Nazare, concluzii ECOFIN: România nu poate alege între consolidare și creștere

Ministrul interimar de Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis într-o postare pe rețelele sociale, în contextul participării la ECOFIN, că România nu își poate permite să amâne deciziile structurale și trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitelor și protejarea investițiilor strategice. Potrivit acestuia, țara noastră nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu. Alexandru Nazare a transmis că, concluzia ultimelor zile la reuniunea miniștrilor finanțelor din UE la Dublin este că ambițiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate. Loading … „ECOFIN: Europa a intrat într-o etapă în care nu îşi mai permite să amâne decizii iar ambiţiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate – aceasta este principala concluzie a ultimelor două zile la reuniunea miniştrilor finanţelor din UE de la Dublin. Vorbim despre inteligenţă artificială, competitivitatea sistemului financiar, energie şi geopolitică. În realitate, toate aceste discuţii ajung în acelaşi punct: cum finanţăm creşterea şi cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani”, a scris ministrul interimar de Finanţe pe Facebook. Ministrul interimar al Finanțelor, întrevederi cu lideri ai instituțiilor financiare globale și europene Ministrul mai spune că a avut o serie de discuții cu nume importante din domeniul finanțelor precum Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, Mathias Cormann, secretar general al OCDE, Nadia Calviño, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, dar și cu alți miniștri de Finanțe ai țărilor din UE. „Cu Valdis Dombrovskis am discutat în mod special despre parcursul fiscal al României şi despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în acelaşi timp investiţiile şi capacitatea economiei de a reveni pe creştere. Alexandru Nazare și Kristalina Georgieva Comisia susţine continuarea unei politici fiscale prudente şi respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România miza este să continuăm corecţia într-un mod credibil şi sustenabil. Mathias Cormann a pus foarte clar problema competitivităţii europene: avem nevoie de o piaţă unică mai profundă, de capital orientat către investiţii productive, de tehnologie, energie mai competitivă şi competenţe mai bune”, a mai spus Alexandru Nazare. Potrivit lui Nazare, discuţia deschisă de directoarul general al Fondului Monetar Internațional despre inteligenţa artificială arată cât de repede se schimbă economia mondială. „România crește mai încet în ultimii ani” Nazare mai subliniază că România are o creștere mai lentă în ultimii ani și susține că este nevoie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanțării și să facem investițiile din România mai atractive. „Pentru România, aceste discuţii au o semnificaţie foarte concretă. Am recuperat enorm în ultimele două decenii, dar nu putem considera această convergenţă ireversibilă. România creşte mai încet în ultimii ani şi tocmai de aceea trebuie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanţării şi să facem investiţiile din România mai atractive”. El mai spune că logica consolidării fiscale nu este „pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles” ci pentru că statul se împrumută excesiv și consumă capitalul de care au nevoie companiile, plătește dobânzi ridicate și devine mai vulnerabil. În continuarea postării, ministrul interimar de Finanțe spune că România nu poate alege între consolidare și creștere și explică că reducerea cheltuielilor ineficiente este necesară, iar investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării trebuie protejate. „Mesajul pe care l-am susţinut este că România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţării”. „Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația” Potrivit lui Nazare, „discuţiile de la Dublin din aceste zile evidenţiază o direcţie clară: România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine”. „Nu putem controla geopolitica, preţul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligenţa artificială. Putem însă controla finanţele publice şi cum construim mediul în care investeşte capitalul românesc. Şi trebuie să avem curajul să ieşim din logica costului electoral permanent”. În finalul postării, Alexandru Nazare subliniază că România nu are nevoie doar să treacă de bugetul pe 2027 sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcție pentru următorii 10 ani. „Dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat şi folosim investiţiile pentru a ne creşte capacitatea de producţie, România poate continua convergenţa şi îşi poate consolida rolul economic în regiune. Consolidarea fiscală nu este destinaţia. Este fundaţia de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”.
Autoritățile din Ohio renunță la programul Robocop

Departamentul de Poliție din Dublin, oraș din statul american Ohio, a renunțat la robotul poreclit „DubBot”. Este pentru prima oară în istoria Statelor Unite când un robot este „concediat”. „DubBot” a fost implementat în urmă cu un an. Detalii despre primul „robot polițist” Departamentul de Poliție din Dublin și-a retras robotul polițist pe 12 mai, după mai puțin de un a. Robotul era însărcinat să patruleze doar într-o parcare a orașului, a spus purtătorul de cuvânt al poliției din Dublin. Era dotat cu camere video la 360 de grade, capacități de comunicare bidirecționale și cu un buton de apel de urgență. Putea să facă legătura între solicitanți și dispeceri de urgență. Robotul era menit să prevină criminalitatea, să sprijine operațiunile poliției și să ofere sprijin suplimentar polițiștilor. Motivul pentru care DubBot a fost „concediat” Conducerea orașului a decis să înceteze programul după ce s-a stabilit că „robotul nu îndeplinea nevoi operaționale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliției din Dublin, Robyn Gray. Robotul a fost returnat companiei Knightscope din California care l-a fabricat. Nu a identificat până acum incidente care să necesite intervenția poliției. Majoritatea persoanelor care au trecut prin parcare l-au ignorat. „Orașul caută mereu modalități de a fi în avangarda tehnologiei, în special atunci când aceasta poate ajuta la sprijinirea locuitorilor, la sporirea siguranței și la îmbunătățirea modului în care sunt oferite serviciile”, a spus Gray, potrivit The Columbus Dispatch. Costurile au fost prea mari DubBot i-a costat pe locuitorii orașului 67.548 de dolari. Nu a făcut arestări, dosare penale și nici nu a aplicat amenzi. Inițial, Dublin era dispus să plătească 238.440 de dolari companiei Knightscope pentru a cumpăra doi roboți care să patruleze timp de 2 ani. Compania n-a mai apucat să-l dezvolte pe cel de-al doilea robot din motive tehnice. În total, orașul a plătit 128.080 de dolari pe program și se așteaptă să primească o rambursare de 60.532 de dolari. Roboții încă nu pot să-i înlocuiască pe oameni Nici roboții de la metroul din New York City n-au rezistat prea mult. Au fost retrași la câteva luni de la implementare pentru că necesitau asistență umană constantă. Și la Aeroportul Internațional San Antonio, un robot însărcinat cu patrularea a fost retras din cauza dificultăților tehnice. Nu se putea deplasa în linie dreaptă și nu putea oferi angajaților informațiile solicitate în format audio și video. „Robo-polițiștii”, în trend chiar și în autocrațiile lumii Retragerea roboților în SUA pare să fie o decizie perplexă în contextul în care țări ca Republica Populară Chineză, Coreea de Nord, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Thailanda, Indonezia, Arabia Saudită și chiar Regatul Unit testează roboți și tehnologii cu AI. În Japonia sunt deja utilizați roboți autonomi de securitate. Nu sunt înarmați, dar patrulează în spațiile publice, analizează filmări și transmit date despre suspecți către centrele de comandă. În China, un robot poate munci între 8 și 9 ore. Nu sunt înarmați, dar sunt modelați pentru a fi utilizați în patrulare, supravegherea circulației rutiere și a aglomerațiilor urbane. Sursa Foto: City of Dublin, Ohio
AstraZeneca deschide o fabrică de 360 de milioane de dolari la Dublin, în plin război comercial transatlantic

Compania anglo-suedeză inaugurează o nouă unitate de producție în Irlanda chiar în momentul în care administrația Trump presează giganții farmaceutici să-și mute capacitățile în Statele Unite, relatează luni Euractiv. Într-un moment în care relațiile comerciale dintre Europa și America sunt mai tensionate ca oricând, AstraZeneca a ales să trimită un semnal clar: a inaugurat la Dublin o fabrică de ingrediente farmaceutice active în valoare de 360 de milioane de dolari, amplasată pe campusul Alexion din Blanchardstown. Locuri de muncă de înaltă calificare Unitatea va produce componente esențiale pentru medicamente oncologice și alte tratamente aflate în stadii avansate de dezvoltare. Echipată cu automatizare avansată și inteligență artificială, fabrica este proiectată să scurteze drumul de la laborator la pacient și să se adapteze unor tehnologii de vârf aflate încă la frontiera cercetării farmaceutice, precum conjugatele de anticorpi sau oligonucleotidele. Se estimează că vor fi create aproximativ 100 de locuri de muncă directe, ocupate în principal de oameni de știință și ingineri. Irlada câștigă, dar pentru cât timp? Guvernul de la Dublin a primit investiția cu satisfacție vizibilă. Premierul Micheál Martin a numit-o „un vot semnificativ de încredere în ecosistemul științelor vieții din Irlanda”, iar directorul IDA Irlanda — agenția de stat pentru atragerea investițiilor străine – a subliniat că fabrica consolidează reziliența lanțurilor globale de aprovizionare. Entuziasm, entuziasm, dar cu ceva nuanțe! AstraZeneca se numără printre cei paisprezece mari producători de medicamente care au încheiat acorduri bilaterale cu administrația Trump și s-a angajat separat să investească 50 de miliarde de dolari în Statele Unite până în 2030. Cu alte cuvinte, Dublin și Washington împart, deocamdată, atenția și capitalul companiei. Un pariu pe viitor, cu o întrebare deschisă Fabrica de la Dublin nu e doar o linie de producție – e și un argument. Într-o perioadă în care Washingtonul încearcă să convingă industria farmaceutică să se întoarcă acasă, Irlanda demonstrează că poate oferi în continuare infrastructură modernă, forță de muncă înalt calificată și stabilitate pentru investitorii globali. Dacă această deschidere reprezintă începutul unui nou capitol pentru baza farmaceutică irlandeză sau un ultim moment de glorie înainte ca gravitația investițiilor să se deplaseze spre vest — asta rămâne, pentru moment, fără răspuns.
Dublin, în sărbătoare de St. Patrick: peste 500.000 de oameni la paradă, condusă de actorul Paul Mescal

Parada principală a reușit să adune peste 500.000 de spectatori. Ea s-a desfășurat pe traseul dintre Parnell Square și Kevin Street, a reunit aproximativ 3.000 de participanți activi și 12 care alegorice, într-un spectacol vizual impresionant. Tema ediției din acest an, „Roots”, a pus accent pe identitate, tradiții și conexiunea Irlandei cu diaspora sa globală, mai arată Euronews. Evenimentul a inclus artiști și dansatori din Irlanda, trupe internaționale din SUA și Scoția, momente acrobatice și show-uri de stradă. Nu a lipsit nici muzică tradițională irlandeză. Actorul Paul Mescal, cunoscut pentru rolurile sale internaționale, a fost mareșalul paradei, conducând festivitățile din acest an. Festival de patru zile în Dublin Parada a fost punctul culminant al unui festival desfășurat între 14 și 17 martie, care a transformat întregul oraș într-un spațiu cultural deschis. Printre evenimentele importante s-au numărat un mare céilí (dans tradițional) în Merrion Square, concerte la 3Arena și spectacole la National Concert Hall. Organizatorii au subliniat că festivalul are rolul de a celebra patrimoniul irlandez într-un context global marcat de incertitudini. St Patrick Day Parade Dublin Ireland#StPatrickDay2026 pic.twitter.com/OSfeoWFruQ — Majid Hyderi (@Hussain98658745) March 17, 2026 Ziua Sfântului Patrick este sărbătorită nu doar în Irlanda, ci și în întreaga lume. Orașe precum New York și Chicago organizează anual parade similare, care atrag milioane de oameni și consolidează legăturile culturale ale diasporei irlandeze. Evenimentul de la Dublin rămâne însă cel mai autentic și simbolic, fiind considerat inima acestor sărbători de pe tot mapamondul.