Etichetă: Economic

Care sunt principalele destinații pentru produsele românești. Harta dependenței economice și poziția României: Dacă Germania strănută, România face gripă

Bunurile pe care le produce România ajung, în cea mai mare parte, în țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cel mai important partener comercial al României este Germania, către care se îndreaptă aproape un sfert din toate bunurile țării, conform celui mai recent raport publicat de Banca Națională a României (BNR). România a înregistrat un export de bunuri însumat la aproximativ 86 de miliarde de euro, în scădere cu 0,3% față de anul 2023. Exporturile au atins cel mai scăzut nivel lunar în august și decembrie, de 6,1 miliarde, iar valoarea maximă a fost înregistrată în octombrie, ajungând la 7,9 miliarde. Volumul importurilor de bunuri a înregistrat o valoare de 119 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,2% comparativ cu anul 2023, respectiv un avans de 3,6 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România importă mai mult decât exportă și asta o face vulnerabilă din punct de vedere economic pe plan extern. Gândul prezintă harta cu principalele destinații de export ale României, țări care dacă au probleme economice vor lovi direct și economia României. Balanța comercială a României a avut un deficit de 32,9 miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior. Exporturile au scăzut cu 0,3%, în timp ce importurile au crescut cu 3,2%. Astfel, deficitul balanței bunurilor, exprimat ca pondere în PIB, a înregistrat o creștere de 0,3 puncte procentuale și a ajuns la nivelul de 9,3%, considerat un nivel de avarie, care pune presiune pe leu. Comerțul internațional cu bunuri a constatat deficite Conform analizei soldului balanței bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii: Produse chimice și plastice: 10,5 miliarde euro Produse minerale: 5,1 miliarde euro Metale comune: 4,5 miliarde euro Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro Textile, confecții și încălțăminte: 2,9 miliarde euro Mașini, aparate, echipamente și mijloace de transport: 2,5 miliarde euro Alte mărfuri: 4,1 milioane euro Singurul excedent a fost înregistrat la categoria produse din lemn și hârtie, cu 72 de milioane de euro. Care sunt partenerii economici principali ai României? Statele-membre ale Uniunii Europene continuă să ocupe poziții de top în rândul partenerilor comerciali ai României. Totuși, Turcia reprezintă singura țară din afara UE care se evidențiază în clasamentul primelor zece destinații de export pentru bunurile produse în România. Germania: 18 miliarde de euro Italia: 7 miliarde Franța: 6 miliarde Ungaria: 5 miliarde Bulgaria: 4 miliarde Polonia: 4 miliarde Țările de Jos: 3 miliarde Turcia: 3 miliarde Cehia: 3 miliarde Spania: 2 miliarde Exportul extracomunitar crește în detrimentul exportului intracomunitar În 2024, valoarea exporturilor în interiorul Uniunii Europene, a ajuns la 62,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 0,5% comparativ cu anul anterior. Exportul de bunuri în afara Uniunii Europene a atins 24 de miliarde de euro, în creștere cu 0,2% față de 2023. Ponderea în total exporturi a ajuns la 27,9%, iar cele mai mari creșteri au fost către Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova. Turcia: 3,1 miliarde Marea Britanie: 2,6 miliarde Republica Moldova: 2 miliarde De asemenea, exporturile din România către Statele Unite au atins suma de 2 miliarde de euro, iar cele către Ucraina s-au ridicat la 1,6 miliarde de euro. Procentajul exporturilor românești în industriile de prelucrare Industria de prelucrare a generat exporturi considerabile, atingând următoarele procente, raportate la valoarea totală: Industria autovehiculelor de transport rutier: 21% din exportul total al anului 2024 Industria de echipamente electrice: 13,4% Industria de mașini, utilaje și echipamente: 8,6% Industria calculatoarelor și a produselor electronice și optice: 6,3% Industria de produse din cauciuc și mase plastice: 5,9% Industria metalurgică: 4,8% Cele mai consistente valori numerice În contextul economiilor naționale, se pot evidenția următoarele categorii principale cu impact financiar substanțial: Mărfuri generale: 86,2 miliarde de euro Autovehicule rutiere: 18 miliarde Echipamente electrice: 11,5 miliarde Mașini, utilaje, echipamente: 7,4 miliarde Agricultură, silvicultură și pescuit: 5 miliarde Metalurgie: 4 miliarde Produse alimentare: 3 miliarde Produse farmaceutice: 1,9 miliarde Industria extractivă: 1 miliarde Unde s-au înregistrat scăderi evidente și de ce? În 2024, majoritatea exporturilor, reprezentând 58,9% din total, au fost bunuri pentru consum intermediar, și-anume materii prime și componente folosite de companii pentru a produce bunuri finale care sunt, mai departe, integrate sau consumate în procesul de producție. Printre acestea, în raportul BNR, se menționează: Componente auto și anvelope Echipamente pentru controlul sau distribuția electricității Fire electrice Combustibili Gaz de sondă Grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și orz. Cele mai semnificative diminuări ale exporturilor au fost semnalate la următoarele categorii de produse: porumb, semințe de rapiță, grâu, fire și cabluri. Aceste scăderi au fost determinate atât de reducerea volumelor exportate, cât și de deprecierea prețurilor pe piețele externe. Este de bine sau de rău? Deși exporturile românești par să evolueze bine la nivel internațional, crescând în sectoare-cheie din Europa, deficitul extern al României rămâne negativ. Acest lucru arată că țara depinde tot mai mult de finanțarea din afara granițelor, potrivit raportului BNR. Pentru a diminua deficitul extern, este esențial să creștem producția locală astfel încât să satisfacem cererea internă, în paralel cu intensificarea exporturilor în domeniile unde avem avantaje competitive. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA. Șeful ANAF spune că a găsit strategia câștigătoare pe 2026 pentru a combate evaziunea fiscală

Uniunea Europeană va suporta anual costuri mari pentru împrumutul destinat sprijinirii Ucrainei

Uniunea Europeană va plăti aproximativ 3 miliarde de euro pe an doar sub formă de dobânzi pentru un împrumut comun destinat sprijinirii apărării Ucrainei în războiul cu Rusia. Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, aceste costuri vor fi acoperite din bugetul Uniunii, alimentat de contribuțiile statelor membre, scrie POLITICO. În primele ore ale zilei de vineri, liderii europeni au ajuns la un acord pentru atragerea a 90 de miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul este evitarea epuizării fondurilor Ucrainei încă din luna aprilie. Bugetul comunitar va garanta aceste sume. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor și are nevoie urgentă de sprijin financiar pentru a continua să funcționeze ca stat. Situația rămâne critică după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că va continua conflictul. Cehia, Ungaria și Slovacia nu vor contribui la datoria comună, însă au acceptat să nu blocheze finanțarea necesară Ucrainei. Pentru acest aranjament, Comisia Europeană va propune o formă de cooperare consolidată, care va permite celorlalte 24 de state să contracteze datoria în mod legal. Noul plan va prelua multe elemente din pachetul anterior de sprijin, în valoare de 210 miliarde de euro. Acestea includ plăți în tranșe și stabilirea exactă a sumelor alocate armatei ucrainene și cheltuielilor bugetare. Guvernele europene au ales această soluție după eșecul negocierilor privind folosirea activelor rusești înghețate. Lipsa unui consens a blocat această variantă. Prin noul mecanism, Ucraina ar urma să primească 45 de miliarde de euro anul viitor, ceea ce îi oferă un sprijin major în acest moment. Restul fondurilor vor ajunge la Kiev în anul 2027. Costurile acestui împrumut vor deveni semnificative începând cu 2028, când dobânzile vor ajunge la 3 miliarde de euro pe an. În 2027, suma va fi mai mică, de aproximativ 1 miliard de euro, conform oficialilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului va reveni Ucrainei doar după încheierea războiului și după plata despăgubirilor de către Rusia. În lipsa acestui scenariu, Uniunea ar putea prelungi datoria sau ar putea apela la activele rusești blocate, opțiune care necesită un nou acord politic.

România are cea mai mare inflație din UE

Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne țara cu cele mai mari scumpiri și o inflație record de 8,6%, potrivit datelor publicate de Eurostat.  Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, și a urcat de la 8,4% în luna octombrie, la 8,6% în noiembrie. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Cirpu, 0,1%, Franța 0,8% și Italia, 1,1%. La popul opus s-a aflat România 8,6%, Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Comparativ cu luna trecută, inflația anuală a scăzut în 12 state membre, a rămas stabilă în 5 țări și a crescut în alte 10 state, inclusiv în România. La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației s-a menținut la 2,1% în noiembrie, același nivel ca în luna octombrie. Deși a depășit ușor ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE), comparativ cu luna noiembrie 2024, inflația anuală din zona euro era de 2,2%. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,58%, urmate de alimente, aclool și țigări, 0,46%. În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,04 puncte procentuale. În cazul României, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie, deși serviciile s-au scumpit cu aproape 11%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,46%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Realitatea nefiltrată a guvernării Bolojan: „Inflație uriașă, energia cu 62% mai scumpă, scăderea nivelului de trai”

Cum o dai, nu e bine. Se plâng bucureștenii că e prea cald în case

În timp ce foarte multe blocuri din București au probleme cu furnizarea agentului termic, există și bucureșteni care se plâng de faptul că în casele lor este prea cald de când a început noul sezon rece, și au fost nevoiți să deschidă geamurile. Este vorba în principal de blocurile care sunt anvelopate și de cele care se află în zone unde s-a reușit modernizarea sistemului. Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România (FAPR) și fost director al RADET (Termoenergetica în prezent), susține că la unele blocuri s-ar încărca factura în mod voit pentru că nu se reglează temperatura din punctele termice. Cine ar fi crezut că bucureștenii vor ajunge să se plângă de faptul că în casele lor este prea cald pe timp de iarnă?! Există apartamente în Capitală, mai ales acolo unde proprietarii nu au robineți, în care temperaturile sunt foarte mari. „Fie lumea se vaită că nu e căldură, fie e prea multă. În unele locuri este exces și se umflă factura. Termoenergetica, în loc să regleze din punctul termic în funcție de temperatura de afară, bagă căldură, ca să umfle factura degeaba. Așa se face că mulți bucureșteni se plâng de faptul că se sufocă în case și deschid geamurile”, a declarat Radu Opaina în exclusivitate pentru Gândul. Reparațiile la rețeaua de termoficare sunt la ordinea zilei În multe blocuri, oamenii îngheață în case Pe de altă parte, spune președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, există foarte multe blocuri unde, din cauza avariilor, se îngheață de frig în apartamente, chiar dacă locatarii plătesc căldura. „În sezonul acesta, s-a plătit mai mult și s-a primit mai puțin la unele blocuri, din cauza sistemului care este foarte învechit”, este de părere Opaina. Facturi mai mari cu 20% în sezonul 2025 -2026 Potrivit fostului șef Radet, facturile la căldură în sezonul acesta față de cel trecut vor fi mai mari. „Este o creștere de cel puțin 20% față de anul trecut, mai ales din cauza creșterii TVA. În ianuarie este vârful de sezon, iar la un apartament cu 3 camere o să fie 600 de lei căldură, față de 500 de lei anul trecut”, mai spune Radu Opaina. În ceea ce privește starea sistemului, în București sunt săptămânal sute de blocuri care nu au căldură și apă caldă, fie din cauza avariilor, fie în urma lucrărilor de modernizare a rețelei de distribuție. Recomandarea autorului: Capitala ar putea intra în colaps la iarnă după cinci ani cu Nicușor Dan la primărie. Adevărul despre „modernizările” țevilor făcute de fostul primar Cum să reduci factura la energie electrică. Ce trebuie să faci dacă ai centrală de apartament

Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la importul de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027

Parlamentul European a aprobat planul UE de a renunța la gazul rusesc până la sfârșitul lui 2027.  Proiectul de lege corespunzător a fost adoptat cu 500 de voturi „pentru”, 120 „împotrivă” și 32 de abțineri în Parlamentul European. Acum, documentul trebuie să fie aprobat oficial de Consiliul UE. Noua lege adoptată miercuri va întări securitatea energetică a UE. Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc va fi interzis în UE odată ce legislația va intra în vigoare la începutul anului 2026. Importurile de gaze prin conducte vor fi eliminate treptat până la 30 septembrie 2027. Noua lege stabilește, de asemenea, sancțiuni care trebuie aplicate de statele membre împotriva operatorilor care o încalcă. Pe durata negocierilor cu președinția daneză a Consiliului, deputații europeni au insistat pentru interzicerea tuturor importurilor de petrol rusesc și au obținut un angajament din partea Comisiei Europene de a prezenta legislația în acest sens la începutul anului 2026, astfel încât o interdicție eficientă să poată intra în vigoare cât mai curând posibil și nu mai târziu de sfârșitul anului 2027. Deputații europeni au insistat, de asemenea, pentru condiții mai stricte în care poate avea loc o suspendare temporară a interdicției de import, în situații de urgență legate de securitatea energetică a UE. „Este un moment istoric. UE face un pas uriaș către o nouă eră, fără gazul și petrolul rusesc. Rusia nu mai poate folosi niciodată exporturile de combustibili fosili ca „armă” împotriva Europei. Prioritățile noastre cheie au fost accelerarea cât mai mult posibil a calendarului de interzicere a gazelor rusești prin conducte, interzicerea contractelor de gaz natural lichefiat pe termen lung cu un an mai devreme decât era prevăzut și prevenirea eludării acestor noi reguli. Acum, trebuie să acționăm fără întârziere pentru a pune în aplicare acest acord și să ne îndreptăm atenția către importurile de petrol, unde vom ține Comisia Europeană să își respecte angajamentul de a face o propunere la începutul anului 2026”, a declarat deputatul european principal al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), Ville Niinistö (Verzi/ALE, Finlanda). „Votul de astăzi transmite un mesaj clar și puternic: Europa nu va mai fi niciodată dependentă de gazul rusesc. Aceasta este o realizare majoră pentru UE și un punct de cotitură istoric în politica energetică europeană. Am consolidat propunerea inițială a Comisiei Europene prin introducerea unui mijloc către interzicerea petrolului și a produselor aferente, prin încheierea contractelor pe termen lung mai devreme decât se propusese inițial și prin asigurarea unor sancțiuni pentru nerespectare”, a declarat Inese Vaidere (PPE, Letonia), eurodeputatul principal al Comisiei pentru Comerț Internațional. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Europa „divorțează” energetic de Moscova. The Insider: „Rusia mai are o PROBLEMĂ, Turcia reprezintă cea mai mare parte a profiturilor Gazprom din operațiunile europene. Acest lucru nu va dura”

Congresul SUA adoptă un proiect de lege în domeniul apărării, care include sprijin pentru Ucraina și Europa

Senatul Statele Unite a votat miercuri pentru proiectul de lege privind Apărarea Națională, în valoare de 901 miliarde de dolari, trimițând documentul la Casa Albă. Acesta urmează să fie promulgat de președintele american Donald Trump. Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026 (NDAA) combină măsuri aprobate anterior în Camera Reprezentanților și Senat. Proiectul autorizează cheltuieli militare cu o creștere salarială de 4% pentru militari, achiziții de echipamente, măsuri menite să întărească competitivitatea Statelor Unite față de China și Rusia. Senatul Statelor Unite a aprobat proiectul cu 77 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, iar Camera Reprezentanților îl adoptase săptămâna trecută. Într-o ruptură față de politica lui Trump, care a lansat recent o Strategie de Securitate Națională considerată prietenoasă cu Rusia, NDAA include prevederi pentru întărirea securității în Europa. Legea alocă 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, 400 de milioane anual pentru următorii doi ani, prin Inițiativa de Asistență pentru Securitate din Ucraina. Aceasta plătește companiilor americane pentru arme destinate armatei ucrainene. De asemenea, NDAA autorizează Inițiativa de Securitate Baltică și alocă 175 de milioane de dolari pentru sprijinirea apărării Letoniei, Lituaniei și Estoniei. Legea limitează reducerea trupelor americane din Europa la mai puțin de 76.000 și interzice Comandantului European să renunțe la titlul de Comandant Suprem NATO. Congresul se mândrește cu adoptarea anuală a NDAA de peste șase decenii. Senatorii au propus luna aceasta măsuri pentru siguranța elicopterelor militare, după un accident fatal între un Black Hawk și un avion de pasageri, soldat cu 67 de victime. Acțiunea aceasta nu a blocat, însă, adoptarea proiectului.

Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani

Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press.  Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus  Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord.  Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană  se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear.  Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A,  împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE.  Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei

Scandal într-o regiune a Franței din cauza unei campanii de promovare a vinurilor ucrainene: Dispreț total

O campanie de promovare a vinurilor ucrainene a provocat scandal la Bordeaux. Un sindicat din domeniul agricol și-a anunțat intenția de a demonstra în fața Cité du Vin din Bordeaux, unde joi va avea loc o degustare de vinuri ucrainene, potrivit Le Figaro. Viticultorii acuză lipsa de sprijin din partea autorităților franceze pentru industria aflată în criză. „Promovarea vinurilor ucrainene într-o regiune care se confruntă cu o criză profundă demonstrează un dispreț total pentru violența suferită de viticultorii din Gironde. Este ultima picătură”, a transmis Théo Hernandez, viticultor și secretar general adjunct al Uniunii Tinerilor Fermieri. Campania de promovare care a inflamat spiritele Uniunea Tinerilor Fermieri intenționează să organizeze un protest care va simboliza „înmormântarea agriculturii franceze”. Protestul va avea în locul în care vor fi degustate vinurile ucrainene. Este o inițiativă bine intenționată, dar care vine într-un moment nepotrivit, susțin fermierii din Gironde, care critică promovarea vinurilor străine, nu în mod specific a celor ucrainene. „Considerăm extrem de nepotrivit să organizăm o seară în onoarea vinurilor ucrainene la Bordeaux, când industria vinului din Bordeaux este în criză. Țara este în război, lucru pe care toată lumea îl înțelege la nivel uman. Dar, între timp, atât în regiunea Bordeaux, cât și la nivel național, viticultorii dau faliment”, a explicat Théo Hernandez. Cité du Vin nu a oferit multe detalii despre acțiunea planificată joi tocmai pentru a nu crește tensiunea publică. „Suntem la curent cu mobilizarea. Suntem în discuții cu autoritățile relevante, iar echipele sunt mobilizate pentru a vedea ce se va întâmpla în continuare”, a răspuns unei întrebări responsabilul de relații publice al instituției din Bordeaux. Sprijin pentru întregul sector agricol în criză Protestatarii intenționează să se adune în fața Cité du Vin din Bordeaux cu sicrie, „pentru a îngropa simbolic agricultura” și „a-și face vocea auzită”, fiind conștienți că „probabil nu va exista un răspuns imediat”. Ei spun că nu cer altceva decât să „vândă la un preț corect” și să fie susținuți pentru a nu-și abandona podgoriile. De asemenea, acțiunea este concepută ca „un gest de sprijin pentru agricultorii care au mers la Bruxelles pentru a demonstra împotriva Mercosur”. Astfel dincolo de promovarea vinurilor străine în mijlocul unei crize fără precedent, mobilizarea reflectă revolta față de acordul propus între UE și Mercosur.

După succesul moțiunii simple, Diana Buzoianu încearcă să-și salveze scaunul

Ministerul Mediului a supus Executivului spre aprobare obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba de Bazinul de Apă Curată de la Voila, complex din care face parte și Barajul Paltinu, a cărui defecțiune a lăsat fără apă curentă 130.000 de oameni. Gândul a intrat în posesia acestui document. Diana Buzoianu a fost sancționată simbolic pentru gestionarea defectuoasă a crizei care a lăsat 100.000 de oameni din două județe, iar moțiunea simplă de luni inițiată de AUR a trecut, cu ajutorul PSD. Deși moțiunea nu a dus la demiterea efectivă a ministrei Mediului, ea constituie un puternic vot de blam în cadrul coaliției. Bazinul de Apă Curată (B.A.C) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), care asigură apa curată în caz de turbiditate crescută. Acestea   sunt în administrarea Administrației Naționale Apele Române București și operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și pus în funcțiune în 1988 Potrivit notei de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au drept scop mărirea gradului de siguranță a Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen ( S.H.P.T.), care asigură sursa de apă potabilă în Ploieşti și platforma industrială Brazi în perioadele critice de ape cu debite mărite și turbidități ridicate pe râul Doftana. Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt lucrări pentru menținerea turbidității apei brute la valori optime în vederea tratării apei, până la depășirea perioadei de viitură. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și a fost pus în funcțiune din anul 1988. La scurt timp după darea în exploatare a bazinului, s-au înregistrat unele deficienţe de comportare, materializate prin deformaţii ale pereului de dale şi exfiltraţii. 9 img doc Potrivit documentului înaintat de Diana Buzoianu spre aprobarea premierului Bolojan, finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale ”Apele Române“, precum și din alte surse legal constituite. Bazinul de la Voila e în pericol de pierdere totală a capacității de stocare Reparaţiile repetate nu au rezolvat deficiențele de comportare, deformaţii şi exfiltraţii fiind înregistrate în continuare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare. Situația existentă a impus ca din anul 2008 și până în prezent bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții și anume: nivelul maxim al apei în bazin 479,00 mdM (față de cel proiectat – 480,20 mdM). Barajul de la Voila riscă să devină nefuncțional în viitorul apropiat. Foto: Salutfagaras.ro Expertizele din anii trecuți au evidențiat că deteriorările constatate pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare, se mai arată în document. În cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul propune o serie de măsuri complexe. În final, oportunitatea investiției vizează: stoparea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana pe culoarul care subtraversează Bazinul de Apă Curată; refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și de pe radier; stoparea avariilor repetate ale conductei de aducțiune dintre la Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila; urmărirea tasărilor digurilor de contur prin executarea unui sistem de piezometre amplasate în zona cu deformații. Proiectul va genera noi locuri de muncă, se mai laudă Buzoianu Scopul lucrărilor de intervenție este de aducere a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la starea de siguranță normală. Nu în ultimul rând, impactul prognozat pe durata dezvoltării proiectului asupra mediului socioeconomic va fi pozitiv, căci vor fi create noi locuri de muncă pentru comunităţile locale în zona în care vor fi efectuate lucrările, se mai arată în document. În vederea adoptării de către Guvern a acestui proiect de act normativ s-a obținut avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și al ministerelor interesate, se mai arată în documentul semnat de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Inflație de politruci USR în funcțiile cheie din domeniul hidrografic, inclusiv la stația din Voila Mai mulți politicieni cu legături cu USR ocupă funcții publice direct responsabile de situația de la Paltinu. Astfel, 4 persoane apropiate de USR au funcții direct responsabile de problema care a lăsat 100.000 de oameni fără apă potabilă. Este vorba de secretara de stat pe probleme cu apa, directorul Apelor Române, de directorul tehnic ESZ Prahova și șeful stației de apă de lângă Paltinu. Sursa foto: Mediafax Foarte recent, ministrul Mediului, a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul că ia în calcul chiar desființarea operatorului de apă ESZ din județul Prahova. Buzoianu acuză faptul că în județ sunt practicate printre cele mai mari prețuri la apă din întreaga țară, prețuri care ar fi influențate inclusiv de organizarea operatorului de apă. Însă, directorul tehnic al operatorului a fost propus chiar de USR. Totodată, șeful sistemului hidrotehnic din Voila este userist, scrie Cotidianul. „Specialiștii” USR provin din pepiniera de cadre. Deși partidul pledează pentru transparență, șefii Apelor au averile la secret Mihai-Cristinel Cheșcă este prezentat pe site-ul ESZ Prahova drept șef sistem hidrotehnic în cadrul companiei. Mai multe documente ale asociației confirmă faptul că acesta este șef al stației din Voila, numită inițial Paltinu. Stația din Voila este chiar stația de tratare de lacul Paltinu, locul unde s-a produs criza care a lăsat oameni din județele Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă. Conform declarației de interese depusă de Cheșcă în 11 noiembrie 2024, la numirea în funcție, acesta este șeful USR Băicoi. El este și membru al biroului județean al USR Prahova. Directorul tehnic al ESZ Prahova a fost propus de USR București. Conform surselor Cotidianul, Răzvan Radu a fost propus în funcția de director tehnic al ESZ Prahova de USR București. Acesta nu are declarația de avere și nici declarația de interese publice pe site-ul eszph. Directorul Apelor Române, Florin Ghiță, a fost numit chiar de Diana Buzoianu. Deși USR a pledat mereu pentru transparență, acesta nu

Cursa pentru petrolul lui Putin: Saudiții încearcă să cumpere activele externe ale Lukoil

Războiul din Ucraina a declanșat una dintre cele mai puternice crize pentru industria energetică rusă. După aplicarea, pe 21 noiembrie, a unor sancțiuni americane descrise drept „întârziate, dar devastatoare”, Lukoil – al doilea producător privat de petrol din Rusia – caută modalități de a-și proteja investițiile din afara țării. În acest peisaj tensionat, Arabia Saudită joacă rolul unui actor strategic. Potrivit datelor publicate de Reuters, o companie saudită se află în prim-planul negocierilor pentru achiziția activelor externe ale Lukoil. Aceste active sunt estimate la circa 22 miliarde de dolari. Lukoil și profilul Midad Energy Cel mai important pretendent este Midad Energy, parte a conglomeratului Al Fozan Holding. Aparține uneia dintre cele mai influente familii de afaceri din Regat, cu conexiuni directe la cercurile de putere ale prințului moștenitor Mohammed bin Salman. Midad Energy are un profil aparte: dincolo de activitatea energetică, legăturile sale se întind spre structurile de securitate ale statului saudit. Directorul executiv, Abdullah Al-Aiban, este fratele consilierului pe probleme de securitate națională, Musaed Al-Aiban. Acesta este un personaj cheie în relațiile dintre Riad, Moscova și Washington. Iar tatăl lor a condus, la vremea sa, serviciile de informații saudite. Aceste conexiuni ridică întrebări despre scopurile reale ale tranzacției, care par să depășească sfera strict economică. Rolul sancțiunilor și al Washingtonului. Activele Lukoil – marele premiu Conform surselor Reuters, aranjamentul financiar ar presupune depunerea sumelor într-un cont escrow, inaccesibil până la ridicarea restricțiilor asupra Lukoil. Există posibilitatea ca firme americane să fie implicate, direct sau indirect, în această operațiune. Modelul sugerează un scenariu în care sancțiunile ar funcționa ca un instrument de temporizare. Acestea ar favoriza investitorii din Arabia Saudită și SUA, înainte ca o decizie politică să le relaxeze. Proprietățile externe ale Lukoil sunt printre cele mai atractive din industria petrolieră. Compania deține cote în proiecte majore precum West Qurna-2 (Irak), Karachaganak și Tengiz (Kazahstan), Shah Deniz (Azerbaidjan), dar și investiții în Mexic, Ghana, Nigeria și Egipt. În Europa, Lukoil operează rafinării și rețele de distribuție în Bulgaria, România și Olanda, plus sute de stații de carburanți care funcționează pe baza unor derogări speciale, inclusiv în Italia. Vânzarea acestui portofoliu ar putea reconfigura lanțurile globale de aprovizionare cu petrol și ar influența direct piețele regionale. Costul pentru Moscova Pentru Kremlin, efectele sancțiunilor sunt deja vizibile: veniturile din petrol și gaze – ce reprezintă peste 25% din bugetul federal – au scăzut cu aproximativ o treime în noiembrie față de anul precedent. Deși lichiditățile obținute din vânzarea activelor ar oferi un respiro pe termen scurt, pierderea controlului asupra unor pârghii energetice esențiale ar diminua influența geopolitică a Rusiei, într-un moment în care energia este una dintre cele mai puternice arme strategice ale Moscovei.