Melatonina ar putea reduce durerea cronică. Studiul care arată că suplimentul pentru somn are beneficii neașteptate
Concluzia aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, care a analizat rezultatele a 23 de studii clinice publicate anterior. Rezultatele, publicate în revista științifică Pain, sugerează că melatonina poate reduce intensitatea durerii și poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele care suferă de afecțiuni cronice ale mușchilor, oaselor, articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor. Specialiștii susțin că acest supliment, deja utilizat pe scară largă pentru tratarea tulburărilor de somn, ar putea deveni un tratament complementar în gestionarea durerii cronice, reducând astfel necesitatea utilizării unor medicamente cu risc mai mare de efecte adverse, titrează Science Alert. Melatonina ar putea reduce durerea cronică la fel de eficient ca unele analgezice Meta-analiza a inclus date provenite de la 2.028 de participanți din mai multe țări, diagnosticați cu afecțiuni precum durerile lombare cronice, osteoartrita sau fibromialgia. Participanții au primit fie melatonină, fie placebo sau alte medicamente utilizate în mod obișnuit pentru controlul durerii. Potrivit cercetătorilor, melatonina a demonstrat o eficiență comparabilă, în anumite cazuri, cu cea a unor analgezice consacrate, inclusiv opioide, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și paracetamol. Analiza arată că persoanele care suferă de dureri musculo-scheletice cronice au raportat o reducere medie de aproximativ nouă puncte pe o scară a durerii de la 0 la 100. În schimb, beneficiile nu au fost semnificative statistic în cazul pacienților care se recuperau după intervenții chirurgicale, ceea ce sugerează că efectul melatoninei este mai pronunțat în cazul durerii cronice decât al celei acute. Efectele sale antiinflamatoare și prin îmbunătățirea somnului Cercetătorii cred că efectele benefice ale melatoninei nu se limitează la reglarea ciclului somn-veghe. Hormonul are și proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, contribuind la reducerea stresului oxidativ și a inflamației din organism. Totodată, un somn mai odihnitor poate favoriza relaxarea musculaturii și recuperarea organismului, ceea ce ar putea explica reducerea intensității durerii la unele persoane. „Melatonina este deja prezentă în multe locuințe, este accesibilă ca preț și știm că este sigură pentru utilizarea pe termen scurt. Ceea ce este cu adevărat promițător este faptul că ar putea contribui și la controlul durerii cronice”, a declarat Kangchao Wu, coordonatorul studiului și cercetător în domeniul durerii musculo-scheletice la Universitatea din Sydney. Medicii recomandă prudență Deși rezultatele sunt încurajatoare, autorii studiului atrag atenția că melatonina nu trebuie să înlocuiască tratamentele prescrise pentru durerea cronică. Suplimentul este considerat sigur pentru utilizare pe termen scurt, de aproximativ una până la două luni, în cazul persoanelor care nu sunt însărcinate sau care nu alăptează. Totuși, datele privind administrarea pe termen lung rămân limitate, iar cercetătorii solicită desfășurarea unor studii mai ample. În plus, în timpul studiilor analizate au fost raportate și unele reacții adverse ușoare, precum greață, dureri de cap și amețeli. Specialiștii recomandă ca administrarea melatoninei pentru controlul durerii să fie făcută doar la recomandarea medicului și ca tratament complementar, nu ca alternativă la terapiile deja validate. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care melatonina influențează percepția durerii și pentru a identifica categoriile de pacienți care ar putea beneficia cel mai mult de acest tratament.
Cercetătorii au găsit butonul durerilor cronice. E cât un cub de zahăr în creier
Pentru unul din cinci americani, durerea cronică este inevitabilă. Dintre cei 51 de milioane de adulți afectați, trei din patru suferă de dizabilitate. Mulți sunt incapabili să lucreze sau să funcționeze normal, scrie Daily Mail. Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au descoperit cauza pentru care durerea devine cronică. Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), un grup de celule de dimensiunea unui cub de zahăr situat adânc în creier. Această zonă procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, care percepe durerea. Cercetătorii au folosit șoareci pentru a imita durerea cronică de-a lungul nervului sciatic. Este cel mai lung nerv al corpului, de la coloana vertebrală până la picioare. Leziunile acestui nerv provoacă alodinie – atingerea devine dureroasă. Descoperirea revoluționară Folosind editarea genelor pentru a dezactiva anumite neuroni, echipa a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a spune măduvei spinării să împiedice disiparea durerii cronice. Când au inhibat celulele din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut. Linda Watkins, autoarea principală, a declarat: „Dacă acest factor decizional crucial este redus la tăcere, durerea cronică nu apare. Dacă este deja prezentă, durerea cronică dispare”. Milioane de consultații medicale anual Durerea de spate, migrenele și afecțiunile articulare precum artrita sunt cele mai frecvente forme de durere cronică în SUA. Rezultă în aproape 37 de milioane de consultații medicale anual. Aproximativ unul din trei adulți cu dureri cronice declară că nu au un diagnostic clar sau o cauză evidentă. Editarea genelor a oprit durerea Cercetătorii au folosit editarea genelor pentru a suprima activitatea CGIC. Durerea a dispărut chiar și la șoarecii care suferiseră timp de câteva săptămâni – echivalentul a ani pentru un om. Jayson Ball, primul autor al studiului și om de știință la Neuralink, a declarat: „Cercetarea noastră prezintă un caz clar în care anumite căi cerebrale pot fi vizate direct pentru a modula durerea senzorială”. Speranță pentru noi tratamente Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni. Cu toate acestea, Ball a remarcat că descoperirile pot deschide calea pentru medicamente care vizează CGIC. „Acum că avem acces la instrumente care vă permit să manipulați creierul pe baza unor subpopulații specifice de celule, căutarea de noi tratamente avansează mult mai repede”, a spus el. Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience.
Ketamina ajută în cazul durerii cronice? O analiză amplă oferă răspunsul
O nouă analiză a constatat că nu există dovezi privind efectele reale ale ketaminei în ameliorarea durerii cronice. Anestezicul este utilizat de mult timp pentru sedarea pacienților în timpul operațiilor chirurgicale și ca analgezic de urgență, iar recent, oamenii de știință au explorat și utilizarea sa ca tratament pentru durerea cronică și depresie. Cercetătorii au concluzionat că bazele de date existente privind eficacitatea ketaminei sunt insuficiente pentru a trage concluzii solide în tratarea pacienților care suferă de dureri cronice, scrie Euronews. „Vrem să fim clari – nu spunem că ketamina este ineficientă, dar există o mare incertitudine. Datele ar putea indica un beneficiu sau niciun efect. În acest moment, pur și simplu nu știm”, a declarat Michael Ferraro, unul dintre autorii studiului, potrivit sursei citate. Echipa de cercetători a analizat datele din 67 de studii clinice care au implicat peste 2.300 de persoane. În realizarea studiului au fost analizate cinci medicamente care vizează receptorul N-metil-D-aspartat (NMDA), care afectează modul în care oamenii simt durerea. Se consideră că aceste medicamente reduc durerea prin blocarea anumitor semnale din creier. În analiză au fost incluse ketamina, memantina, dextrometorfanul, amantadina și magneziul. Analiza a constatat că nu există studii care să analizeze eficacitatea ketaminei la pacienții cu depresie sau ca substitut pentru analgezicele opioide. Ketamina poate avea efecte secundare, mai ales în cazul administrării intravenoase. Acestea includ halucinații, delir, paranoia, greață și vărsături, potrivit analizei efectuate de Cochrane, un influent grup de cercetare non-profit.