Directorul general al Nestlé, forțat să-și dea demisia din cauza unei relații nedezvăluite cu o persoană subordonată direct
Laurent Freixe, directorul general al Nestlé SA, a fost forțat de Consiliul de Administrație al grupului elvețian să-și depună demisia, după ce o anchetă a dezvăluit că ar fi avut o relație secretă cu o subordonată. Anunțul vine la exact un an de zile de la numirea lui Freixe în funcție, cu mandatul de a relansa creșterea afacerilor gigantului din industria alimentară. Freixe ar fi avut „o relație romantică nedezvăluită cu un subordonat direct, care a încălcat Codul de conduită profesională al Nestlé,” a anunțat compania. Conform informațiilor Le Figaro, el ar fi negat existența relației respective. Persoana în cauză ar fi părăsit compania în iulie anul trecut. Ancheta a fost coordonată de președintele Consiliului Paul Bulcke și directorul independent Pablo Isla, cu sprijinul unui avocat extern independent. „Aceasta a fost o decizie necesară”, a spus Bulcke. „Valorile și guvernanța Nestlé sunt fundamente solide ale companiei noastre. Îi mulțumesc lui Laurent pentru anii săi de serviciu.” Ca înlocuitor al lui Freixe în funcția de director general, Nestlé SA l-a numit pe Philipp Navratil. Acesta fusese numit membru al comitetului executiv la 1 ianuarie, după două decenii în diferite poziții în cadrul diviziei de cafea a grupului, unde a fost responsabil pentru strategia globală a brandurilor Starbucks și Nescafe. Demiterea lui Freixe zguduie grupul elvețian cu o cifră de afaceri de 97 de miliarde de euro, care își acordase un termen de doi ani pentru a reveni la o creștere mai dinamică. În această vară, un caz similar a zguduit conducerea companiei americane Astronomer, după dezvăluirea unei aventuri între directorul general al grupului și directorul de resurse umane, în timpul unui concert Coldplay. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Christine Lagarde, despre evoluția datoriei Franței și riscurile prăbușirii unui Guvern din zona euro: „Piețele evaluează riscurile”
Președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a avertizat că orice prăbușire a unui Guvern din zona euro este un motiv de îngrijorare. Remarcile lui Lagarde au venit în contextul în care prim-ministrul țării sale natale, Franța, pare că urmează să fie dat jos de la putere printr-o moțiune de cenzură săptămâna viitoare, conform Bloomberg. În contextul în care partidele de opoziție refuză să susțină planurile premierului Francois Bayrou de reduceri drastice de cheltuieli și creșteri de taxe, pare probabil că Guvernul de la Paris va fi forțat să demisioneze pe 8 septembrie. „Orice risc de cădere a unui Guvern din orice țară din zona euro este îngrijorător”, a declarat Lagarde într-un interviu acordat luni pentru Radio Classique din Franța. „Piețele evaluează riscurile și am văzut că riscul de țară a crescut în ultimele zile”, a adăugat ea, ca răspuns la o întrebare despre Franța. Lagarde: Statul francez este un debitor „respectat”, dar care a devenit asociat cu o primă de risc Perspectiva unei incertitudini reînnoite cu privire la modul în care Franța poate aborda ceea ce este acum cel mai mare deficit bugetar din zona euro, cu un Parlament puternic divizat, a reaprins îngrijorările investitorilor. Vânzările de obligațiuni franceze de săptămâna trecută au dus la creșterea costurilor de împrumut la maxime nemaivăzute din ianuarie. Lagarde, fost ministru de Finanțe al Franței, a declarat că statul francez este un debitor „respectat”, dar care a devenit asociat cu o primă de risc. „Mă uit foarte atent la spread-uri”, a spus ea. „Costul suplimentar pentru datoria franceză a crescut și este chiar sub cel al Italiei, ceea ce nu era cazul în urmă cu câteva trimestre”. Președintele BCE a spus că abordarea datoriei este crucială pentru toate țările, dar nu a comentat mijloacele politice pentru a ajunge acolo. „Trebuie să existe disciplină în ceea ce privește finanțele publice, pentru a transmite semnalul că se dorește o datorie sustenabilă, că există o credibilitate pe piețele financiare care să permită finanțarea statului, a autorităților locale și a țării”, a spus ea. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA
Financial Times: Noul capitalism patriotic al Americii /Statele Unite tind să adopte un model economic specific Chinei
Administrația Donald Trump tinde să introducă un model economic centralizat în Statele Unite, asemănător cu cel aplicat de China, impunând controale asupra prețurilor și asupra investițiilor, din rațiuni de securitate națională, ceea ce se aseamănă cu doctrina ”capitalismului patriotic”, comentează cotidianul Financial Times. Nu există săptămână în care Howard Lutnick, fostul broker de pe Wall Street devenit secretar al Comerțului, să nu facă declarații surprinzătoare. Marți, Lutnick a fost întrebat despre decizia de a plăti 8,9 miliarde de dolari pentru cumpărarea unei participații de 10% în compania Intel. A sugerat apoi că agențiile guvernamentale ar putea cumpăra acțiuni în grupul Lockheed Martin. Motivul? Lockheed depinde atât de mult de contracte militare încât ”practic este o ramură a Guvernului SUA” – o idee care îi va deruta pe promotorii modelului economiei de piață. Iar, luna trecută, Pentagonul a cheltuit 400 de milioane de dolari pentru a cumpăra 15% din pachetul de acțiuni al firmei MP Materials, specializată în procesarea mineralelor rare. Trump aplică modelul economiei centralizate din rațiuni de siguranță națională ”În țara în care s-ar presupune că ar exista piețe libere, aproape că a fost instituit control asupra prețurilor în sectorul minier. Iar acest lucru ar putea fi contagios”, comentează cotidianul Financial Times, într-un editorial semnat de Gillian Tett. ”Ce ar putea crede investitorii? O lecție evidentă este că Președinția SUA este preocupată profund de securitatea națională, în special de mineralele rare. Nu este nimic surprinzător, ținând cont de dominația exercitată de China asupra magneților destinați echipamentelor civile și militare și de faptul că Beijingul deține 55% din activitățile miniere globale și 70% din cele de procesare. Poate că abordarea este corectă în sectorul magneților. Dar este surprinzătoare tăcerea față de ingerințele lui Trump în sectoare care nu au legătură cu securitatea națională, spre exemplu cel al restaurantelor, mai ales într-un moment în care persoane din mediile de afaceri l-au criticat pe Zohran Mamdani, candidat la postul de primar al orașului New York, pentru evocarea ideii «socialiste» de înființare a unor magazine alimentare municipale”, subliniază editorialistul. ”În urmă cu două decenii, liderii occidentali observau tendința Chinei de a deveni «mai americană», în sensul adoptării principiilor capitaliste, ale economiei de piață. Acum, se pare că Statele Unite devin mai chineze”, concluzionează editorialistul Gillian Tett. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Macron cere sancțiuni MASIVE contra Rusiei /„Putin l-a luat în derâdere pe Trump, acest lucru nu poate rămâne fără răspuns”
Ministrul de Finanțe al Franței: „Nu cred într-o criză financiară. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia”
Ministrul de Finanțe francez Eric Lombard a declarat joi că nu vede niciun risc de criză financiară în Franța și că statul își va atinge ținta de deficit de 5,4% din Produsul Intern Brut din acest an. Mesajul ministrului era menit să liniștească investitorii, în contextul în care Guvernul francez se va confrunta cu o moțiune de cenzură luna viitoare, notează Reuters. Moțiunea de cenzură vine în contextul planurilor anunțate de premierul Francois Bayrou în încercarea de a readuce finanțele țării pe drumul cel bun. Partidele de opoziție au declarat că vor vota împotriva Guvernului minoritar în timpul moțiunii de cenzură din 8 septembrie. Deficitul public: 5,4% din PIB în 2025, 4,6% în 2026 La rândul său, chiar Lombard vorbise, la începutul acestei săptămâni, despre un potențial risc de a avea nevoie de o intervenție a Fondului Monetar Internațional, dacă Franța nu își pune finanțele în ordine. Cu toate acestea, Lombard a adoptat un ton mai liniștitor joi, în timpul unei conferințe a grupului de lobby de afaceri din Franța MEDEF. „Nu cred într-o criză financiară”, a spus Lombard. „Țara este bogată, țara crește, țara este administrată, este sub control, iar companiile din Franța își fac treaba. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia.” Lombard a mai spus că deficitul public va fi redus la 5,4% din Produsul Intern Brut până la sfârșitul anului, așa cum era planificat, și 4,6% în 2026, notează Bloomberg. Liderii de afaceri prezenți la conferință au declarat că criza politică prezintă riscuri mari pentru economie. Sondajele de opinie efectuate după anunțul lui Bayrou arată că majoritatea francezilor doresc acum noi alegeri naționale, indicând o nemulțumire tot mai mare față de politică și un risc de incertitudine de durată. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Opoziția din FRANȚA îl avertizează pe Macron că riscă demiterea dacă nu va numi un premier de stânga /„Se va pune problema”
Janet Yellen, fost secretar al Trezoreriei, în Financial Times: Atacurile lui Trump asupra Fed amenință credibilitatea Statelor Unite
Atacurile președintelui Donald Trump la adresa oficialilor din cadrul Rezervei Federale (Fed) sunt ”periculoase”, riscând să afecteze credibilitatea Statelor Unite ale Americii pe plan internațional, afirmă Janet Yellen, fost secretar american al Trezoreriei, într-un articol de opinie publicat în cotidianul Financial Times. ”Anunțul președintelui Donald Trump că a demis-o pe Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Fed, nu este doar ilegal. Este profund periculos. Reprezintă o tentativă directă de politizare a Rezervei Federale, de intimidare a conducerii instituției și de modelare a politicii monetare după placul președintelui. Această acțiune riscă să pună capăt independenței Fed și, prin acest lucru, să afecteze credibilitatea politicii monetare a SUA pe plan intern și în străinătate”, argumentează, în cotidianul Financial Times, Janet Yellen, în prezent analist la Institutul Brookings. Yellen: Trump comite un ”act de intimidare” Janet Yellen notează că Donald Trump încearcă să intimideze conducerea Rezervei Federale, pe fondul refuzului instituției de a reduce dobânda de referință. ”Nu este vorba despre un membru al Consiliului Guvernatorilor Fed. Este un act de intimidare. Prin vizarea Lisei Cook, Trump transmite mesajul că fiecare oficial din cadrul Fed care nu acceptă opiniile președintelui poate deveni următoarea țintă. Amenințările de acest fel ar putea afecta eforturile liderilor Fed de a prezenta publicului evaluări oneste, profesioniste și independente”, subliniază Janet Yellen. ”Dacă piețele financiare vor începe să creadă că Rezerva Federală este ghidată de ordine politice, orice decizie de politică monetară își va pierde credibilitatea, iar așteptările privind inflația ar putea deveni imprevizibile. Acest lucru ar periclita statutul dolarului de monedă de rezervă. Investitorii și aliații vor ajunge la concluzia că Statele Unite nu mai au o bancă centrală independentă. Independența Fed nu este un act de politețe de tip tehnocrat, ci reprezintă fundamentul stabilității economice a Statelor Unite și al rolului țării de lider mondial. Eforturile lui Trump de a distruge această poziție pentru a obține câștiguri personale sunt neraționale, dăunătoare și profund non-americane”, avertizează Janet Yellen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Opoziția din FRANȚA îl avertizează pe Macron că riscă demiterea dacă nu va numi un premier de stânga /„Se va pune problema”
Bloomberg: BCE nu mai poate reduce dobânzile, de teama șocurilor economice /Mediul politic este imprevizibil
Oficialii din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE) intenționează să mențină actuala politică monetară, în contextul aparentei stabilizări a situației economice și comerciale datorită Acordului bilateral cu Statele Unite, deși încă există semnale de incertitudine referitoare la situația geopolitică, comentează grupul media Bloomberg. Oficiali din cadrul Băncii Centrale Europene au exprimat convingerea că dobânzile de referință vor putea fi menținute la același nivel în septembrie. De când dobânzile au fost scăzute la nivelul de 2% în iulie, creșterea economică din zona euro și inflația au evoluat în conformitate cu estimările BCE. Evaluarea din septembrie ar putea forța BCE să nu mai reducă dobânzile Perspectivele trimestriale ar urma să confirme evoluțiile privind inflația și creșterea economică, ceea ce ar convinge anumiți oficiali că BCE nu trebuie să mai reducă dobânzile, ci trebuie să mențină spațiul necesar pentru viitoare șocuri, în timp ce pot fi atenuate preocupările altora referitoare la inflație. În ultimul an, BCE a redus dobânzile de opt ori. Noile date economice arată o creștere peste așteptări în zona euro, dar și o inflație mai rapidă decât se estima. ”Însă există mai multă claritate la nivel comercial datorită Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, deși decidenții politici rămân în alertă, întrucât anumite chestiuni încă sunt deschise, iar președintele Trump își schimbă uneori poziția rapid”, comentează grupul media Bloomberg. Președintele BCE, Christine Lagarde, a avertizat asupra persistenței incertitudinii geopolitice. ”Recentele acorduri comerciale au atenuat, dar, categoric, nu au eliminat, incertitudinea globală, care persistă din cauza mediului politic imprevizibil”, a atras atenția Christine Lagarde. Conform noilor date publicate de mediile de afaceri, activitățile economice s-au intensificat în august, deși exporturile par să încetinească. În acest context, BCE va ezita să reducă în continuare dobânzile, de teamă că o astfel de manevră ar alimenta speculațiile nejustificate asupra deteriorării perspectivelor economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat”
Uniunea Europeană și SUA au stabilit detaliile Acordului comercial /Obiectivul comun este stabilizarea relațiilor și reindustrializarea
Uniunea Europeană și Statele Unite au stabilit, joi, detaliile Acordului comercial bilateral, care prevede impunerea de către Washington a unei taxe vamale generale de 15% asupra importurilor de mărfuri europene. ”Sunt bucuros să anunț astăzi că am trecut linia de final. Publicăm Declarația comună care constituie cadrul Acordului nostru asupra relațiilor comerciale și de investiții corecte, echilibrate și reciproc avantajoase între Uniunea Europeană și Statele Unite. Acest Acord are o valoare considerabilă și un impact real într-o perioadă în care peisajul comercial s-a modificat complet. Relația noastră transatlantică reprezintă unul dintre cele mai ample parteneriate economice din lume. Iar acest Acord are un obiectiv clar și comun – stabilizarea relațiilor și stimularea reindustrializării pe ambele maluri ale Atlanticului. Vrem să intensificăm potențialul puterii noastre economice combinate”, a declarat, într-o conferință de presă, Maroš Šefcovici, comisarul UE pentru Comerț. Principalele elemente ale Acordului comercial ”Statele Unite și Uniunea Europeană intenționează ca acest Acord-cadru să fie primul pas într-un proces care să poată fi extins în timp pentru a acoperi domenii suplimentare și a îmbunătăți în continuare relațiile de comerț și investiții”, arată Declarația comună, publicată de Casa Albă. Conform Acordului, Uniunea Europeană intenționează să elimine tarifele vamale asupra tuturor produselor industriale americane și să furnizeze acces privilegiat pentru o serie de produse agricole și marine, pentru lactate, fructe și alimente procesate. (…) Statele Unite se angajează să aplice (…) tarife de 15% asupra produselor cin Uniunea Europeană, inclusiv automobilelor și pieselor auto”. ”Statele Unite și Uniunea Europeană asumă angajamentele de a coopera pentru a asigura resurse energetice sigure și diversificate. În cadrul acestui efort, Uniunea Europeană intenționează să achiziționeze gaze naturale lichefiate din SUA, petrol și produse rezultate din energia nucleară cu volumul total de 750 de miliarde de dolari, până în 2028. În plus, UE intenționează să achiziționeze semiconductori cu sisteme de inteligență artificială în valoare de cel puțin 40 de miliarde de dolari pentru centrele informaționale europene. Companiile europene urmează să facă investiții de cel puțin 600 de miliarde de dolari în sectoare strategice din SUA până în 2028”, subliniază Declarația comună UE-SUA. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Individ suspectat de implicare în atacul asupra gazoductelor Nord Stream, arestat în Italia /Este vorba de un cetățean UCRAINEAN ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Dezbaterea privind securitatea Ucrainei garantează doar TEMERI /Europa nu poate accepta pacea fără mijloace de a descuraja Rusia
Președintele Fed sugerează că ar putea reduce dobânzile în SUA /Condițiile ne permit să luăm în considerare anumite modificări
Președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, a sugerat, vineri, că ar putea urma o reducere a dobânzii de referință în Statele Unite, deși a avertizat că persistă incertitudinea la nivel economic. Într-un discurs rostit în Jackson Hole, statul Wyoming, președintele Fed a notat că există “modificări masive” la nivel fiscal, comercial și în materie de imigrație. Powell a constatat că piața muncii rămâne într-o stare bună și să economia Statelor Unite demonstrează ”reziliență”, dar a avertizat asupra riscurilor încetinirii activităților economice. Tarifele vamale creează riscurile reactivării inflației, ceea ce ar putea crea scenariul stagflației, pe care Fed vrea să îl evite. ”Condițiile ne permit să luăm în considerare anumite modificări în materie de politică monetară. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că politicile noastre sunt într-o zonă restrictivă, perspectivele de bază și modificarea echilibrului riscurilor ne-ar putea permite să ajustăm politica monetară”, a subliniat Jerome Powell. Donald Trump exercită de mult timp presiuni asupra Rezervei Federale, instituția bancară centrală din Statele Unite, cerând reducerea dobânzilor de referință. Liderul de la Casa Albă l-a numit în mai multe rânduri ”incompetent” pe președintele Fed, Jerome Powell, care, în schimb, a argumentat că nu poate relaxa politica monetară din cauza instabilității generate de politicile comerciale aplicate de Trump. În iulie, Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite, a decis, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referință în intervalul 4,25%-4,50%, argumentând că inflația rămâne relativ mare, iar perspectivele economice sunt incerte, în contextul tarifelor comerciale aplicate de președintele Donald Trump. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump denunță continuarea RĂZBOIULUI și nu prea vrea să participe la potențiala întâlnire a președinților Putin și Zelenski /„Mai degrabă nu” Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat” VIDEO Rusia anunță că NU este programat niciun summit Putin-Zelenski /„Agenda nu este pregătită deloc”
Scădere peste așteptări a economiei Germaniei în trimestrul doi. Bundesbank se așteaptă la o stagnare în trimestrul trei
În al doilea trimestru din 2025, economia Germaniei a înregistrat o scădere mai mare decât se estima inițial, din cauza rezultatelor mult mai slabe ale companiilor din sectorul de producție. Evoluția a venit după o creștere a exporturilor către SUA la începutul anului, care avea scopul de a evita plata taxelor vamale ale Administrației Trump. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3% față de trimestrul anterior, a anunțat vineri biroul național de statistică al Germaniei, revizuind în scădere estimarea preliminară de -0,1%. Evoluția investițiilor a fost, de asemenea, un factor negativ important – investițiile au scăzut cu 1,4% – în timp ce consumul privat a oferit un sprijin semnificativ mai mic decât se credea inițial. „Producția industrială, în special, a avut performanțe mai slabe decât s-a presupus inițial”, a declarat agenția de statistică într-un comunicat. Un regres pentru cea mai mare economie a Europei Contracția economică marchează un regres pentru cea mai mare economie a Europei și spulberă speranțele că Germania va putea ieși în curând din recesiunea de doi ani care a urmat începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În primele trei luni ale anului 2025, PIB-ul Germaniei a crescut cu 0,3% dar acest lucru s-a datorat parțial exporturilor către SUA. În iulie, Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu președintele Donald Trump, care va rezulta în impunerea unor taxe vamale de 15% pe majoritatea exporturilor din UE – un acord care a fost aspru criticat de industria germană. Economia germană suferă, de asemenea, din cauza unei creșteri globale slabe, incertitudinii geopolitice și problemelor de lungă durată, cum ar fi îmbătrânirea forței de muncă și birocrația excesivă. notează Bloomberg. Bundesbank a avertizat joi în raportul său lunar că PIB-ul ar putea din nou să nu crească în al treilea trimestru, și că cel mai probabil va exista o stagnare. În același timp, planurile noului Guvern german de a crește masiv cheltuielile pentru apărare și infrastructură au adus un oarecare optimism, efectele urmând să apară probabil în 2026. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania analizează diverse opțiuni de participare la protejarea Ucrainei /Rusia vrea cooptarea CHINEI în sistemul garanțiilor de securitate
Reuters: Rusia se pregătește să crească taxele și să taie din cheltuieli: „Nu vom avea mijloacele pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”
Rusia se pregătește să crească taxele și să reducă cheltuielile, în încercarea de a menține bugetul ridicat alocat pentru apărare, conform mai multor oficiali și economiști. Președintele Rusiei Vladimir Putin a respins sugestiile că războiul din Ucraina afectează economia rusă, dar deficitul bugetar se mărește pe măsură ce cheltuielile cresc, în timp ce veniturile din petrol și gaze scad sub presiunea sancțiunilor occidentale, notează Reuters. Unii oficiali au avertizat asupra riscurilor de recesiune, iar deficitul bugetar a crescut la 4.900 de miliarde de ruble (61 de miliarde de dolari). În perioada ianuarie-iulie, deficitul bugetar al Rusiei a depășit ținta pentru întregul an 2025 cu peste 1.000 de miliarde de ruble. „Având în vedere estimările mai pesimiste ale indicatorilor economici și scăderea veniturilor din petrol și gaze, va trebui să începem urgent consolidarea fiscală”, a declarat Anatoli Artamonov, șeful Comisiei de Buget a camerei superioare a Parlamentului rus. Sectorul apărării, principalul motor al creșterii economice ruse Cheltuielile bugetare aproape s-au dublat în termeni nominali din momentul când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Cheltuielile totale de 17.000 de miliarde de ruble pentru apărare și securitate națională din 2025 sunt cele mai mari de la finalul Războiului Rece și reprezintă 41% din cheltuielile totale. Sectorul apărării a devenit principalul motor al creșterii economice, pe măsură ce producția civilă scade. În iunie, Putin a declarat că Rusia intenționează să reducă cheltuielile militare, dar deocamdată, oficialii încă se așteaptă la o creștere. „Nu putem reduce cheltuielile pentru apărarea națională și cel mai probabil, va trebui să le majorăm”, a spus Artamonov. El a sugerat că Rusia ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile non-apărare cu 2.000 de miliarde de ruble în fiecare an până în 2028 și să redirecționeze aceste fonduri către bugetul apărării. „În următorii trei ani, nu vom avea suficiente mijloace pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”, a spus Artamonov. Bugetul pentru 2025: Cheltuieli pentru apărare și securitate de 8% din PIB 2025 este primul an în care cheltuielile totale pentru educație și sănătate la nivel federal și regional scad considerabil ca procent din PIB, a declarat Serghei Aleksashenko, fost viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei și cercetător senior la Centrul NEST din Londra. Bugetul pentru 2025, care urmează să fie prezentat în septembrie, prevede cheltuieli pentru apărare și securitate de 8% din PIB, dar o sursă guvernamentală rusă a declarat că cifra reală este puțin mai mare. Nu va exista nicio reducere a cheltuielilor pentru apărare în 2026, a spus sursa respectivă, dar o scădere este posibilă în 2027 dacă ostilitățile încetează. „Chiar și cu o încetare a focului, producția de obuze și drone va trebui să continue, dar la o scară puțin mai mică”, a spus sursa. Sursa a mai menționat că Moscova va trebui să țină pasul cu cheltuielile occidentale mai mari pentru apărare. „Nu va exista nicio întoarcere la nivelul care a existat înainte de ‘operațiunea militară specială’.”. Sursa a mai declarat că o majorare a taxelor este inevitabilă: „Altfel, pur și simplu nu vom putea să ne descurcăm, chiar și cu o reducere a cheltuielilor pentru apărare. Veniturile din petrol și gaze sunt în scădere și economia nu poate compensa pe deplin acest lucru.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia reduce așteptările privind posibilitatea unui SUMMIT Putin-Zelenski /„Orice întâlnire trebuie pregătită gradual”