condiții favorabile pentru o pace negociată cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina. Federația Rusă și-a menținut poziția exprimată public, de negare a responsabilității, în contextul incidentelor menționate”, a transmis MAE. Trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc Vă reamintim că miercuri, 29 iulie 2026, s-a semnalat prezenţa unui nou roi de ţinte aeriene la frontiera fluvială cu Ucraina. Potrivit declarațiilor lui Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, ținta nu a pătruns în spațiul aerian al României. Vezi AICI mai multe detalii. De asemenea, trei drone au fost doborâte în spațiul aerian românesc în trei zile. Prima dronă a fost doborâtă vineri, 24 iulie, în județul Buzău. Cea de-a doua dronă a fost doborâtă sâmbătă, 25 iulie, în zona Sfântu Gheorghe. În data de 26 iulie a fost distrusă cea de-a treia dronă, deasupra Mării Negre.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse, convocat la MAE după noile încălcări ale spațiului aerian al României
„În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a transmis ministrul Țoiu într-o postare pe X. Potrivit Oanei Țoiu, protestul diplomatic al României împotriva Federației Ruse va fi fundamentat pe concluziile anchetelor desfășurate în cazul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul a precizat că, duminică, la ora 10:13, o nouă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. De asemenea, Oana Țoiu a arătat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe. A new drone was shot down this morning, at 10:13 a.m., by an F-16 aircraft of the Romanian Air Force, over Romania’s territorial waters, in the Sulina-Chilia area. I congratulate the Romanian pilots and the ground teams for the professionalism, courage, and efficiency with which… — Toiu Oana (@oana_toiu) July 26, 2026
Radu Miruță: Siguranța cetățenilor nu are preț. Nu la fiecare roi de drone se ridică avioanele de vânătoare”, în contextul alertelor din zona Mării Negre
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o intervenție la B1, că România tratează cu seriozitate amenințările generate de dronele rusești din apropierea graniței, chiar dacă există o diferență mare de cost între aceste dispozitive și reacția militară pentru interceptare. Întrebat despre frecvența alertelor RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16, în condițiile în care intervențiile sunt costisitoare, ministrul Apărării a spus că prioritatea rămâne protejarea populației. „Siguranța cetățenilor nu are preț. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a spus Miruță. Radu Miruță a explicat că deciziile sunt luate în funcție de mai mulți factori, inclusiv traiectoria dronelor și riscurile pentru cetățeni. „În funcție de traiectoria dronei, în funcție de raza dispozitivului prin fața căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”, a spus ministrul. Ministrul a precizat că există situații în care intervenția aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu intră în spațiul aerian românesc. „Sunt situații în care se justifică, pentru garantarea securității cetățenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Și astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spațiu aerian românesc, s-au întors.”, a spus Miruță. Potrivit acestuia, majoritatea dronelor au ca țintă infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, însă riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României nu poate fi ignorat. „Noi vedem că ele vin perpendicular spre spațiul aerian românesc în cele mai multe situații. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”, a spus acesta. Radu Miruță a mai afirmat că doborârea dronelor rusești este o decizie care se bazează foarte mult pe posibilitatea riscurilor colaterale. „Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.” „Sunt poziții în care, în funcție de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toți cei 649,5 kilometri de graniță, din motive justificate, și nu o face nici Polonia, nici o altă țară.” În acest context, autoritățile române se concentrează cel mai mult pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, afirmă Miruță. „Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”, a spus acesta în cadrul B1.
Porturile ucrainene de la Dunăre a fost atacate din nou de ruşi. Dronele au explodat la 10 km de graniţa cu România
Pe 18 ianuarie, în jurul orei 01.15, ruşii au atacat din nou poreturile de la Dunăre ale Ucrianei. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a identificat un grup de drone aeriene ale Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au primit ordin de pregătire a misiunii de monitorizare aeriană. Ca urmare a dispariției țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, aeronavele rămânând la sol. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, la ora 01.21.Starea de alertă a încetat la ora 01.40. Nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. De la începerea agresiunii Federației Rusiei împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 atacuri cu drone în proximitatea frontierei României, informează MApN, duminică, printr-un comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dronele ruseşti pare că s-au mutat la graniţa cu România. RO-Alert a semnalat o nouă prezenţă în zonă a dispozitivelor de atac Războiul dronelor continuă tot mai aproape de România. Ruşii au atacat iar porturile de la Dunăre ale Ucrainei, în prima zi a Anului Nou
Ucraina și Norvegia vor fabrica drone împreună din 2026
Ucraina și Norvegia au decis să producă drone în comun, cu o linie pilot programată să înceapă în 2026, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, duminică. Denys Shmyhal a făcut anunțul după ce a semnat un acord cu omologul său norvegian, Tore O. Sandvik. Ministrul ucrainean al Apărării a spus că, în timp ce Ucraina va oferi „experiența și inovațiile sale, Norvegia va oferi o bază de producție puternică, precum și cooperare în cercetare și dezvoltare cu instituții norvegiene de top”. Dronele au o importanță majoră pe câmpul de luptă din Ucraina, fiind folosite de forțele ucrainene, și de cele rusești pentru operațiuni directe și atacuri la distanță. Kievul discută și cu Regatul Unit producția a 2.000 de drone interceptoare lunar, iar Londra s-a angajat să finanțeze „mii” de drone de atac cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. Denys Shmyhal nu a precizat ce tipuri de drone vor fi realizate împreună cu Norvegia. În iunie, Oslo a anunțat că va dona aproximativ 6,7 miliarde de coroane norvegiene (660 de milioane de dolari) coaliției maritime conduse de Regatul Unit pentru Kiev și va sprijini producția de drone navale în Ucraina. Țara intenționează, de asemenea, să aloce 7 miliarde de dolari anul viitor pentru a susține sectorul de apărare al Ucrainei.
Europa importă experiența ucraineană pentru un scut comun anti-dronă
Țările europene se pregătesc să adopte modelul ucrainean de luptă cu dronele, considerat mai rapid, mai ieftin și testat în condiții reale de război, potrivit DefenseNews. După numeroase incidente cu drone suspecte în spațiul aerian european, liderii UE și NATO fac pași concreți în construirea unui „scut comun și de încredere” împotriva amenințărilor aeriene, idee lansată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul de Securitate de la Varșovia, care a avut loc la sfârșitul lui septembrie. Tactici anti-dronă de la Kiev „Nicio simulare nu poate reproduce ce se întâmplă când mii de drone, rachete și sisteme de război electronic operează simultan într-un război real”, au explicat experți americani afiliați institutului de analiză strategică Atlantic Council, care spun că schimburile directe și instruirile în Ucraina sunt „esențiale pentru ca forțele europene să înțeleagă concret cum funcționează sistemele anti-dronă în luptă”. Ei consideră că experiența Ucrainei în combinarea senzorilor, bruiajului pe bandă largă și armelor antiaeriene oferă un avantaj unic pentru partenerii europeni. Țări precum Polonia și Danemarca au apelat deja la specialiști ucraineni pentru instruirea trupelor și pentru dezvoltarea unor tactici de apărare adaptate amenințărilor moderne. 2 miliarde de euro în drone ucrainene Uniunea Europeană a decis să investească 2 miliarde de euro în parteneriate cu Ucraina pentru dezvoltarea și producția de drone, sprijinind industria ucraineană, afectată de război. În același timp, statele membre vor beneficia de tehnologia și inovațiile testate în luptă pe frontul ucrainean. Cooperarea merge deja mai departe: Danemarca și Ucraina au semnat la începutul săptămânii un acord care permite firmelor ucrainene din domeniul apărării să deschidă linii de producție comună în statul nordic, cu transfer tehnologic inclus. O astfel de cooperare are nevoie, însă, de un cadru economic clar: „Pentru ca acest parteneriat să funcționeze, este nevoie de stimulente privind piețele comune și protejarea proprietății intelectuale”, a menționat Federico Borsari, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, cu sediul la Washington.
Rusia a trimis aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în septembrie
Rusia a desfășurat aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în luna septembrie, conform declarațiilor făcute joi de comandantul ucrainean Oleksandr Syrskyi. „În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în timpul atacurilor în masă asupra Ucrainei, inclusiv peste 3.600 de drone Shahed”, a scris Oleksandr Syrskyi pe Telegram. Dronele Shahed, create inițial în Iran și produse acum în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o piesă de rezistență pentru armata rusească. Zonele urbane, clădirile, obiectivele civile, sunt frecvent ținta acestor drone. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Syrskyi. El a explicat că Ucraina își întărește apărarea și aplică metode noi pentru a opri atacurile cu drone, spunând că majoritatea aparatelor lansate de Rusia sunt doborâte de interceptori. De la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei. Atacurile cu aceste arme au ucis peste 250 de civili, relatează Kyiv Independent. Putin, ironic despre lansarea dronelor Joi, la Clubul de Discuții Valdai din orașul Sochi, președintele Vladimir Putin a făcut un comentariu ironic privind îngrijorarea statelor europene cu privire la utilizarea dronelor. Președintele rus a negat acuzațiile privind trupe la granița cu Finlanda. Când a fost întrebat „De ce ați trimis atât de multe drone în Danemarca?”, Vladimir Putin a râs și a spus că „Nu o voi mai face”. Putin a avut un răspuns și împotriva președintelui american Donald Trump, care recent a calificat Rusia drept „un tigru de hârtie”. „Nu voi numi niciodată pe nimeni tigru de hârtie, dar Rusia a cheltuit milioane și milioane de dolari pe bombe, rachete, muniție și vieți, viețile lor, și practic nu a câștigat niciun teritoriu”, a declarat Donald Trump săptămâna trecută. „Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Du-te și ocupă-te de acest tigru de hârtie”, a răspuns Putin. Mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania și Polonia, au raportat în ultimele săptămâni incidente cu drone necunoscute. Autoritățile poloneze au spus că Moscova a încălcat în mod intenționat spațiul lor aerian.