Etichetă: dunare

Unde au dispărut 6.000 de MW din hidrocentrale?

Vara aceasta, România se confruntă cu o criză energetică fără precedent, alimentată și de secetă, care a compromis o bună parte din producția de energie a hidrocentralelor. O situație previzibilă, dar ignorată cu desăvârșire de autorități, după cum arată expertul în energie Cosmin Păcuraru. Mândrie din hidroenergie pe hârtie, dar vulnerabilitate pe teren Strategia Energetică a României 2025–2035, aprobată la începutul anului trecut, tratează cu indiferență vulnerabilitatea fundamentală a hidroenergiei: dependența totală de disponibilitatea apei și de capriciile debitelor râurilor și ale Dunării, scrie expertul în energie Cosmin Păcuraru (foto jos). Documentul proclamă, fără ezitare, că hidroenergia este „principala sursă regenerabilă” a țării și că acoperă aproximativ 34% din consumul final de energie electrică. La începutul lui 2024 însă, puterea instalată netă era de 6.139 MW. Cifrele sună impresionant pe hârtie. Realitatea le demontează, atrage atenția acesta. Deși capacitatea instalată a rămas aceeași, lipsa apei, așa cum s-a văzut anul acesta, este un serios obstacol pentru securitatea energetică a României.  Practic, fără apă, cei 6.000 de MW prezenți pe hârtie sunt doar o iluzie. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală „În 2024, ponderea energiei produse din hidro a coborât la circa 25% din totalul generării, iar în 2025 a continuat să se prăbușească, ajungând în jurul a 22%. Capacitatea instalată rămâne aproape neschimbată, dar apa lipsește. Seceta, debitele reduse ale Dunării și ale râurilor interioare transformă o resursă teoretic „stabilă” într-o sursă intermitentă și din ce în ce mai greu de prezis. Grafic realizat de expertul în energie Cosmin Păcuraru cu date oficiale Transelectrica.ro Strategia vorbește despre modernizare și digitalizare, despre rolul hidro în echilibrarea sistemului, dar uită cu obstinație să spună lucrurilor pe nume: fără apă suficientă și constantă, cei peste 6.000 MW instalați devin o iluzie costisitoare. Nu există un plan coerent de gestionare a riscului hidrologic pe termen lung, nici o evaluare realistă a impactului schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Doar o recitare de cifre vechi și o încredere oarbă într-o resursă care, an de an, produce tot mai puțin. Asta nu este strategie. Este un exercițiu de autoiluzionare”, observă expertul. Producția hidroenergetică s-a prăbușit din 2023 încoace Specialistul acuză decidenții că nu pot pretinde că au fost luați prin surprindere. „Din 2023 era deja limpede că România a intrat într-o perioadă prelungită de secetă hidrologică. Datele erau publice, debitele Dunării și ale râurilor interioare scădeau vizibil, iar producția hidro începea să oglindească realitatea: după un 2023 excepțional, a urmat prăbușirea. Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre. Intervenția este necesară pentru creșterea debitului spre Centrala de la Cernavodă În 2024 producția hidro a scăzut cu peste 20% față de anul anterior. În 2025 a continuat să se prăbușească, atingând cele mai mici volume din istoria recentă a Hidroelectrica – puțin peste 11 TWh, într-un an descris oficial chiar de conducerea companiei drept „cel mai secetos” cu care s-a confruntat. Rezervele din lacuri, debitele medii și anomaliile negative de precipitații confirmau același diagnostic: deficit hidric cumulativ pe zeci de luni consecutive. Și totuși, Strategia Energetică 2025–2035, elaborată și aprobată exact în această perioadă de trend descendent, a ales să trateze hidroenergia ca pe o resursă aproape neschimbată, cu același rol central și aceleași procente optimiste de pe hârtie. Nu a existat nicio ajustare realistă a așteptărilor. Nicio analiză serioasă a riscului climatic pe termen mediu și lung. Nicio recunoaștere explicită că „principala sursă regenerabilă” a țării depinde de o resursă care se rarefiază an de an. Doar repetarea unor formule comode, în timp ce producția reală continua să scadă. Asta nu este planificare. Este negare ”. Raportul Draghi ignorat Același document subliniază rolul hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj în echilibrarea sistemului – exact ceea ce România încearcă și eșuează să construiască de peste 40 de ani, mai spune Păcuraru. Pe capacități de pompaj de ordinul a 200-300 MW s-au cheltuit deja peste jumătate de miliard de euro. Iar proiectul fanion Tarnița – Lăpuștești rămâne pe hârtie, plimbat dintr-o guvernare în alta. Strategia a fost publicată în 2025, la câteva luni după Raportul Draghi, care semnala greșelile UE în impunerea rigidă a țintelor de decarbonizare și regenerabile. „Profesioniștii” din și de pe lângă Ministerul Energiei au preferat să ignore avertismentul. Grafic realizat de expertul în energie Cosmin Păcuraru cu date oficiale Transelectrica.ro Mai mult, pentru 2035 strategia prevede creșterea ponderii regenerabilelor inclusiv prin majorarea capacității hidroenergetice. Țintele anunțate pentru energia regenerabilă – 44% în 2035 și 73% în 2050 – includ explicit hidroenergia printre sursele care ar trebui să le atingă. În condițiile în care producția reală scade din cauza secetei, iar stocarea prin pompaj rămâne un miraj de 4 decenii, aceste cifre nu sunt planificare. Sunt pure exerciții de magie contabilă. Apa, combustibilul uitat al hidroenergiei Cosmin Păcuraru reproșează strategiei naționale faptul că nu tratează deloc serios „combustibilul” hidrocentralelor: apa. Mai mult, omite faptul că este vorba de o sursă naturală variabilă. (…) Documentul recunoaște totuși, indirect, problema climatică: vorbește despre condiții meteorologice extreme și despre intermitența regenerabilelor, dar analiza este orientată aproape exclusiv către eolian și solar. Pentru hidro nu există nicio logică de tipul: din precipitații mai puține rezultă debite mai mici, rezultă producție hidro mai mică, rezultă presiune pe SEN, gaze și importuri. Or, pentru România, asta este o problemă de securitate energetică, nu doar de mediu. Strategia tratează hidroenergia ca pe o capacitate instalată și o sursă regenerabilă cu randament ridicat, nu ca pe o resursă dependentă de un factor natural extrem de variabil. Un MW hidro instalat nu este echivalent, din punct de vedere al securității, cu un MW disponibil permanent. Producția depinde de precipitații, acumulări, debite, niveluri în lacuri și regimul de exploatare. Ar fi fost logic să existe indicatori clari: debit mediu și minim, volume în lacuri, producția din anii secetoși (a se vedea 2012), scenarii climatice pentru 2035 și 2050, impactul asupra Dunării și al Porților de Fier. Nu există o astfel de structură”. Dunărea și Porțile de Fier, tratate nerealist Pentru România, Dunărea și sistemul Porțile de Fier sunt esențiale. Modificarea regimului hidrologic al fluviului nu este

SURSE: Bolojan prelungește măsurile de alertă energetică

La sfârșitul lunii iulie, premierul demis Ilie Bolojan anunța că, de la data de 1 august 2026, România va intra în stare de alertă energetică, drept urmare a închiderii controlate a Reactorului 1 din Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Ulterior, autoritățile au început demersurile pentru evitarea scenariului în care centrala ar fi fost oprită complet, însă acestea au eșuat lamentabil, deoarece Reactorul 2 a fost oprit controlat pe 13 august.  Loading … Mai nou, surse politice au confirmat pentru Gândul că măsurile impuse de Guvernul demis al lui Bolojan vor rămâne valabile până la data de 30 septembrie, iar starea de alertă va fi menținută la nivel național. „Siguranța centralei este garantată în orice scenariu” / „Vom prezenta un raport final, cu soluții tehnice” / „Gestionăm situația cu maximă seriozitate” Mihai Jurca, șeful Cancelariei lui Bolojan, a anunțat joi, 27 august, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că a supravegheat personal, timp de două zile, procedurile demarate pentru remedierea situației care a oprit funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Acesta a confirmat că, la jumătatea lunii septembrie, Guvernul va prezenta un rapor tehnic cu privire la efectele crizei energetice. „Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 m³/s, față de o medie de 3.900 m³/s pentru luna august. Ca să fie cât se poate de clar: siguranța centralei este garantată în orice scenariu. CNE Cernavodă are echipamente de rezervă — pompe, generatoare de mare putere, instalații de răcire. Vom prezenta un raport final, cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026. Guvernul va continua informarea periodică despre nivelurile înregistrate și stadiul lucrărilor. Gestionăm această situație cu maximă seriozitate”, scria Mihai Jurca în postarea publicată pe Facebook. Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului | Sursa foto: Mediafax

Cotele Dunării: Unde crește sau scade debitul fluviului

Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a emis prognoza pentru următoarele zile în privința cotelor apelor Dunării. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Administrației Fluviale, se estimează că nivelul fluviului la Cernavodă va fi staționar, în următoarele două zile. Vezi datele mai jos. Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) anunță pe site-ul oficial care este tendința apelor Dunării în următoarele 48 de ore, precum și adâncimile minime sondate pe Dunăre. Potrivit datelor, în următoarele două zile s-ar preconiza ca nivelul fluviului la Cernavodă să rămână staționar, la -248 de centimetri.  Loading … Dunărea De asemenea, tendința la Brăila ar fi în creștere, cu un interval de 1-3 centimetri, cota probabilă ajungând la -8 centimetri. Tendința ar fi în creștere și la Giurgiu, tot cu un interval de 1-3 centimetri, ajungând la o cotă probabilă de -187 de centimetri. Tendința apelor Dunării în următoarele două zile. Sursă foto: AFDJ A fost emis un grafic și pentru ziua în curs, 27 august 2026, referitor la cotele apelor Dunării. Datele indică faptul că a fost înregistrată o creștere de la Baziaș la Corabia și de la Cernavodă la Sulina. O scădere a fost înregistrată la Oltenția. De la Turnu Măgurele la Giurgiu și la Călărași, nivelul este staționar. Cotele apelor Dunării, azi, 27 august 2026. Sursă foto: AFDJ Prognoza emisă de Institutul de Hidrologie De altfel, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis prognoza debitelor și nivelurilor în intervalul 26 august, ora 07:00 – 2 septembrie, ora 07:00. „Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere în primele patru zile până la valoarea de la 1600 m3/s, staționar în următoarea zi, apoi în scădere până la valoarea de 1500 m3/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor august (3900 m3/s) și septembrie (3800 m3/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general în creștere, exceptând prima parte a intervalului de prognoză, când vor fi relativ staționare pe sectorul Oltenița – Tulcea”, anunță instituția.

Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre

În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.

Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.

Valentin Stan: Bolojan cere economisire, dar Guvernul e aprins

Valentin Stan a ironizat apelul premierului Ilie Bolojan către populație, companii și instituțiile publice pentru reducerea voluntară a consumului de energie. În emisiune, analistul a pus sub semnul întrebării explicațiile oferite de premier după ce a fost întrebat de un jurnalist de ce, în timp ce cere reducerea consumului, la Guvern au rămas luminile aprinse seara. Urmăriți emisiunea pe YouTube.  Loading … Valentin Stan pune sub semnul întrebării apelul lui Bolojan privind reducerea consumului Valentin Stan a comentat apelul lui Ilie Bolojan pentru reducerea consumului. El a atras atenția că, în timp ce premierul cerea economisirea energiei, luminile de la Guvern și ministere ar fi rămas aprinse. „Dacă ai făcut apel, de ce e lumina aprinsă la Guvern?” Bolojan: măsurile nu apar imediat după apel Valentin Stan a prezentat explicația lui Ilie Bolojan despre luminile aprinse. Premierul a spus că reducerea consumului nu se vede imediat, deoarece sunt necesare două-trei zile pentru organizare. Stan a ironizat explicația, considerând că stingerea unei lumini nu necesită atât de mult timp. „Marius, tu ești priceput? Tu știi să stingi lumina? Stai să-ți arăt cum se face…”, ironizează Stan Valentin Stan face legătura cu situația Dunării În emisiune s-a mai discutat și despre nivelul Dunării și apa folosită pentru răcire. Valentin Stan a subliniat ironic faptul că apa asigura funcționarea timp de 4-5 zile, în timp ce măsurile de reducere a consumului ar fi fost aplicate în doar 2-3 zile.

Scufundarea barjelor pe Dunăre, amânată pentru joi

Scufundarea celor patru barje în Dunăre, destinată creșterii debitului spre Centrala de la Cernavodă, a fost amânată pentru joi dimineață, a anunțat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu. Secretarul de stat anunță că operațiunea va începe la ora 8:00. Ora scufundării barjelor va fi decisă după o nouă ședință operativă. „În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu, arată Mediafax.  Loading … Operațiunea de scufundare a barjelor din Dunăre, amânată pentru joi. Sursă foto: Facebook Apele Române Operațiunea începe joi la ora 08:00 Scufundarea barjelor era programată inițial pentru miercuri după-amiază. Două au fost poziționate în zona stâncii Pârjoaia, iar alte două sunt transportate de la Galați. Barjele vor fi scufundate controlat pentru a devia o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. „Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu. Intervenția este determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Centrala de la Cernavodă funcționează doar cu Unitatea 2, iar conducerea estimează că aceasta ar putea rămâne în funcțiune încă 10-11 zile dacă lucrările de pe fluviu vor avea rezultatele așteptate. Stânca de la Pârjoaia a fost „dislocată” Astfel de acțiuni vin după „dislocarea” stâncii Pârjoaia. Vă reamintim că Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată în urma unei noi explozii controlate, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță. Potrivit acestuia, intervenția a reușit și ar putea contribui la creșterea debitului Dunării spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. MApN anunță că peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au fost implicate în operațiunea de deviere a cursului Dunării. Scopul intervenției este menținerea condițiilor necesare funcționării centralei de la Cernavodă.

Câte zile mai funcționează Unitatea 2 de la Cernavodă

Unitatea 2 de la Cernavodă ar ajunge la limită. Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă spune câte zile mai poate funcționa normal unitatea.   Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, afirmă că lucrările de pe Dunăre vor permite funcționarea Unității 2 doar pentru încă câteva zile. Potrivit acestuia, măsura este temporară și nu rezolvă problema pe termen lung. În prezent, la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2. Potrivit estimărilor actuale, aceasta mai poate produce energie aproximativ 5 zile, până când scăderea debitului Dunării va impune oprirea sa.  Loading … „Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele, Ar putea fi mai mult”, a declarat Romeo Urjan, directorul sucursalei CNE Cernavodă la Antena 3 CNN. Directorul CNE Cernavodă: „Ne așteptăm la o ridicare de nivel de 7-8 centimetri” Directorul CNE Cernavodă afirmă că Unitatea 2 funcționează în condiții normale și în deplină siguranță. Potrivit prognozelor actuale privind scăderea debitului Dunării, reactorul mai poate fi menținut în funcțiune aproximativ 5 zile. Efectele detonării stâncii Pârjoaia vor putea fi evaluate abia în cursul zilei de mâine. Autoritățile estimează că intervenția și devierea apei prin barje ar putea prelungi funcționarea Unității 2 cu încă câteva zile. „Explozia s-a petrecut la 60 de km de noi. La o viteză a apei de 3 km/oră, durează cam 20-24 de ore până să vedem efectele. Mâine dimineață vom vedea efectele. Din ce am comunicat cu colegii mei și cu Ministerul Energiei, următoarele măsuri ar fi amplasarea acelor barje care să reducă debitul spre brațul Bala să direcționeze apa spre Dunărea Veche, deci spre Centrală. Ne așteptăm la o ridicare de nivel de 7-8 centimetri, ar mai aduce câteva zile de funcționare suplimentar față de prognoza pe care o avem în momentul de față”, a spus Romeo Urjan. Romeo Urjan a precizat că doi indicatori sunt monitorizați constant. Aceștia sunt: vibrațiile la pompe și nivelul Dunării la aspirația pompelor.

Radu Miruță vrea să dea jos personal stânca de pe Dunăre

Ministrul Apărării, Radu Miruță e convins că mâine va fi dată jos stânca a carei detonări a eșuat astăzi și a declarat că merge acolo personal. El susține că împreună cu oamenii de acolo, o să dea cu stânca jos (!sic). Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate, după ce armata a încercat astăzi, fără succes. detonarea stâncii care deviază apa de pe Dunăre către Brațul Bala și astfel privează centrala de la Cernavodă de apa necesară pentru răcire. „O să reînceapă lucrările dimineața. Am avut o discuție cu oamenii implicați, niște oameni specialiști și de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre, specialiști în explosiv. Mâine dimineață o să merg și eu acolo. O să dăm cu stânca aia jos. (…) Practic, fluxul principal al Dunării are opțiunea să se ducă într-o zonă unde este mai jos Brațul Bala, însă înainte are și o stâncă care este ca un fel de barieră și care direcționează apa și spre Brațul Bala suplimentar”, a declarat astăzi Dinel Miruță în cadrul unei emisiuni televizate. Miruță, explicații la televizor despre ce lucrări au loc după detonările eșuate Ministrul Apărării a continuat prin a explica care sunt lucrările care au loc în zonă pentru devierea fluxului Dunării. El spune că o dragă pornită de la Cernavodă va ajunge mâine dimineață la intersecția dintre Brațul Bala și Dunărea Veche ca să dragheze diferența de nivel care face ca Dunărea Veche să piardă din fluxul de apă venit de pe Dunăre. La finalul lucrărilor, nivelul apei din zona centralei de la Cernavodă se va ridica cu 7-10 cm, crede ministrul. „În același timp s-a pornit o dragă de la Cernavodă să dragheze Dunărea Veche înspre Cernavodă. În seara asta, dimineață ajunge o dragă și la această intersecție unde vă spuneam că este o treaptă de 4 metri care împiedică apa să o ia pe Dunărea Veche și o duce spre zona unde este mai jos. O dragă sapă în adâncime la această intersecție. O dragă sapă în adâncime și la Cernavodă ca apa care va fi direcționată spre Cernavodă să nu mai aibă acolo o altă piedică. Aceste lucruri se întâmplă însă, vă repet, este o chestiune de urgență în încercarea de a ridica, poate, cu 7-8-10 centimetri, conform datelor celor de la Apele Române, cota de nivel la Cernavodă.”, a declarat Dinel Miruță. Armata a făcut astăzi mai multe detonări, însă nu a reușit să doboare stânca Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, Marcel Neculae, a spus după detonări că armata se aștepta să disloce stânca Pârjoaie. MApN a intervenit astăzi cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă. „Am executat o primă explozie la suprafață, să vedem cum va reacționa roca respectivă. După care am venit cu explozia numărul doi submersă. Așteptările noastre au fost să dislocăm stânca Pârjoaie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii Forțelor Navale urmează să se scufunde pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei submerse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine. Vom mări gradual încărcătura de explozibil și am convingerea că mâine vom reuși să rupem această stâncă și ulterior să trecem la faza a doua, de a fărâmița treptat malul stâncos cu același obiectiv: creșterea debitului pe Dunărea Veche”, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale. Premierul Bolojan a alocat 7 milioane de lei pentru lucrările de pe Dunăre În urma unei ședințe extraordinare convocată vineri, Ilie Bolojan a anunțat că 7 milioane de lei din Fondul de urgență au fost alocați pentru „redistribuirea debitelor la bifurcația Bala – Dunărea Veche”, care are ca scop menținerea debitului necesar pentru funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Salvarea centralei Cernavodă: Miruță anunță cei 4 pași necesari

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat detaliat planul de intervenție în patru pași de pe Dunăre care va crește debitul apei și va ține pornită centrala nucleară de la Cernavodă. Oficialul a subliniat că Armata ajută specialiștii de la Apele Române într-o misiune contracronometru. Planul prevede dinamitarea unor stânci. Operațiune critică la intersecția cu Brațul Bala Potrivit ministrului Radu Miruță, situația este gestionată de experții de la Apele Române, iar scopul lor principal este să asigure un volum suficient de apă la zona de aspirație a pompelor de răcire ale centralei. Acesta a avertizat că la intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala există o treaptă de nivel care deviază cursul fluviului și privează centrala de la Cernavodă de apa necesară. „Întreaga situație este gestionată de specialiștii de la Apele Române. Scopul principal este asigurarea unui debit mai mare de apă la zona de aspirație a pompelor care să tragă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă. Acolo trebuiau făcute niște lucrări de mult timp, lucrări ample. Nu au prea fost făcute și se încearcă intervenția de urgență pentru a atenua în ce măsură se poate”, a explicat Radu Miruță pentru observatornews.ro, adăugând că planul celor patru pași a fost propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Dinamitarea stâncii și misiunea scafandrilor militari Primul și cel mai complex pas implică utilizarea explozibilului subacvatic. Ministrul Apărării a precizat că s-a luat decizia dinamitării unei stânci care împiedică direcționarea debitului spre Cernavodă, o procedură amânată de ani de zile, deși a fost analizată în trecut. „Pentru asta, specialiștii din Armata Română, de la Forțele Navale cu scafandrii, au ajuns în această dimineață acolo. S-a făcut o dinamitare de test. Acolo roca este cu destul de multe găuri care absorb din suflul exploziei. Scafandrii încearcă în aceste momente să identifice o metodă de a plasa explozibilul sub apă”, a declarat Radu Miruță. Scufundarea unor barje și lucrări de dragare Pentru a consolida efectul detonării, al doilea pas constă în blocarea apei redirecționate cu ajutorul unui baraj artificial. „Specialiștii spun că s-ar justifica scufundarea unor barje. Încă se fac calcule ca apa care începe să fie redirecționată după eliminarea acestei stânci să fie barată cât de cât din scufundarea acestor barje, pentru ca ea să ajungă spre Cernavodă”, a menționat ministrul. În paralel, celelalte două etape ale planului vizează lucrări mecanice ample pe cursul fluviului. Este vorba despre operațiuni de dragare direct în zona Cernavodă, care vor facilita accesul apei spre pompe, precum și de dragarea necesară pentru eliminarea treptei de nivel de la intersecția cu Brațul Bala. Ministrul Apărării a declarat și că, deși inițial era luată în calcul doar scufundarea barjelor, experții hidrologi au stabilit că toate cele patru etape sunt absolut necesare pentru succesul misiunii. „Dacă ele sunt bune, va fi un succes. Sunt calcule ale specialiștilor hidrologici, Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca”, a conchis Radu Miruță.