După ce Trump a amenințat cu o taxă vamală de 50%, Brazilia promite să răspundă cu aceeași monedă
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat că este pregătit să răspundă cu aceeai monedă oricăror taxe vamale impuse Braziliei de către Statele Unite. Lula a răspuns la amenințarea de miercuri a omologului său american, Donald Trump, de a impune o taxă de import de 50% asupra bunurilor braziliene începând cu 1 august. Într-o scrisoare, Trump a citat tratamentul aplicat de Brazilia fostului președinte Jair Bolsonaro ca factor declanșator al majorării taxelor vamale. Bolsonaro este în prezent judecat pentru că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat împotriva lui Lula, după ce a pierdut alegerile din 2022 în fața acestuia din urmă. Trump s-a referit la Bolsonaro ca la „un lider foarte respectat în întreaga lume”. „Acest proces nu ar trebui să aibă loc”, a scris el, făcând apel la Brazilia să pună capăt imediat „vânătorii de vrăjitoare” împotriva fostului președinte. Sprijinul lui Trump pentru Bolsonaro nu vine ca o surpriză, deoarece cei doi au fost mult timp considerați aliați. Președintele american a criticat deja luni Brazilia pentru tratamentul aplicat lui Bolsonaro, comparându-l cu cazurile cu care el însuși s-a confruntat în instanțele americane. Lula da Silva: Brazilia „nu va accepta nicio tutelă” Amenințarea cu o taxă vamală de 50% a fost întâmpinată cu un răspuns robust din partea președintelui Lula, notează BBC. Într-o postare pe platforma X, acesta a subliniat că Brazilia este „o țară suverană cu instituții independente și nu va accepta nicio tutelă”. Liderul brazilian a anunțat, de asemenea, că „orice creștere unilaterală a taxelor vamale” va fi contracarată prin impunerea de taxe reciproce asupra produselor americane. Brazilia, al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA SUA este al doilea mare partener comercial al Braziliei, după China, astfel încât creșterea taxelor vamale de la 10% la 50% – dacă va intra în vigoare – va afecta puternic națiunea sud-americană. Lula a ținut, de asemenea, să conteste afirmația lui Trump potrivit căreia SUA are un deficit comercial cu Brazilia, calificând-o drept „inexactă”. Afirmația lui Lula este susținută de datele Guvernului SUA, care sugerează că SUA a avut un excedent comercial de bunuri cu Brazilia de 7,4 miliarde de dolari în 2024. Brazilia este al 15-lea cel mai mare partener comercial al SUA. Printre principalele sale importuri din SUA se numără combustibilii minerali, aeronavele și utilajele. La rândul lor, SUA importă din Brazilia gaze și petrol, fier și cafea. Trump a criticat „cenzura platformelor de social media din SUA” Brazilia nu a fost singura țară pe care Trump a amenințat-o miercuri cu taxe vamale mai mari. Japonia, Coreea de Sud și Sri Lanka s-au numărat printre cele 22 de națiuni care au primit scrisori de avertizare cu privire la taxe mai mari. Totuși, scrisoarea pe care Trump i-a trimis-o omologului său brazilian a fost singura care a pus accentul pe alte aspecte decât presupusele deficite comerciale. Pe lângă faptul că a denunțat tratamentul fostului președinte Bolsonaro, Trump a criticat ceea ce a declarat a fi „ordine secrete și ilegale privind cenzura platformelor de social media din SUA” pe care, potrivit lui, Brazilia le-ar fi impus. Trump Media, care operează platforma Truth Social a președintelui american și este deținută majoritar de acesta, se numără printre companiile de tehnologie americane care contestă hotărârile instanțelor braziliene privind ordinele de suspendare a unor conturi de social media. Lula a ripostat și pe acest front, justificând hotărârile instanțelor prin argumentul că „societatea braziliană respinge conținutul plin de ură, rasismul, pornografia infantilă, escrocheriile, fraudele și discursurile împotriva drepturilor omului și a libertății democratice”. Rafael Cortez, politolog în cadrul firmei braziliene de consultanță Tendencias Consultoria, a declarat pentru BBC News Brasil că tonul excesiv al scrisorii lui Trump ar putea sfârși prin a-l avantaja pe Lula. „Cei care se confruntă cu Trump câștigă la ei acasă atunci când Trump și alți lideri conservatori vorbesc despre probleme care țin de țările lor. Acest lucru s-a întâmplat, într-o anumită măsură, în Mexic și la alegerile din Canada și Australia”, spune Cortez despre alți lideri care l-au provocat pe Trump și au văzut o creștere a nivelului de popularitate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump a purtat discuții cu mai mulți lideri africani. Care este scopul președintelui american Donald Trump a informat mai multe state, inclusiv Republica Moldova, despre nivelul TAXELOR vamale aplicate de la 1 august
Trump denunță practicile UE și anunță intenția de a trimite o scrisoare cu tarifele vamale /Ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine
Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat, marți seară, practicile comerciale ale Uniunii Europene, avertizând că, deși negocierile avansează, peste câteva zile ar putea trimite o scrisoare prin care va prezenta tarifele vamale pe bază de reciprocitate. ”Am avut discuții cu Uniunea Europeană, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu toată lumea, până de curând ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine, este o altă lume. Ne-au tratat foarte rău, era foarte dificil să discutăm, în multe privințe era mai rău decât în cazul Chinei. Iată ce au făcut împotriva companiilor noastre: au dat în judecată Apple, Google. Au luat 17 miliarde de la Apple printr-un proces fără fundament. Au judecători care sunt ai Uniunii Europene și iau foarte mulți bani de la țara noastră, sunt foarte duri, dar acum sunt foarte drăguți cu noi. Vom vedea ce se întâmplă”, a afirmat Donald Trump. ”Probabil că suntem înainte cu două zile de a le trimite o scrisoare. Purtăm discuții. O scrisoare înseamnă o ofertă pentru un acord. Unii au spus: sunt 200 de țări, nu poți avea negocieri cu 200 de țări. Dar avem oameni de încredere care știu ce fac, lucrurile trebuie făcute printr-o abordare mai generală. Iar acesta este un mod mai bun, mai puternic. Le vom trimite o scrisoare, acolo vor fi niște cifre, 25%, 35%. Pentru unii, vom avea 60%-70%, mă refer la cei cu care avem deficit comercial masiv, pentru că ne-au tratat foarte rău”, a avertizat Donald Trump. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a semnalat, marți, că Uniunea Europeană este pregătită să adopte măsuri de retorsiune împotriva Statelor Unite dacă Bruxellesul și Washingtonul nu vor ajunge la un acord comercial. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump. ”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei Mark Rutte avertizează asupra unui atac al Rusiei și Chinei asupra Statelor Unite /De aceea, ”EUROPA trebuie să fie sigură”
Comerțul în creștere cu regimuri autocrate poate deveni „o provocare existențială pentru UE”, susțin economiști BCE
Comerțul în creștere al Uniunii Europene cu regimuri autocrate finanțează strategia adesea expansionistă a acestora și ar putea contribui la o provocare existențială chiar la adresa Uniunii, se arată într-o postare pe blogul Băncii Centrale Europene de marți. UE s-a angajat să aibă o politică comercială bazată pe valori. Politica comercială a UE urmărește să garanteze că dezvoltarea economică merge mână în mână cu valorile democratice și sociale, cum ar fi respectarea drepturilor omului, standarde ridicate de muncă și justiție socială. Însă realitatea este cu totul alta, iar volumul comerțului UE cu regimuri autocrate a crescut constant din 1999, până în momentul în care Uniunea a impus sancțiuni pe scară largă Rusiei după invadarea Ucrainei, se susține în postarea de pe blog scrisă de economiștii BCE Claudia Marchini și Alexander Popov. Postarea nu reflectă punctul de vedere al BCE. „Constatările noastre arată că, în ciuda promisiunilor sale, UE face într-adevăr tot mai multe schimburi comerciale cu țări conduse de autocrați și dictatori”, se arată pe blog. „Observăm o întrerupere a acestei tendințe doar recent”. Schimbarea are loc deoarece UE a înregistrat o creștere a importurilor în favoarea țărilor mai puțin democratice și deoarece calitatea guvernanței democratice a scăzut în rândul partenerilor comerciali existenți. „”Comerțul cu dictatorii” înseamnă generarea de profituri pentru regimuri care au adesea un program expansionist și militarist explicit”, se arată în postarea de blog. „În cele din urmă, acest lucru poate deveni o provocare existențială pentru UE”. Creșterea comerțului cu China, care ocupă un loc scăzut în clasamentul democrației, dar reprezintă aproximativ o cincime din toate importurile în Uniunea Europeană, este parțial de vină, dar nu explică pe deplin deteriorarea standardelor de la sfârșitul anilor 1990. Articolul susține că o tendință similară poate fi observată chiar dacă schimburile comerciale cu China sunt excluse din calcul. Pe lângă amenințările la adresa reputației și existențiale, tendința este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece multe dintre resursele-cheie necesare pentru tranziția ecologică a blocului se găsesc în țări conduse de autocrați, au adăugat autorii postării. „Constatările noastre sugerează un compromis asociat cu tranziția ecologică”, se arată pe blog. „Tehnologiile actuale cu emisii reduse de carbon se bazează pe o serie de materiale din minerale rare care se găsesc de obicei în țările cu regimuri autocrate”. Ca exemplu, producția de baterii – un element de bază al strategiei UE de abordare a crizei climatice – implică patru metale principale – cobalt, cupru, litiu și nichel. UE este aproape lipsită de aceste metale. Cu excepția cuprului, toate sunt vândute pe piețele internaționale, în principal de țări cu guverne nedemocratice, precum China, Rusia și Republica Democrată Congo. Abuzurile în extracția acestor materii prime sub formă de muncă a prizonierilor și a copiilor au fost bine documentate. „Riscul este ca, în încercarea de a aborda o externalitate (emisiile de carbon), să agravăm din greșeală o alta (abuzurile împotriva drepturilor omului în alte țări)”, arată autorii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: BCE cere intensificarea rezilienței sectorului bancar, pe fondul tensiunilor geopolitice /„Riscurile asupra STABILITĂȚII financiare s-au înmulțit”
Trump denunță deficitul comercial în relațiile Statelor Unite cu Japonia și Coreea de Sud /Ce tarife le impune celor două țări
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, luni, impunerea unor tarife vamale suplimentare Japoniei și Coreei de Sud, începând de la 1 august, denunțând lipsa de reciprocitate în schimburile comerciale bilaterale. Donald Trump le-a trimis, luni, scrisori liderilor din Japonia și Coreea de Sud, președintele SUA informând asupra intenției de a le impune taxe vamale. ”Este o mare onoare să vă trimit această scrisoare, care demonstrează forța și angajamentul în favoarea parteneriatului nostru și faptul că Statele Unite ale Americii au stabilit să continue colaborarea cu Japonia, în pofida unui deficit comercial semnificativ. Am decis să continuăm relațiile, dar doar pe baza unui acord mai echilibrat și mai corect”, afirmă Donald Trump, într-un mesaj adresat premierului nipon, Ishiba Shigeru. ”Din nefericire, relația noastră a fost departe de a fi reciprocă. Începând de la 1 august 2025, vom aplica Japoniei o taxă de doar 25% asupra tuturor produselor trimise în SUA, separat de tarifele sectoriale. Vă rugăm să înțelegeți că taxele de 25% sunt mult mai puțin decât ceea ce este necesar pentru eliminarea disparităților comerciale bilaterale”, a argumentat Trump, invitând companiile nipone să transfere unități de producție în Statele Unite. De altfel, Donald Trump avertizează Japonia că, dacă va riposta la aceste tarife, va impune taxe suplimentare. De asemenea, președintele Trump va impune taxe vamale de 25% și Coreei de Sud, un partener important al Statelor Unite. Liderul de la Casa Albă i-a trimis o scrisoare președintelui sud-coreean, Lee Jae-Myung, prin care îl înștiințează că vrea relații comerciale ”mai echilibrate și mai corecte”. ”Din nefericire, relațiile noastre comerciale au fost departe de a fi reciproce. Începând de la 1 august 2025, vom taxa Coreea de Sud cu 25% pentru toate produsele exportate în Statele Unite, separat de tarifele sectoriale. (…) Dacă decideți să majorați propriile tarife, acel procent va fi adăugat acestei taxe de 25%”, a transmis Donald Trump. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist: Războiul comercial declanșat de TRUMP este „împotriva americanilor” /Liderul SUA „se va confrunta cu alegerile intermediare” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Trump amână aplicarea taxelor vamale pe bază de reciprocitate /Casa Albă: Am observat evoluții
Președintele SUA, Donald Trump, va amâna, luni, termenul aplicării tarifelor vamale pe bază de reciprocitate, în efortul de avansare a negocierilor comerciale, inclusiv cu Uniunea Europeană, anunță Casa Albă, precizând că Washingtonul va continua să trimită scrisori cu planuri tarifare. ”Președintele Trump va emite astăzi un ordin executiv prin care amână termenul de 9 iulie până pe 1 august, pentru aplicarea tarifelor pe bază de reciprocitate sau a noilor taxe fixate prin scrisorile trimise liderilor străini. Fie vor fi taxele reciproce în următoarele luni, fie vor fi acorduri bilaterale, sunt multe țări care continuă negocierile cu Statele Unite, am observat evoluții favorabile, dar Administrația SUA și echipa prezidențială vor să obțină cele mai bune acorduri pentru poporul american și pentru angajații americani”, a declarat, într-o conferință de presă, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA. De altfel, Karoline Leavitt a confirmat trimiterea de către Casa Albă a scrisorilor cu planuri tarifare Coreei de Sud și Japoniei. ”Pot confirma scrisorile, am scrisorile trimise astăzi Coreei de Sud și Japoniei și vor mai fi încă 12 țări care vor primi înștiințări și scrisori direct de la președintele Statelor Unite. Acum câteva săptămâni, v-am spus aici că președintele va crea planuri comerciale adaptate fiecărei țări, iar această Administrație se concentrează pe acest lucru”, a precizat Karoline Leavitt. Anterior, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor tarife vamale suplimentare Japoniei și Coreei de Sud, începând de la 1 august, denunțând lipsa de reciprocitate în schimburile comerciale bilaterale. ”Statele Unite ale Americii au stabilit să continue colaborarea cu Japonia, în pofida unui deficit comercial semnificativ. Am decis să continuăm relațiile, dar doar pe baza unui acord mai echilibrat și mai corect. Începând de la 1 august 2025, vom aplica Japoniei o taxă de 25% asupra tuturor produselor trimise în SUA, separat de tarifele sectoriale”, a declarat Donald Trump, într-o scrisoare adresată premierului nipon, Ishiba Shigeru. De asemenea, președintele Trump va impune taxe vamale de 25% Coreei de Sud. Liderul de la Casa Albă i-a trimis o scrisoare în acest sens președintelui sud-coreean, Lee Jae-Myung, prin care îl înștiințează că vrea relații comerciale ”mai echilibrate și mai corecte”. Ulterior, Trump a trimis scrisori asemănătoare Malaysiei, Kazahstanului, Africii de Sud, Laosului și Myanmarului. Foto: Profimedia Video: LiveNOW from Fox Citește și: VIDEO Analist: Războiul comercial declanșat de TRUMP este „împotriva americanilor” /Liderul SUA „se va confrunta cu alegerile intermediare” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Süddeutsche Zeitung: Trump a obținut aprobarea planului fiscal /Urmează marea criză financiară?
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a obținut aprobarea de către Congres a planului fiscal masiv, în efortul de stimulare a activităților economice, însă piețele financiare sunt preocupate de riscurile majore asociate datoriei suverane, comentează publicația germană Süddeutsche Zeitung. După eforturi intense, Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite au aprobat Planul fiscal masiv, care însă va amplifica datoria suverană. Planul conține reduceri de taxe care vor totaliza 4.500 de miliarde de dolari, dar sunt prevăzute și reduceri ale asistenței sociale. Creștere economică sau criză financiară? Aceasta este întrebarea Donald Trump speră să stimuleze economia Statelor Unite, însă datoria suverană uriașă, care se ridică acum la 36.000 de miliarde de dolari, a generat deja turbulențe pe piețele financiare. Până în 2034, datoria Statelor Unite ar putea atinge nivelul de 134% din valoarea PIB-ului. Comparativ, datoria externă a Germaniei este la nivelul de 80% din PIB, în pofida planului de investiții în apărare și în modernizarea infrastructurii. Și deficitul bugetar al Statelor Unite este în creștere. ”Politicile fiscale ale Washingtonului vor rămâne pe un parcurs expansionist. Iar acest lucru va avea efecte inclusiv asupra pieței europene a obligațiunilor. Titlurile guvernamentale europene vor deveni mai atractive, dar, din cauza situației din SUA, dobânzile vor crește”, explică Dirk Schumacher, economist-șef la grupul financiar KfW. ”Până acum, piețele financiare au fost relativ calme, deși s-a resimțit o stare de nervozitate începând din aprilie, când Trump a impus taxe vamale, declanșând conflicte comerciale. Experții evocă o stare de volatilitate. Planul fiscal al președintelui american generează amenințări la adresa stabilității financiare globale. Piața americană a obligațiunilor și dolarul constituie ancore ale sistemului financiar global. Prin urmare, turbulențele din Statele Unite sunt contagioase pentru alte țări. Dacă se erodează încrederea investitorilor în gradul de solvență al Statelor Unite, dobânzile vor crește, ceea ce va intensifica presiunile asupra credibilității Statelor Unite”, constată publicația germană Süddeutsche Zeitung, într-un editorial cu titlul ”Urmează marea criză financiară?”, semnat de Markus Zydra. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Băncile europene vor trebui să transmită RAPID datele financiare /Oficiali BCE: „Integrarea modalităților de raportare va eficientiza activitățile” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ursula von der Leyen: Un acord comercial final între UE și SUA înainte de 9 iulie este imposibil, cele două părți vizează un acord de principiu
Un acord comercial final între UE și SUA înainte de expirarea termenului limită pe 9 iulie este „imposibil”, astfel încât cele două părți vizează un „acord de principiu” mai puțin detaliat, a declarat joi președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea discuțiilor de la Washington. După aproape trei luni de negocieri, UE și SUA se apropie de un acord provizoriu pentru a evita amenințarea lui Donald Trump de a impune săptămâna viitoare taxe vamale de 50% pentru produsele din UE. „Este o sarcină uriașă, deoarece între UE și Statele Unite avem cel mai mare volum comercial la nivel global, 1.500 miliarde de euro pe an – foarte complex și o cantitate uriașă”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă. „Ceea ce urmărim este un acord de principiu”, a adăugat ea, afirmând că cele 90 de zile care au fost acordate pentru discuții au făcut „un acord detaliat imposibil”. Marea Britanie a convenit, de asemenea, asupra unui acord de principiu cu SUA, a spus ea. „Din câte sunt informată, până în prezent există doar două țări care au încheiat un acord de principiu”. SUA au anunțat miercuri un acord cu Vietnamul. Cu toate acestea, ambele acorduri au lăsat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA – 20% pentru Vietnam, 10% pentru Marea Britanie. Comisarul european pentru comerț se află la Washington pentru discuții Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic se află la Washington pentru a purta discuții în vederea obținerii unui acord înainte de termenul limită de 9 iulie, după care Trump a amenințat că va crește taxele vamale „reciproce” la 50%. Sefcovic se va întâlni cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și apoi cu secretarul pentru Comerț Howard Lutnick și cu reprezentantul comercial Jamieson Greer. Lutnick a declarat că țările care nu au încheiat acorduri se vor confrunta cu taxe vamale majorate după 9 iulie. Mai mulți diplomați UE au declarat pentru Financial Times că blocul va accepta, probabil, taxe generale de 10%, dar a dorit totuși să obțină reduceri ale taxelor sectoriale pentru produse precum oțelul și vehiculele și piesele de vehicule. Uniunea Europeană ar fi dispusă să se angajeze să cumpere mai multe produse americane pentru a-și reduce excedentul comercial. Taxele vamale americane acoperă aproximativ 70% din comerțul anual al UE cu SUA. America are în vedere extinderea taxelor sectoriale mai ridicate la bunuri precum cuprul, cheresteaua, piesele aerospațiale, produsele farmaceutice, cipurile și mineralele esențiale, ceea ce ar acoperi aproape integral schimburile comerciale ale UE. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană confirmă moțiunea de CENZURĂ care o va viza pe Ursula von der Leyen /Inițiativa îi aparține unui eurodeputat român Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Italia caută să atragă 500.000 de noi angajați din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028
Italia va elibera aproape 500.000 de noi vize de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028. Numărul reprezintă necesarul de „forță de muncă indispensabilă pentru sistemul economic și productiv național și altfel indisponibilă”, conform unui comunicat al Cabinetului italian. Decizia face parte din strategia de extindere a canalelor de imigrație legală ca răspuns la deficitul de forță de muncă. Un total de 164.850 de persoane vor fi primite în Italia anul viitor, cu scopul de a ajunge la un total cumulat de 497.550 de noi sosiri până în 2028. 230.550 de vize sunt alocate pentru munca non-sezonieră și independentă și 267.000 pentru munca sezonieră în sectoarele agricol și turistic, conform ANSA. „Cotele au fost stabilite ținând cont de nevoile exprimate de partenerii sociali și de cererile efective de permise de muncă depuse în anii precedenți, cu scopul unui program care să răspundă nevoilor întreprinderilor și să fie, de asemenea, realist”, se arată în declarație. Este a doua decizie de acest fel de când premierul Giorgia Meloni a preluat funcția în urmă cu aproape trei ani ca șef al unei coaliții de dreapta. Guvernul italian a decis deja să elibereze peste 450.000 de permise pentru imigranți între 2023 și 2025. Asociația de lobby din domeniul agricol Coldiretti a salutat planul Guvernului, spunând că reprezintă un pas important pentru a garanta disponibilitatea lucrătorilor pe câmp și producția de alimente a țării. Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050 pentru a combate depopularea Pe lângă regulile permițând intrarea de noi lucrători, Meloni a adoptat o poziție dură împotriva sosirilor ilegale, accelerând repatrierile și reducând activitățile organizațiilor caritabile care salvează imigranții din Marea Mediterană. Îmbătrânirea populației și scăderea natalității evidențiază necesitatea de a atrage lucrători străini în Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro. În 2024, numărul de decese a fost cu aproximativ 281.000 mai mare decât cel de nașteri, iar populația a scăzut cu 37.000 la 58,93 milioane, continuând o tendință care durează de un deceniu. Pentru a contracara depopularea în curs și pentru a menține nivelurile actuale de locuitori, Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050, potrivit studiilor institutului de reflecție Osservatorio Conti Pubblici, notează Reuters. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Emmanuel Macron: „Taxele vamale sunt concepute de cei mai puternici și sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj”
Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat din nou politica comercială a omologului său american Donald Trump, afirmând că relansarea războiului tarifar este „o aberație” și un instrument de „șantaj”. Fără a se referi în mod specific la Statele Unite sau la președintele american, Macron a declarat că taxele vamale percepute de țările puternice sunt adesea o formă de „șantaj” mai degrabă decât instrumente de reechilibrare a comerțului, conform Reuters. Comentariile sale au fost făcute în cadrul unui discurs susținut la cea de-a patra Conferință Internațională privind Finanțarea pentru Dezvoltare (FFD4), o inițiativă a ONU, care are loc la Sevilla, în Spania, în contextul în care Uniunea Europeană negociază un acord comercial cu Statele Unite. Emmanuel Macron a subliniat: „Trebuie să restabilim libertatea și echitatea din comerțului internațional, în locul barierelor și taxelor vamale, care sunt concepute de cei mai puternici și care sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj, nicidecum ca instrumente de reechilibrare”. De asemenea, Macron a îndemnat la sprijinirea – și regândirea – Organizației Mondiale a Comerțului pentru a o alinia la obiectivele de combatere a inegalității și a schimbărilor climatice. „Readucerea unui război comercial și a taxelor vamale în acest moment din viața planetei este o aberație, mai ales când văd taxele vamale care sunt impuse țărilor ale căror economii abia își încep decolarea”, a spus Macron. În aprilie, președintele SUA Donald Trump a dezvăluit un set de taxe vamale cuprinse între 10% și 50% pe importurile din mai multe state, deși ulterior a schimbat cursul și a redus în mare parte nivelul taxelor timp de 90 de zile. Conform agenției Națiunilor Unite pentru comerț, taxele vamale ar putea avea un impact catastrofal asupra țărilor în curs de dezvoltare, unele dintre cele mai puțin dezvoltate state din lume, cum ar fi Lesotho, Cambodgia, Laos, Madagascar și Myanmar, confruntându-se cu unele dintre cele mai mari taxe. Macron, un critic vocal al campaniei tarifare a Washingtonului, a spus, de asemenea, că este o aberație ca SUA să le ceară europenilor să cheltuiască mai mult pentru apărare în timp ce lansează un război comercial. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Datoria publică a Franței a crescut la 114% din PIB în primul trimestru din 2025. Pericolul RETROGRADĂRII ratingului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
BCE avertizează asupra problemelor structurale ale UE, pe fondul fragmentării sistemului geoeconomic /Conflictele comerciale creează incertitudine
Uniunea Europeană se confruntă cu probleme structurale și are nevoie de avansarea integrării și de acțiuni pentru stimularea creșterii economice, pe fondul incertitudinii generate de fragmentarea sistemului geoeconomic, afirmă Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). ”Perspectivele de creștere economică la nivel mondial rămân în mare parte stabile, în pofida conflictelor comerciale, iar inflația pe termen mediu se stabilizează în jurul valorii de 2,0%. În acest context, actualul ciclu de politică monetară se apropie de final”, a declarat Isabel Schnabel, într-un discurs rostit la sediul Băncii Centrale Europene, în orașul german Frankfurt. Incertitudine privind politicile UE, în contextul tensiunilor internaționale În același timp, Isabel Schnabel a avertizat că situația geopolitică și geoeconomică este marcată de incertitudine, în special din cauza conflictelor militare și a litigiilor comerciale. ”Conflictele comerciale creează perioade de incertitudine în economie și pe piețele financiare”, a continuat Isabel Schnabel, avertizând în privința dubiilor care planează asupra politicilor economice din Statele Unite și Uniunea Europeană. Oficialul BCE estimează că ”inflația urmează să scadă temporar” înainte de a se stabiliza la ținta de 2,0% pe termen mediu. ”Prețurile la energie și ratele de schimb valutar stimulează inflația, dar pot suferi rapid modificări în ambele direcții. În acest context, previziunile privind inflația rămân fragile și trebuie monitorizate cu atenție”, a subliniat Isabel Schnabel. ”În Uniunea Europeană, noii factori de creștere economică sunt asociați rolului mai important al monedei euro pe plan internațional și performanțelor piețelor de tranzacții speculative. În același timp, potențialul de creștere economică a scăzut după criza financiară mondială, în special din cauza investițiilor slabe. Și cota de exporturi a zonei euro a scăzut constant, China fiind principalul competitor”, explică Isabel Schnabel. UE trebuie să avanseze procesul de integrare În același timp, oficialul BCE a pledat pentru avansarea integrării piețelor de capital și a segmentelor bancare ale Uniunii Europene. ”Uniunea Europeană se confruntă cu provocări structurale din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii datoriilor publice. Inovarea este principalul mod de stimulare a creșterii economice, ceea ce necesită capital de risc. Piața unică europeană oferă oportunități majore, dar barierele comerciale interne obstrucționează creșterea economică. Rolul internațional al monedei euro rămâne puternic, dar poate fi consolidat”, a concluzionat Isabel Schnabel. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Bundestagul a aprobat un proiect al Guvernului Merz privind stimularea INVESTIȚIILOR /Opoziția este sceptică Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele