Virgil Popescu vrea ca drumul expres LugojDrobeta Turnu SeverinCraiovaSofia să fie finanțat din fonduri europene
„Interesul județului Mehedinți este mai presus de orice bătălie politică! Drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj trebuie finalizat! Am avut o întâlnire de lucru cu Aladin Georgescu, președintele Consiliul Județean Mehedinți, unde am stabilit clar că vom colabora pentru realizarea acestui proiect, o prioritate absolută pentru Mehedinți”, a scris Virgil Popescu într-o postare pe Facebook. Europarlamentarul liberal a precizat că Aladin Georgescu „va face demersuri ferme la Ministerul Transporturilor” și va discuta direct cu ministrul Ciprian Șerban, astfel încât proiectul să fie tratat ca „o prioritate reală”. „Este nevoie de presiune constantă pentru accelerarea acestui proiect strategic”, a subliniat Popescu. Includerea drumului expres în CEF „Ca europarlamentar, cu sprijinul colegilor din PPE, vom negocia includerea drumului expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj în CEF, în cadrul proiectelor transfrontaliere de pe culoarul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, inclusiv pe componenta de mobilitate militară, cu finanțare în bugetul 2028–2034”, a precizat Virgil Popescu. Potrivit europarlamentarului, în forma actuală apare doar segmentul Craiova – Sofia, fără Drobeta Turnu Severin și Lugoj. „Nu putem lăsa lucrurile așa. Am discutat deja cu raportorul PPE și am solicitat un amendament clar: introducerea coridorului complet Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia, un traseu coerent, eligibil pentru finanțare europeană și conectat strategic la rețeaua de transport a Uniunii Europene”, a adăugat acesta. Sprijin la nivel guvernamental Virgil Popescu mai afirmă că a discutat la Guvern cu premierul Ilie Bolojan, de la care ar fi primit „sprijin total” pentru această modificare. „Mă voi bate în Parlamentul European până când acest amendament va fi adoptat. Totodată, este foarte important ca proiectul să fie susținut și de ministrul român al Transporturilor, la ședințele consiliului TTE ( Transport, Telecommunications and Energy Council) ca să obținem finanțarea”, a transmis Popescu. Popescu susține că drumul expres ar aduce Mehedințiului conectare directă cu vestul Europei, acces mai bun la piețe și investitori, oportunități pentru tineri și dezvoltare pentru mediul de afaceri. „Mehedințiul trebuie să devină o poartă strategică între România și Vest, nu o zonă ocolită de marile axe de dezvoltare”, a mai scris europarlamentarul.
Proiectul de la Podul Ciurel către ieșirea spre Pitești prinde contur
Paul Moldovan, primar interimar al Sectorului 6, a explicat, recent, cum ar putea arăta viitorul proiect pentru continuarea drumului de la Podul Ciurel către ieșirea din București, către vest. Potrivit edilului, viitorul drum va crea un impact pe bulevardul Iuliu Maniu, care este extrem de aglomerat, mai ales la sfârșit de săptămână. Proiectul de la Ciurel a costat 240 de milioane de lei, bani dați degeaba fără un drum expres către A1. „Am făcut acea investiție, unde am făcut un mic apendice, se numește Strada Amilcar Săndulescu, și se circulă pe două sensuri (…) Ne-am gândit la o variantă chiar până în A0 Nord. Ne-am gândit să venim cu o bandă BRT pe mijloc, adică să lăsăm traficul auto pe o singură bandă. Să facem o bandă de tramvai sau BUS. Ne-am gândit la BUS. Și să avem benzi de biciclete de doi metri, inclusiv trotuare și aliniamente verzi. Asta este una dintre variantele care clar ar veni cu un impact pe bulevardul Iuliu Maniu”, a precizat Paul Moldovan, potrivit Primăriei Sectorului 6. Podul Ciurel, gândit să continue cu un drum expres Pasajul de la Ciurel, împreună cu drumul expres care ar fi trebuit construit pe lângă Lacul Morii, în Sectorul 6, până la Autostrada București – Pitești, au fost gândite ca o alternativă pentru bulevardul Iuliu Maniu, un drum extrem de aglomerat. În forma actuală, fără drumul de legătură cu autostrada A1, cea mai importantă utilitate a Podului Ciurel este că le permite șoferilor care vin dinspre Podul Grant, de pe Virtuții, să vireze la stânga pe Splai fără să mai stea la semafor. Proiectul de la Ciurel, denumit și „podul spre nicăieri” Proiectul de la Ciurel, denumit și „podul spre nicăieri”, a costat municipalitatea 240 de milioane de lei, iar contractul pentru realizarea acestui proiect a fost semnat în 2010 cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct. Podul a fost deschis în septembrie 2020, de către fosta administrație condusă de Gabriela Firea și a atras foarte multe critici, tocmai pentru faptul că în stadiul actual, fără drumul expres către A1, este considerat un simplu „viraj la stânga”.
A fost emisă autorizația de construire pentru Lotul 1 al Drumului Expres Arad-Oradea
„A fost emisă autorizația de construire pentru Lotul 1 al Drumului Expres Arad-Oradea, o legătură rutieră importantă care va lega nordul de sudul Europei și va asigura și conexiunea României cu granița ungară.”, anunță Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Constructorul este Asocierea PRECON TRANSILVANIA SRL – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL și are la dispoziție 24 luni pentru finalizarea lucrărilor. Principalele caracteristici prevăzute sunt: 33,7 km lungime traseu 5,3 km lungime drum de legătură dintre DN79 și Salonta (5,3 km) 32 structuri (poduri și pasaje) Valoarea contractului aferent acestui prim lot este de 2,32 miliarde lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027. Drumul Expres Arad-Oradea va avea o lungime de 120,47 km, este împărțit în 3 loturi și va traversa următoarele U.A.T.-uri: Județul Bihor: Oradea, Sânandrei, Nojorid, Sânnicolau Roman, Gepiu, Cefa, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu, Avram Iancu Județul Arad: Arad, Zerind, Chișineu-Criș, Socodor, Simand, Macea, Zimandu Nou, Sofronea „Este unul dintre cele mai importante proiecte descentralizate, iar acest succes întărește ceea ce am spus și susținut mereu, și anume faptul că una dintre cele mai bune decizii pe care le-am aplicat, începând cu 2020, la nivelul Ministerului Transporturilor în ceea ce privește dezvoltarea capacității administrative, constă în descentralizarea unor proiecte, chiar și majore, cum este acest caz in asociere cu jud. Bihor, către autoritățile locale sau asocieri dintre acestea.”, mai anunță Scrioșteanu. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele