Șeful OMS vizitează epicentrul focarului de Ebola din estul Congo
Se așteaptă ca șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, să viziteze un centru de tratament și să se întâlnească cu autoritățile locale, lucrătorii din domeniul sănătății și familiile afectate din Bunia, potrivit AP. „Cel mai bun mod de a aborda această problemă este de a oferi tot sprijinul necesar pentru a combate boala în epicentrul său și de a continua să oferim toată asistența necesară”, a declarat directorul general al OMS reporterilor vineri seară. Organizația sanitară a declarat că ultimele cifre oficiale au arătat 906 cazuri suspecte și 223 de decese suspecte. Țara vecină, Uganda, a confirmat nouă cazuri și un deces, a anunțat vineri ministerul sănătății din Uganda. Virusul Bundibugyo , tipul actual de Ebola, nu are tratament sau vaccin aprobat. „Aceasta este o situație dificilă și recunoaștem acest lucru. Dar Republica Democrată Congo s-a confruntat cu virusul Ebola de multe ori înainte. Suntem încrezători că poate ține din nou sub control această epidemie”, a declarat Tedros după întâlnirea de vineri cu prim-ministrul Congo, Judith Suminwa Tuluka. Au ajuns ajutoarele medicale de la UE Ajutoarele medicale donate de Uniunea Europeană au ajuns joi în Ituri, centrul epidemiei de Ebola din Congo. Se așteaptă mai multe transporturi în zilele următoare. SUA a anunțat în aceeași zi un ajutor suplimentar de 80 de milioane de dolari, aducând angajamentul total la peste 112 milioane de dolari. Eforturile de intervenție de la spitalele Rwampara și General din Bunia par mai organizate, cu personal suplimentar, echipament de protecție și provizii medicale, deși pacienții continuă să sosească non-stop, a observat vineri un reporter de la Associated Press. Răspunsul nu a ținut pasul cu una dintre cele mai rapide epidemii înregistrate vreodată, a avertizat sâmbătă Medici Fără Frontiere (MSF).
Ebola: Peste 900 de cazuri suspecte în Congo. Aproape un milion de oameni sunt strămutați
Autoritățile din Congo au transmis, duminică, faptul că numărul cazurilor suspecte de Ebola a depășit 900, potrivit AP. Focarul actual se află în principal în provincia Ituri, din estul țării. Localnicii sunt furioși din cauza epidemiei Mai multe centre de tratare împotriva Ebola au fost incendiate recent, lucru care evidențiază furia localnicilor cu privire la virus. Regiunea este afectată și de grupări rebele armate, strămutarea unui număr mare de persoane, eșecul administrației locale și reducerile ajutorului internațional, mai arată sursa. „O serie devastatoare de situații de urgență converg”, a declarat organizația non-profit Physicians for Human Rights. Înainte de izbucnirea epidemiei, Medici Fără Frontiere a declarat într-o evaluare că insecuritatea din Ituri s-a agravat recent. Astfel, medicii și asistentele au fost determinați să fugă și să părăsească unitățile sanitare suprasolicitate, unele fiind în „condiții catastrofale”. Aproape un milion de persoane strămutate Biroul umanitar al ONU afirmă că aproape un milion de persoane au fost strămutate din casele lor, din cauza conflictului din Ituri. Există îngrijorări că boala s-ar putea răspândi în taberele mari de refugiați din apropierea orașului Bunia. Aici au fost raportate primele cazuri, potrivit aceleiași surse. Ministerul Comunicațiilor din Congo a transmis duminică mesajul că au existat 904 cazuri suspecte și 119 decese suspecte, majoritatea în Ituri. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de cele peste 700 de cazuri suspecte de Ebola anunțate anterior. Însă, numărul deceselor suspecte a fost revizuit, fiind în scădere față de peste 170 anunțate anterior. Reducerea ajutorului internațional, devastatoare Experții în sănătate spun că reducerile ajutorului internațional aplicate anul trecut de Statele Unite și alte națiuni bogate au fost devastatoare pentru estul Congo-ului. Reducerile „au redus capacitatea de detectare și de răspuns la focarele de boli infecțioase”, a declarat Thomas McHale, director de sănătate publică la Physicians for Human Rights. Congo a avut peste o duzină de focare de Ebola anterior. Tulpina Bundibugyo a virusului Ebola, responsabilă pentru focar, nu are un vaccin sau tratament aprobat.
Ebola l-a speriat pe Trump: Sunt îngrijorat
Președintele Donald Trump a declarat că este „îngrijorat” de Ebola după ce un american a fost testat pozitiv, potrivit CNBC. „Sunt îngrijorat de orice, dar cu siguranță sunt”, a spus Trump când a fost întrebat despre Ebola. Declarația a fost făcută în timpul unui eveniment la Casa Albă pentru site-ul TrumpRx, dedicat medicamentelor. „Cred că a fost limitată în acest moment la Africa (răspândirea bolii n.r.), dar este ceva care a avut o evoluție”, a mai spus Donald Trump. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat luni că un american a fost testat pozitiv pentru Ebola în timp ce se afla în Republica Democrată Congo. Cu o zi înainte, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că răspândirea virusului care cauzează Ebola în RDC și Uganda constituie o urgență de sănătate publică globală. Totuși, OMS a transmis că situația „nu îndeplinește criteriile de urgență pandemică”, așa cum este definită în Regulamentul Internațional de Sănătate. Americanul și alți pacienți vor fi transportați în Germania. Totodată, oficialii americani au confirmat că nu există cazuri de Ebola pe teritoriul SUA. Până luni, autoritățile africane au raportat cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în RDC. De asemenea, au apărut un deces și un caz suspect în țara vecină Uganda. Epidemia de Ebola este provocată de o variantă rară a virusului pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate.
De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?
Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
OMS declară urgență globală după focarul de Ebola din Congo / 80 de morți / Virusul a ajuns deja la Kinshasa și Kampala
Virusul Bundibugyo, o tulpină rară de Ebola, s-a extins deja din provincia Ituri până la Kinshasa și Kampala. OMS precizează că situația nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice. Organizația Mondială a Sănătății a declarat duminică focarul de Ebola din Republica Democrată Congo și Uganda „urgență de sănătate publică de interes internațional” – cel mai înalt nivel de alertă pe care îl poate emite agenția ONU pentru sănătate, deși a precizat că situația nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice. Virusul a depășit deja granițele provinciei Focarul, cauzat de virusul Bundibugyo, a izbucnit în provincia Ituri din estul RDC, unde până sâmbătă fuseseră raportate 80 de decese suspecte, opt cazuri confirmate în laborator și 246 de cazuri suspecte, răspândite în cel puțin trei zone sanitare: Bunia, Rwampara și Mongbwalu. Îngrijorător este că virusul a depășit deja granițele provinciei. Un caz confirmat de laborator a fost raportat în Kinshasa, capitala RDC, de la o persoană întoarsă din Ituri. Mai grav, în Kampala, capitala Ugandei, au fost confirmate două cazuri aparent fără legătură între ele – printre care un deces – de la persoane sosite din RDC, anunțate vineri și sâmbătă. Extinderea focarului în două capitale, prin călători, ridică semne de alarmă privind capacitatea de control a transmiterii în zonele urbane și la frontiere.
Focar în Congo cu o nouă tulpină de Ebola: 80 de oameni au murit
Până în prezent, au fost înregistrate 246 de cazuri suspecte de infectare cu virusul, potrivit declarațiilor date de Ministerul Sănătății. Primul caz suspect a fost cel al unei asistente medicale care a murit după simptome precum febră, sângerări, vărsături și slăbiciune severă. Asistenta a fost tratată la Centrul Medical Evanghelic din orașul Bunia, potrivit Reuters. Guvernul din Congo a activat centrul de operațiuni de urgență în domeniul sănătății. Autoritățile congoleze au întărit supravegherea epidemiologică și de laborator și a dispus mobilizarea rapidă a echipelor de intervenție. Centrul African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat într-un comunicat că organizează o reuniune de urgență cu Congo, Uganda, Sudanul de Sud și partenerii internaționali pentru a consolida eforturile de supraveghere transfrontalieră, de pregătire și de intervenție. Tulpina ar fi una nouă față de focarele precedente Potrivit Centrului African pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, rezultatele inițiale ale testelor de laborator sugerează prezența unei tulpini a virusului diferită de cea din Zair, secvențierea fiind în curs de desfășurare pentru a o caracteriza mai bine. Jean-Jacques Muyembe, virologul congolez care a contribuit la descoperirea virusului Ebola și care conduce Institutul Național de Cercetări Biomedicale din Kinshasa, a declarat pentru Reuters că toate cele 16 focare anterioare din Congo, cu excepția unuia, au fost cauzate de tulpina Zaire. Identificarea unei variante diferite va complica eforturile de combatere a epidemiei, a afirmat el, întrucât tratamentele și vaccinurile existente au fost dezvoltate împotriva tulpinii Zaire. „Având în vedere fluxul intens de persoane între zonele afectate și țările vecine, coordonarea regională rapidă este esențială”, a declarat Jean Kaseya, directorul general al Africa CDC, într-un comunicat.