Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un Cal Troian al Rusiei? Mituri politizate vs. realitate
Tranzacția prin care compania energetică maghiară MVM încearcă să achiziționeze E.ON Furnizare România a fost blocată. Mai mult, cazul „MVM în România” a fost trimis, spre analiză, către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Întreg scenariul ridică, însă, numeroase semne de întrebare referitoare la pericolul „spectacolului mediatic” și al „miturilor politizate” care ajung să cântărească mai mult decât faptele și să denatureze realitatea. Astfel, o tranzacție comercială de interes național s-a transformat, surprinzător, într-un adevărat thriller geopolitic, scrie Mediafax. Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) a respins preluarea companiei E.On România de către ungurii de la MVM; Inițiativa a fost contestată la începutul anului de către Ministerul Energiei, care a argumentat că „MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale”; După avizul negativ, dosarul acestei tranzacții va ajunge pe masa CSAT. „Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) informează publicul că operațiunea notificată privind achiziționarea a 68,18% din capitalul social al E.ON Energie Romania S.A. și 97,92% din capitalul social al E.ON Asist Complet S.A. de către MVM Energy Private Limited Liability Company, prin vehiculul investițional Sonnet Romania Holding S.A., face obiectul procedurii de cercetare detaliată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022”, s-a transmis prin intermediul unui comunicat. Spațiul public, inundat de acuzații grave În loc să se discute despre oportunitatea economică și despre cum ar putea consumatorii și piața de energie să beneficieze de pe urma acestei tranzacții, spațiul public a fost inundat de acuzații: „MVM este Calul Troian al Rusiei”, „MVM va aduce gaz rusesc în România”. „MVM amenință securitatea națională”. „MVM accesează bazele de date”, „Compania E.On Furnizare România va fi vândută entităților din afara UE”. Totuși, aceste narațiuni sunt mai degrabă arme retorice decât fapte demonstrate — cel puțin nu public. Zvonuri despre prețuri, presupuse influențe politice și scenarii catastrofale au ajuns să pară adevăruri imuabile și trebuie analizate punctual. Această analiză realizată de Gândul a ținut cont, în contextul general, și de informațiile oferite – într-un interviu recent – de Károly Mátrai, CEO-ul MVM. Mitul 1: „MVM este Calul Troian al Rusiei” Ideea că MVM nu ar fi decât un „Cal Troian al Rusiei” a prins rapid contur în România, mai ales pe fondul retoricii guvernului de la Budapesta, adesea perceput ca fiind apropiat de Moscova. Totuși, a echivala politica unui guvern cu strategia unei companii comerciale sau de stat este înșelător; Nu toate ideile guvernelor României sau ale miniștrilor energiei au dictat vreodată politicile comerciale ale companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sau Nuclearelectrica; Același lucru este valabil și pentru MVM. Înainte de toate, trebuie precizat că MVM este o companie energetică ce operează strategic și comercial, ghidată de profit și expansiune regională, și nu de directive politice, după cum ar putea crede unii sau alții. În primul rând, MVM este a șasea cea mai mare companie din Europa Centrală după cifra de afaceri și a doua din Ungaria. Compania are o rețea vastă, de peste 90.000 de kilometri, de linii de transport și distribuție, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est. MVM a emis obligațiuni în euro și în dolari către investitori instituționali internaționali, iar aceste obligațiuni sunt listate la bursa Euronext Dublin. Toate aceste obligațiuni sunt deținute de investitori reputați din UE și SUA; În plus, compania are rating de investiții („investment grade”) acordat de principalele agenții globale de evaluare financiară (S&P, Fitch, Moody’s). MVM este, în esență, un gigant energetic, la fel ca Enel, E.ON, CEZ și altele; MVM emite rapoarte semestriale publice și are mecanisme de conformitate aliniate regulilor europene, inclusiv celor legate de sancțiuni. De altfel, acest lucru este reflectat și de ratingurile sale de credit de tip „investment grade”; Contractele istorice cu Gazprom nu o diferențiază fundamental de alte companii europene, inclusiv din Germania sau Italia, care au avut de-a lungul timpului relații mult mai profunde cu furnizorii de energie din Rusia. Și, la fel ca alte companii europene, MVM își continuă procesul de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin noi contracte pe termen lung pentru LNG (gaz natural lichefiat) încheiate în ultimele săptămâni cu Shell și Engie. Mai mult, MVM investește deja în proiecte de energie regenerabilă și tranziție energetică, având o strategie pentru 2035 care include România ca piață de expansiune regională, cu proiecte în domeniul hidro, solar și retail. Aceste investiții contrazic ideea că entitatea ar fi doar un vehicul al Kremlinului. Dincolo de aspectul comercial, Ungaria rămâne stat membru al UE și NATO, ceea ce înseamnă că este obligată să respecte regulile și standardele de securitate europene. În cele din urmă, indiferent de investitor, activitatea E.ON România rămâne strict reglementată de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), adică de însuși statul român însuși. Practic, MVM intră într-un parteneriat cu statul român, care va deține în continuare cealaltă parte a companiei. Mitul 2: „MVM va aduce gaz rusesc în România” În spațiul public s-a vehiculat și ideea potrivit căreia „MVM va aduce gaz rusesc în România”. Informația brută nu are o bază reală, iar statul român sau instituțiile mass-media nu au oferit până acum vreo dovadă în acest sens. România, dealtfel, se află într-o poziție energetică solidă. Are o producție internă semnificativă, interconectări regionale și o strategie clară de diversificare. Aceste aspecte au fost subliniate și de Károly Mátrai, CEO-ul MVM, în interviul acordat. Trebuie precizat că regulile europene și naționale fac imposibil ca un singur furnizor să schimbe direcțiile de import, astfel încât – dacă tranzacția ar fi aprobată – MVM ar deține doar o cotă de piață de aproximativ 10% (ca volum) în segmentul furnizării de energie electrică și de circa 20% în segmentul furnizării de gaze naturale. Nu există nicio logică economică pentru a aduce gaz rusesc într-o țară care dispune de rezerve interne abundente; Începând cu 2028, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep, România ar putea deveni chiar exportator net de gaze naturale; În acel moment, scenariul realist ar fi invers: România ar putea exporta gaze către Ungaria, reducând astfel dependența Budapestei de