România se luptă cu austeritatea, însă Comisia Europeană e optimistă
Comisia Europeană a prezentat previziunile economice din toamna anului acesta și situația economică și financiară a fiecărui stat membru în parte. Previziunile arată că în primele trei trimestre ale anului creșterea economică a depășit așteptările specialiștilor. Economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, iar în 2027 să accelereze peste 2%, arată prognoza Comisiei. Instituția a prezentat previziunile economice din toamna anului 2025 în care face o radiografie atât la nivelul întregului continent, cât și la nivel național. Comisia Europeană estimează că după nivelul maxim de 9,3% din PIB în 2024, deficitul bugetar general al României va scădea cu peste 3% și va ajunge la 5,9% din PIB în 2027. De asemenea, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat deși mediul extern este dificil. „În 2025, creșterea reală a PIB-ului în România este de așteptat să încetinească la 0,7% după 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală pe timpul verii este pregătită să reducă și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile reziliente, sunt așteptate să susțină economia”, arată datele publicate de CE. Deficitul României ar putea să scadă până în 2027 Economia continuă să crească datorită redresării treptate a investițiilor private, a unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să accelereze peste 2 %. Specialiștii preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită pachetelor de măsuri fiscale. În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor de consolidare fiscală, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterea impozitelor, combinate cu inflația ridicată, vor duce la o contracție a consumului privat. Scăderea consumului privat ar trebui, spun specialiștii, să limiteze creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar trebui să își continue tendința pozitivă. Pentru anul 2027, se preconizează o scădere a inflației, o relaxare a politicii monetare și creșterea economiei cu 2,1%. De asemenea, deficitul de cont curent va scădea și va ajunge la 6% din PIB în 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Taxa pe mâncare devine realitate în UE. Ce alimentele vor fi supraimpozitate, inclusiv în România Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact zero pe bugetul statului
Cristian Socol: Măsurile de austeritate adâncesc deficitul și frânează economia României
Profesorul universitar Cristian Socol a analizat execuția bugetară pe luna septembrie, prima lună în care pot fi evaluate efectele măsurilor de corecție fiscal-bugetară. Concluzia sa: „Este bine, se văd rezultatele măsurilor de austeritate, de corecție” — însă tonul este ironic, pentru că indicatorii economici arată o înrăutățire semnificativă a situației bugetare. Potrivit lui Socol, deficitul bugetar este relativ același ca pondere în PIB, dar mai mare cu 6,3 miliarde lei în valoare nominală față de anul trecut. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor, a tăierii sporurilor și a majorării TVA, accizelor și altor taxe, România înregistrează o deteriorare a echilibrului fiscal. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului În septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei, în creștere față de 9,9 miliarde lei în august. Veniturile fiscale au încetinit semnificativ: dinamica lor a coborât de la 11% la 8 luni la 10,7% la 9 luni. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului, în timp ce veniturile nefiscale au fost susținute punctual de încasarea impozitului pe profit de la BNR. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% față de anul trecut (+13,3 miliarde lei), în timp ce investițiile finanțate din buget sunt mai mici cu 2,6 miliarde lei. Creșterea investițiilor totale vine aproape exclusiv din fonduri europene, care acoperă 94% din majorare. Deși Guvernul a promis menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, execuția arată că doar 55% din sumele bugetate au fost cheltuite până la finalul lunii septembrie, ceea ce face improbabilă realizarea integrală a planului. „Motoarele creșterii economice sunt în cădere, iar pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale mai mari la buget. Efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale este mai puternic”, a explicat Socol. Socol propune reformă fiscală reală și impozit progresiv Profesorul avertizează că România are noroc de fondurile europene, fără de care investițiile ar fi stagnat. În rest, bugetul continuă să se bazeze în principal pe taxarea muncii, nu pe impozitarea capitalului. Soluțiile propuse de Cristian Socol sunt implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică propus de PSD, raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă reală, bazată pe date și analize, nu pe concedieri arbitrare, introducerea impozitului progresiv și a unui sistem fiscal echitabil și crearea unor criterii clare de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii și recuperarea arieratelor bugetare. „Cu toate măsurile de austeritate, cu toate creșterile de taxe și eliminările de facilități, deficitul persistă. Economia reală dă semne de slăbiciune, iar austeritatea a adâncit problemele în loc să le rezolve”, a conchis Cristian Socol.
Nicușor Dan: Economia să înceapă să se relanseze. Avem nevoie de o strategie pe care nu o avem
„Economia României trebuie să înceapă să se relanseze. Numai că, pentru asta, avem nevoie de o strategie pe care nu o avem, ca să fim foarte realiști, și avem nevoie de efortul dumneavoastră, pe care diplomația noastră nu a fost obișnuită să îl facă”, a spus Nicușor Dan la reuniunea diplomaților. Președintele Nicușor Dan a spus marți la Reuniunea Anuală a Diplomației Române că strategia națională de apărare va fi gata în această toamnă și i-a invitat pe diplomați să contribuie la aceasta. „Negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual, care trebuie să se desfășoare în paralel cu un proces de reflexie, pe care, în opinia mea, nu l-am avut intern, despre care să fie direcțiile de dezvoltare ale României începând cu 2028. Aderarea României la OCDE, obiectiv strategic, cu termen finalul anului 2026. Și acela va fi momentul de la care economia României va avea, după terminarea reformelor necesare, care se desfășoară în momentul ăsta, economia României să înceapă să se relanseze. Avem un mediu privat care este competitiv și eu sunt optimist că vom reuși să o facem. Numai că, pentru asta, avem nevoie de o strategie pe care nu avem, ca să fim foarte realiști, și avem nevoie de efortul dumneavoastră, pe care, ca să o spun foarte direct, diplomația noastră nu a fost obișnuită să o facă. Deci avem nevoie de un efort intern, în care președinția, guvernul, ministerul economiei, să definească prioritățile strategice economice ale României, într-un dialog cu companiile din România, pe care nu l-am avut, ca să fim din nou foarte onești, și este nevoie de un efort pe care dumneavoastră să-l faceți, pentru ca mediul privat al României să poată să dezvolte parteneriatul, să dezvolte economic în țările în care dumneavoastră ne reprezentați”, a declarat Nicușor Dan. El a spus că, în plan intern, statul român necesită o reformă și imediat după reformă trebuie relansată economia. „În plan extern, trăim de câțiva ani crize multiple pe care le cunoaștem, războiul din Ucraina, competiția globală care s-a schimbat, a devenit mai acerbă, concentrată pe economie, pe resurse, tehnologia devine tot mai importantă, război hibrid, inclusiv în zona noastră de Europa. Și față de aceste schimbări, evident că diplomația trebuie să se adapteze și sunt convins că avem puterea să o facem. Politica noastră externă trebuie să rămână predictibilă și coerentă. Și aici, apartenența la Uniunea Europeană, apartenența la NATO, parteneriatul strategic cu Statele Unite, respectul pentru dreptul internațional, ordinea mondială bazată pe reguli și dialogul și cooperarea cu partenerii noștri internaționali, acestea sunt lucruri pe care nu le vom schimba”, a mai spus șeful statului.
Florin Cîțu, reacție după decizia S&P: Ca un student mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele
Guvernul României jubilează că nu a fost retrogradat în categoria „junk” – e ca și cum un student ar fi mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele, dar a primit „încă o șansă”, scrie pe Facebook fostul premier Florin Cîțu. „Kafka la Guvern. Guvernul României jubilează că nu a fost retrogradat în categoria . E ca și cum un student ar fi mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele, dar a primit . Ce nu spune guvernul: aceeași agenție de rating care ne-a menținut la limită a redus brutal prognoza de creștere economică de la un modest 1,8% la 0,3%. Al doilea an de stagnare în cel mai fericit caz. Recesiune în cel mai realist scenariu”, afirmă Florin Cîțu. El spune că o guvernare în interesul cetățenilor ar lupta pentru creștere economică reală, nu pentru a evita retrogradarea într-un pericol pe care tot ea l-a creat. „Dar într-un decor tipic kafkian, ținta nu mai e bunăstarea românilor, ci menținerea aparențelor în fața agențiilor de rating. P.S. La începutul anului am spus clar: bugetul pentru 2025, încă în vigoare, garantează România în în acest an. Oamenii care l-au aprobat și au garantat că ne va duce la un deficit de doar 7% conduc și astăzi România. Acolo sus, la vârf. P.P.S. Agențiile de rating sunt recunoscute pentru reacții întârziate. A fost nevoie ca guvernarea socialistă din 2022–2024 să-și bată joc de buget doi ani la rând pentru ca perspectiva să fie în sfârșit revizuită la negativ. Cel mai probabil, România ajunge în categoria în prima parte a anului viitor, după publicarea deficitului ESA”, încheie Cîțu. Agenția de rating Standard & Poors a confirmat ratingul de țară pentru România la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Astfel, România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor.