Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre
În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.
Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.
Valentin Stan: Bolojan cere economisire, dar Guvernul e aprins
Valentin Stan a ironizat apelul premierului Ilie Bolojan către populație, companii și instituțiile publice pentru reducerea voluntară a consumului de energie. În emisiune, analistul a pus sub semnul întrebării explicațiile oferite de premier după ce a fost întrebat de un jurnalist de ce, în timp ce cere reducerea consumului, la Guvern au rămas luminile aprinse seara. Urmăriți emisiunea pe YouTube. Loading … Valentin Stan pune sub semnul întrebării apelul lui Bolojan privind reducerea consumului Valentin Stan a comentat apelul lui Ilie Bolojan pentru reducerea consumului. El a atras atenția că, în timp ce premierul cerea economisirea energiei, luminile de la Guvern și ministere ar fi rămas aprinse. „Dacă ai făcut apel, de ce e lumina aprinsă la Guvern?” Bolojan: măsurile nu apar imediat după apel Valentin Stan a prezentat explicația lui Ilie Bolojan despre luminile aprinse. Premierul a spus că reducerea consumului nu se vede imediat, deoarece sunt necesare două-trei zile pentru organizare. Stan a ironizat explicația, considerând că stingerea unei lumini nu necesită atât de mult timp. „Marius, tu ești priceput? Tu știi să stingi lumina? Stai să-ți arăt cum se face…”, ironizează Stan Valentin Stan face legătura cu situația Dunării În emisiune s-a mai discutat și despre nivelul Dunării și apa folosită pentru răcire. Valentin Stan a subliniat ironic faptul că apa asigura funcționarea timp de 4-5 zile, în timp ce măsurile de reducere a consumului ar fi fost aplicate în doar 2-3 zile.
Scufundarea barjelor pe Dunăre, amânată pentru joi
Scufundarea celor patru barje în Dunăre, destinată creșterii debitului spre Centrala de la Cernavodă, a fost amânată pentru joi dimineață, a anunțat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu. Secretarul de stat anunță că operațiunea va începe la ora 8:00. Ora scufundării barjelor va fi decisă după o nouă ședință operativă. „În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu, arată Mediafax. Loading … Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre, amânată pentru joi. Sursă foto: Facebook Apele Române Operațiunea începe joi la ora 08:00 Scufundarea barjelor era programată inițial pentru miercuri după-amiază. Două au fost poziționate în zona stâncii Pârjoaia, iar alte două sunt transportate de la Galați. Barjele vor fi scufundate controlat pentru a devia o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. „Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu. Intervenția este determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Centrala de la Cernavodă funcționează doar cu Unitatea 2, iar conducerea estimează că aceasta ar putea rămâne în funcțiune încă 10-11 zile dacă lucrările de pe fluviu vor avea rezultatele așteptate. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Astfel de acțiuni vin după „dislocarea” stâncii Pârjoaia. Vă reamintim că Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată în urma unei noi explozii controlate, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Potrivit acestuia, intervenția a reușit și ar putea contribui la creșterea debitului Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. MApN anunță că peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au fost implicate în operațiunea de deviere a cursului Dunării. Scopul intervenției este menținerea condițiilor necesare funcționării centralei de la Cernavodă.
Câte zile mai funcționează Unitatea 2 de la Cernavodă
Unitatea 2 de la Cernavodă ar ajunge la limită. Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă spune câte zile mai poate funcționa normal unitatea. Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, afirmă că lucrările de pe Dunăre vor permite funcționarea Unității 2 doar pentru încă câteva zile. Potrivit acestuia, măsura este temporară și nu rezolvă problema pe termen lung. În prezent, la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2. Potrivit estimărilor actuale, aceasta mai poate produce energie aproximativ 5 zile, până când scăderea debitului Dunării va impune oprirea sa. Loading … „Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele, Ar putea fi mai mult”, a declarat Romeo Urjan, directorul sucursalei CNE Cernavodă la Antena 3 CNN. Directorul CNE Cernavodă: „Ne așteptăm la o ridicare de nivel de 7-8 centimetri” Directorul CNE Cernavodă afirmă că Unitatea 2 funcționează în condiții normale și în deplină siguranță. Potrivit prognozelor actuale privind scăderea debitului Dunării, reactorul mai poate fi menținut în funcțiune aproximativ 5 zile. Efectele detonării stâncii Pârjoaia vor putea fi evaluate abia în cursul zilei de mâine. Autoritățile estimează că intervenția și devierea apei prin barje ar putea prelungi funcționarea Unității 2 cu încă câteva zile. „Explozia s-a petrecut la 60 de km de noi. La o viteză a apei de 3 km/oră, durează cam 20-24 de ore până să vedem efectele. Mâine dimineață vom vedea efectele. Din ce am comunicat cu colegii mei și cu Ministerul Energiei, următoarele măsuri ar fi amplasarea acelor barje care să reducă debitul spre brațul Bala să direcționeze apa spre Dunărea Veche, deci spre Centrală. Ne așteptăm la o ridicare de nivel de 7-8 centimetri, ar mai aduce câteva zile de funcționare suplimentar față de prognoza pe care o avem în momentul de față”, a spus Romeo Urjan. Romeo Urjan a precizat că doi indicatori sunt monitorizați constant. Aceștia sunt: vibrațiile la pompe și nivelul Dunării la aspirația pompelor.
Radu Miruță vrea să dea jos personal stânca de pe Dunăre
Ministrul Apărării, Radu Miruță e convins că mâine va fi dată jos stânca a carei detonări a eșuat astăzi și a declarat că merge acolo personal. El susține că împreună cu oamenii de acolo, o să dea cu stânca jos (!sic). Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, după ce armata a încercat astăzi, fără succes. detonarea stâncii care deviază apa de pe Dunăre către Brațul Bala și astfel privează centrala de la Cernavodă de apa necesară pentru răcire. „O să reînceapă lucrările dimineața. Am avut o discuție cu oamenii implicați, niște oameni specialiști și de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, specialiști în explosiv. Mâine dimineață o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos. (…) Practic, fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar”, a declarat astăzi Dinel Miruță în cadrul unei emisiuni televizate. Miruță, explicații la televizor despre ce lucrări au loc după detonările eșuate Ministrul Apărării a continuat prin a explica care sunt lucrările care au loc în zonă pentru devierea fluxului Dunării. El spune că o dragă pornită de la Cernavodă va ajunge mâine dimineață la intersecția dintre Brațul Bala și Dunărea Veche ca să dragheze diferența de nivel care face ca Dunărea Veche să piardă din fluxul de apă venit de pe Dunăre. La finalul lucrărilor, nivelul apei din zona centralei de la Cernavodă se va ridica cu 7-10 cm, crede ministrul. „În același timp s-a pornit o dragă de la Cernavodă să dragheze Dunărea Veche înspre Cernavodă. În seara asta, dimineață ajunge o dragă și la această intersecție unde vă spuneam că este o treaptă de 4 metri care împiedică apa să o ia pe Dunărea Veche și o duce spre zona unde este mai jos. O dragă sapă în adâncime la această intersecție. O dragă sapă în adâncime și la Cernavodă ca apa care va fi direcționată spre Cernavodă să nu mai aibă acolo o altă piedică. Aceste lucruri se întâmplă însă, vă repet, este o chestiune de urgență în încercarea de a ridica, poate, cu 7-8-10 centimetri, conform datelor celor de la Apele Române, cota de nivel la Cernavodă.”, a declarat Dinel Miruță. Armata a făcut astăzi mai multe detonări, însă nu a reușit să doboare stânca Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, Marcel Neculae, a spus după detonări că armata se aștepta să disloce stânca Pârjoaie. MApN a intervenit astăzi cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă. „Am executat o primă explozie la suprafață, să vedem cum va reacționa roca respectivă. După care am venit cu explozia numărul doi submersă. Așteptările noastre au fost să dislocăm stânca Pârjoaie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii Forțelor Navale urmează să se scufunde pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei submerse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine. Vom mări gradual încărcătura de explozibil și am convingerea că mâine vom reuși să rupem această stâncă și ulterior să trecem la faza a doua, de a fărâmița treptat malul stâncos cu același obiectiv: creșterea debitului pe Dunărea Veche”, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale. Premierul Bolojan a alocat 7 milioane de lei pentru lucrările de pe Dunăre În urma unei ședințe extraordinare convocată vineri, Ilie Bolojan a anunțat că 7 milioane de lei din Fondul de urgență au fost alocați pentru „redistribuirea debitelor la bifurcația Bala – Dunărea Veche”, care are ca scop menținerea debitului necesar pentru funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Salvarea centralei Cernavodă: Miruță anunță cei 4 pași necesari
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat detaliat planul de intervenție în patru pași de pe Dunăre care va crește debitul apei și va ține pornită centrala nucleară de la Cernavodă. Oficialul a subliniat că Armata ajută specialiștii de la Apele Române într-o misiune contracronometru. Planul prevede dinamitarea unor stânci. Operațiune critică la intersecția cu Brațul Bala Potrivit ministrului Radu Miruță, situația este gestionată de experții de la Apele Române, iar scopul lor principal este să asigure un volum suficient de apă la zona de aspirație a pompelor de răcire ale centralei. Acesta a avertizat că la intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala există o treaptă de nivel care deviază cursul fluviului și privează centrala de la Cernavodă de apa necesară. „Întreaga situație este gestionată de specialiștii de la Apele Române. Scopul principal este asigurarea unui debit mai mare de apă la zona de aspirație a pompelor care să tragă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă. Acolo trebuiau făcute niște lucrări de mult timp, lucrări ample. Nu au prea fost făcute și se încearcă intervenția de urgență pentru a atenua în ce măsură se poate”, a explicat Radu Miruță pentru observatornews.ro, adăugând că planul celor patru pași a fost propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Dinamitarea stâncii și misiunea scafandrilor militari Primul și cel mai complex pas implică utilizarea explozibilului subacvatic. Ministrul Apărării a precizat că s-a luat decizia dinamitării unei stânci care împiedică direcționarea debitului spre Cernavodă, o procedură amânată de ani de zile, deși a fost analizată în trecut. „Pentru asta, specialiștii din Armata Română, de la Forțele Navale cu scafandrii, au ajuns în această dimineață acolo. S-a făcut o dinamitare de test. Acolo roca este cu destul de multe găuri care absorb din suflul exploziei. Scafandrii încearcă în aceste momente să identifice o metodă de a plasa explozibilul sub apă”, a declarat Radu Miruță. Scufundarea unor barje și lucrări de dragare Pentru a consolida efectul detonării, al doilea pas constă în blocarea apei redirecționate cu ajutorul unui baraj artificial. „Specialiștii spun că s-ar justifica scufundarea unor barje. Încă se fac calcule ca apa care începe să fie redirecționată după eliminarea acestei stânci să fie barată cât de cât din scufundarea acestor barje, pentru ca ea să ajungă spre Cernavodă”, a menționat ministrul. În paralel, celelalte două etape ale planului vizează lucrări mecanice ample pe cursul fluviului. Este vorba despre operațiuni de dragare direct în zona Cernavodă, care vor facilita accesul apei spre pompe, precum și de dragarea necesară pentru eliminarea treptei de nivel de la intersecția cu Brațul Bala. Ministrul Apărării a declarat și că, deși inițial era luată în calcul doar scufundarea barjelor, experții hidrologi au stabilit că toate cele patru etape sunt absolut necesare pentru succesul misiunii. „Dacă ele sunt bune, va fi un succes. Sunt calcule ale specialiștilor hidrologici, Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca”, a conchis Radu Miruță.
GALERIE FOTO: The Guardian, articol amplu despre seceta devastatoare din Europa | Pescar din Bulgaria: Putem să mergem pe jos până în România
Canicula care a afectat Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni a provocat scăderi severe ale nivelului Dunării și Rinului, care au atins minime istorice în anumite regiuni. Situația a avut consecințe importante asupra transportului fluvial și a producției de energie, iar autoritățile din Ungaria și România au fost nevoite să ia măsuri fără precedent. Temperaturile extrem de ridicate din ultimele săptămâni, care au favorizat izbucnirea unor incendii de vegetație în Franța, Grecia și Spania, au afectat și principalele cursuri de apă din regiune. Nivelul Dunării și al Rinului a scăzut dramatic, ajungând la valori istorice în unele zone. Loading … Transportul pe fluviu a fost grav perturbat, în timp ce producția de energie electrică a înregistrat, la rândul său, o scădere. Într-un amplu articol, publicația The Guardian arată că, pentru prima dată în istorie, România și Ungaria au fost nevoite să oprească reactoare nucleare care sunt răcite, în mod normal, cu ajutorul apei Dunării, pe fondul producției reduse de energie și al nivelului extrem de scăzut al fluviului. Situația din Ungaria Cea mai importantă centrală nucleară din Ungaria, Paks, veche de 44 de ani și responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, și-a redus în ultimele zile capacitatea de producție. Premierul ungar Péter Magyar a avertizat că situația centralei de la Paks este dificilă. Unitatea funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, iar autoritățile estimează că aceasta ar putea fi oprită complet săptămâna viitoare. O eventuală oprire ar putea dura câteva săptămâni, deoarece prognozele indică faptul că nivelul Dunării va rămâne prea scăzut pentru ca centrala să poată fi repornită în condiții normale. Potrivit The Guardian, autoritățile maghiare au făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în intervalele de vârf. În același timp, producătorilor din industria auto și din sectorul bateriilor li s-a solicitat să reducă atât consumul de electricitate, cât și pe cel de apă. Situația din România Nici în România situația nu este mai bună. În această săptămână, reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit din motive de siguranță, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, autoritățile au anunțat că și cel de-al doilea reactor urma să fie oprit. Decizia a fost însă reconsiderată după efectuarea unor analize mai detaliate. Între timp, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în orele de vârf. Nivelul scăzut al Dunării scoate la suprafață epave, dar și o bombă din Al Doilea Război Mondial Dunărea traversează zece țări, iar în această vară nivelul fluviului a coborât până la valori minime istorice. Retragerea apelor a scos la iveală stânci, epave vechi, o bombă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și chiar rămășițele unui mamut lânos. Un locuitor din satul Ryahovo, situat în nordul Bulgariei, a descoperit pe albia fluviului rămășițele unei creaturi gigantice care ar fi trăit în perioada erei glaciare. În același timp, în urmă cu câteva zile, autoritățile din Budapesta au închis Podul Margareta după ce, ca urmare a scăderii nivelului Dunării, a fost descoperită o bombă datând din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nivelul scăzut al apei a afectat și navigația. Navele care circulă pe Dunăre nu au mai putut transporta încărcătura maximă, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare și la perturbarea transportului fluvial. La podul Vidin-Călărași, care face legătura între Bulgaria și România, pescarii bulgari au declarat că au rămas fără activitate, după ce nivelul scăzut al apei le-a blocat ambarcațiunile la mal. „Niciodată nu a secat atât de mult. Acum putem chiar să mergem pe jos până în România”, a declarat pescarul Rossen Dobrev pentru AFP, citat de The Guardian.
Șezlongul costă doar 15 lei pe această plajă din România. Unde se află alternativa la litoralul Mării Negre
Alternativă la litoral. O plajă de pe Dunăre atrage tot mai mulți turiști. Șezlongul costă aici doar 15 lei. Plajele amenajate pe malul Dunării devin o alternativă tot mai populară la litoral, cel puțin pentru românii din sudul țării, scrie observatornews.ro. Loading … În județul Dolj, sezonul estival este deja în toi. Șezlongurile și locurile pentru rulote au început deja să fie neîncăpătoare. Aceasta este alternativa la litoral, situată chiar pe malul Dunării. Reprezintă una din cele mai căutate plaje din județul Dolj. Oamenii vin să se relaxeze la plaja de la Dunăre, când afară sunt 32 de grade Celsius. Prețuri mult mai mici decât pe litoral Mai mult, aici prețurile sunt mai prietenoase decât pe litoralul Mării Negre. Administratorii sunt mulțumiți că numărul turiștilor este tot mai mare de la un weekend la altul. Au dublat numărul de șezlonguri și doar așa pot face față cererii. Mulți dintre turiști vin din Dolj, dar sunt și alții din județele învecinate sau chiar din alte zone ale României. Unul din motivele pentru care mulți români optează pentru „litoralul de la Dunăre” ține de prețurile mai mici. Un șezlong costă aici 15 lei, o apă sau un suc în jur de 10 lei, iar cu 100 de lei te poți relaxa toată ziua, fără să faci gaură în bugetul familiei. Sursa foto: Capturi Observator Antena 1
Nou mesaj Ro-Alert în județul Tulcea, în urma unui atac rusesc cu drone asupra unor obiective de infrastructură din Ucraina, în apropierea Dunării
Un nou mesaj Ro-Alert a fost emis în județul Tulcea, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 13 spre 14 iunie 2026, în urma unui atac rusesc cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina. Obiectivele se află în proximitatea frontierei fluviale cu România. Dou aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol. MApN a transmis un comunicat oficial în acest sens. În jurul orei 00:10, două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu au fost ridicate de la sol. A fost monitorizat perimetrul, la granița cu Ucraina. Mesajul Ro-Alert a fost emis la ora 00:02. Alerta aeriană a încetat la ora 01:11. Cele două aeronave s-au întors în bază, la ora 01:44. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu au survolat în zonă Ce transmite MApN MApN a transmis un comunicat oficial cu privire la situația care a avut loc noaptea trecută. „În noaptea dinspre 13 spre 14 iunie, Federația Rusă a executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 00.10, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a observării evoluţiei unui grup de ţinte aeriene, la 12 km est de Vâlcove. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, un mesaj RO-Alert fiind trimis la ora 00.02. Alerta aeriana a încetat la ora 01.11. Aeronavele Eurofighter Typhoon au ateriat în baza Baza 57 Mihail Kogălniceanu la ora 01.44. Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate sau cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. MApN informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de aceste atacuri și menține permanent legătura cu acestea”, a transmis MApN. Sursă foto: Shutterstock