China apără achizițiile de petrol rusesc și critică hărțuirea unilaterală a SUA
Declarațiile au venit după ce președintele Donald Trump a spus miercuri că premierul indian Narendra Modi a promis să înceteze achizițiile de petrol rusesc și că va încerca să determine China să procedeze la fel. Trump a acuzat atât China, cât și India că finanțează războiul din Ucraina prin aceste achiziții și a cerut, de asemenea, aliaților europeni să oprească imediat importurile de petrol din Rusia. India nu a confirmat și nici nu a infirmat schimbarea politicii sale. Întrebat despre intenția lui Trump de a exercita presiuni suplimentare asupra Chinei, Ministerul chinez de Externe a apărat „cooperarea economică, comercială și energetică normală și legitimă cu țările din întreaga lume, inclusiv Rusia”, potrivit AFP. „Acțiunile Statelor Unite reprezintă un exemplu tipic de hărțuire unitară și constrângere economică”, a declarat purtătorul de cuvânt Lin Jian, avertizând că Beijingul va lua „măsuri ferme de contracarare și va apăra cu hotărâre suveranitatea sa”, dacă interesele sale vor fi afectate. Beijing și Moscova sunt parteneri comerciali importanți, iar China nu a condamnat niciodată războiul Rusiei și nu a cerut retragerea trupelor acesteia. Guvernul de la Kiev și statele occidentale acuză de mult timp China că oferă sprijin politic și economic Moscovei. Tot joi, China a criticat noile măsuri americane de extindere a controlului exporturilor și introducerea unor taxe portuare suplimentare pentru navele chinezești, afirmând că acestea au un „impact profund negativ” asupra negocierilor comerciale. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Comerțului, He Yongqian, a declarat că SUA au acționat „fără a ține cont de sinceritatea Chinei în consultări”, cauzând daune grave „intereselor Chinei”. Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a adăugat că stabilitatea relațiilor comerciale China-SUA necesită „eforturi reciproce” și că Beijingul rămâne deschis investițiilor străine.
Definiția incompetenței vine de la ministrul Fondurilor UE. Avem bani europeni, dar nu știm să-i cheltuim
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul Bolojan au prevenit suspendarea fondurilor europene destinate României. Același ministru mai spune și că cea mai mare parte din cererea de plată 3 este recuperabilă, însă, ghinion, nici banii europeni deja intrați nu s-au cheltuit. La începutul lunii septembrie, Ministrul Fondurilor UE spunea într-un interviu pentru Economedia că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune. Cu toate acestea, admitea el, s-au cheltuit efectiv numai 4,5 mld. euro din PNRR. Pîslaru se laudă cu investiții „fără precedent” prin PNRR, plus un mărunțiș pe coeziune „Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde. Deci suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, spunea Dragoș Pîslaru. În septembrie, Pîslaru își lăuda contribuția la Guvern și era aproape convins că nu vom pierde niciun euro din zona nerambursabilă, adică 13,55 de miliarde de euro. Toate proiectele se voiau a fi terminate și mutate pe zona de grant ca să existe siguranța că România va profita de toți banii nerambursabili. Chiar ministrul declara atunci că țara noastră „nu se află într-o criză economică, ci într-o tensiune fiscal-bugetară”. Cele 15-17 miliarde de euro, esențiale pentru investițiile în infrastructură, energie și digitalizare sunau excelent pe hârtie, însă, realitatea e cu totul alta. În conturile României sunt 9 miliarde de euro din care s-au cheltuti doar jumătate. Deci, cum putem recupera banii europeni pierduți pe care nici nu i-am cheltuit? Și nici cu suspendarea fondurilor europene nu mai avem probleme, ba chiar am evitat-o cu biro după spusele lui Pîslaru: „problema suspenderii tuturor fondurilor europene a fost evitată”. Cererea de plată 3 din PNRR e în faza finală de pregătire Acum, același ministru Pîslaru susține că „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este pe ultima sută de metri pe revizuirea PNRR. Practic, mai sunt doar câțiva pași de urmat: aprobarea Comisiei Europene pe PNRR și aprobarea formală de către Consiliu la ECOFIN-ul (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare) de luna viitoare. În egală măsură, oficialul a explicat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini 6 jaloane blocate, dintre care unul este deja rezolvat. Așteptarea principală a decidenților vizează confirmarea Curții Constituționale în legătură cu legea pensiilor speciale ale magistraților. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: „Am promis, am livrat” / Românii l-au taxat în comentarii Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026”
Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Executivul condus de Ilie Bolojan s-a reunit într-o ședință de Guvern ordinară, joi, 16 octombrie. Pe agendă se află prelungirea termenului de implementare a programului INVESTALIM, dar și aprobarea bugetelor pe 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Guvernul are pe agendă un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) pentru modificarea și completarea Procedurii de implementare a Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a modalităților de acordare, a indicatorilor cantitativi și calitativi ai investiției, precum și a criteriilor de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 844/2023. Potrivit notei de fundamentare, una dintre modificările propuse prevede că „Investițiile realizate de beneficiari în cadrul Programului trebuie să genereze contribuții la dezvoltarea regională, prin plata de taxe și impozite la bugetul general consolidat și la bugetele locale, pentru perioada implementării investiției, respectiv până la data de 31.12.2031 și 5 ani de la data finalizării acesteia.” Totodată, în ședința de joi se discută și bugetele aferente anului 2025 ale CNAIR, Metrorex, Romsilva și RA-APPS. Un alt proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prevede eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți. Foto: gov.ro
Duș rece de la FMI. Datoria globală va trece de 100% din PIB
Fondul Monetar Internațional avertizează că datoria publică globală e pe cale să depășească 100% din PIB-ul global până în 2029. Datoria ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Datoriile guvernelor au crescut mai repede decât se anticipa, iar previziunile FMI nu sunt optimiste. Există riscul ca datoria publică să ajungă chiar la 123% din PIB-ul global. România are, în acest moment, o datorie publică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. Ultimul raport publicat de FMI nu vine cu vești prea grozave. Mai multe economii importante au o datorie publică care depășește sau va depăși 100% din PIB în următoarea perioadă. Șeful Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, trage un semnal de alarmă și spune că „situația s-a schimbat dramatic”. Datoria publică poate ajunge la 123% din PIB în 2029 Conform previziunilor Fondului Monetar Internațional din raportul „Spending Smarter”, există riscul ca datoria publică să ajungă, într-un scenariu deloc plăcut, la 123% din PIB-ul global până la sfârșitul lui 2029. Același Gaspar a explicat că raportul FMI arată combinația dintre cum piețele s-au obișnuit prea mult cu riscurile (războaie comerciale și tensiuni geopolitice) și deficitele bugetare tot mai mari. Cum este și cazul României, de altfel. „Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a mai adăugat Vitor Gaspar. FMI trage un semnal de alarmă și avertizează că economiile emergente ar putea întâmpina dificultăți în gestionarea datoriilor. Printe economiile care vor depăși 100% din PIB în următorii ani, instituția menționează țări importante precum: Marea Britanie, Franța, Japonia, Canada, China și Statele Unite. Concluzia Fondului Monetar Internațional e una drastică. Fără măsuri ferme de ajustare fiscală, economia globală riscă să intre într-o nouă perioadă marcată de vulnerabilitate majoră. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui TRUMP, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri RECORD Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Rogobete: Dezvoltăm centre de arși și noi mecanisme de finanțare în parteneriat cu Banca Mondială
Ministrul Alexandru Rogobete a avut joi la Washington o întâlnire tehnică cu reprezentanții Băncii Mondiale, discuțiile vizând proiectele din sectorul sănătății derulate de Ministerul Sănătății. „Această colaborare reprezintă un pilon strategic în relația României cu Statele Unite ale Americii, prin intermediul Băncii Mondiale, o relație bazată pe încredere, transparență și rezultate concrete. Nu vorbim doar despre finanțare, ci despre viziune, expertiză și parteneriate care transformă sistemul de sănătate românesc”, scrie pe Facebook Alexandru Rogobete. Ministrul a prezentat proiectele centrelor de arși din România, detaliind stadiul fiecărui obiectiv: „Discuțiile au vizat în special cele trei centre de arși care prind contur în țară. La Timișoara, lucrările se apropie de final, iar centrul va fi gata până la sfârșitul acestui an. La Târgu Mureș, termenul estimat este primăvara anului viitor. Iar la Spitalul ‘Grigore Alexandrescu’ din București, centrul de arși pentru copii este deja în plină dezvoltare. Reprezentanții Băncii Mondiale au apreciat ritmul accelerat al acestor proiecte, confirmând că România discută astăzi despre realități, nu doar despre promisiuni”. Rogobete a vorbit și despre noile mecanisme de finanțare și acces la medicamente „Tot în cadrul acestei colaborări, lucrăm împreună cu Banca Mondială la un nou mecanism de finanțare pentru unitățile sanitare, bazat pe performanță, eficiență și nevoile reale ale pacienților. În paralel, dezvoltăm un mecanism mai rapid și mai predictibil de introducere a medicamentelor în lista de compensate – un pas concret pentru ca pacienții români să aibă acces mai rapid la tratamente moderne. Deja, pe site-ul Ministerului Sănătății se află publicat proiectul de Hotărâre de Guvern care include 35 de molecule noi în lista de compensare – rezultat al muncii de echipă și al acestei noi abordări bazate pe viteză, responsabilitate și transparență”, potrivit ministrului Sănătății. Ministrul a subliniat impactul strategic al parteneriatului cu Banca Mondială și cooperarea cu Statele Unite: „Parteneriatul cu Banca Mondială și cooperarea cu Statele Unite reprezintă o garanție de încredere și stabilitate pentru dezvoltarea durabilă a sistemului de sănătate din România. Pentru că încrederea ne face bine – și este motorul prin care transformăm promisiunile în fapte, iar faptele în speranță.”
UE lansează o strategie globală pentru tranziția energetică curată și rezilientă
Strategia vizează utilizarea diplomației pentru protejarea intereselor europene, promovarea standardelor unei tranziții echitabile și sprijinirea partenerilor UE în dezvoltarea propriilor capacități, se arată în comunicatul UE. Prioritatea este consolidarea rolului UE în revoluția industrială curată globală, furnizarea de tehnologii curate și crearea de noi oportunități de afaceri. UE, dependentă încă de importurile de energie fosilă, a generat aproape jumătate din electricitate din surse regenerabile în 2024 și a înregistrat o creștere de 111% a investițiilor în energie curată din 2015. Strategia propune ca UE să ajungă la 15% din producția mondială de tehnologii curate, în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată. Principalele acțiuni includ: – Impuls politic prin participarea activă la forumuri multilaterale și bilaterale pentru implementarea Acordului de la Paris; – Sprijinirea și conectarea întreprinderilor europene cu investiții globale prin platforma „Global Gateway”; – Extinderea rețelelor de parteneriate reciproc avantajoase și acorduri comerciale pentru lanțuri valorice curate și reziliente; – Reformarea instituțiilor financiare internaționale pentru a sprijini tranziția energetică globală. Strategia se bazează pe Pactul pentru o industrie curată lansat în februarie 2025, cu accent pe decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie și pe tehnologiile curate. UE urmărește neutralitatea climatică până în 2050 și a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 37% față de 1990, reprezentând doar 6% din emisiile globale.
România pregătește vize de aur pentru investitorii non-UE: o carte verde pornește de la 400.000 de euro
Programul Golden Visa, inițiat de mai mulți parlamentari liberali și doi deputați neafiliați, propune introducerea în România a unui mecanism de atragere a capitalului străin de tipul celor promovate recent în SUA, unde marile investiții pot deschide drumul spre drept de șederea pe teritoriul american. Vize pentru investitori și membrii familiei Potrivit proiectului publicat pe pagina Senatului, cetățenii statelor din afara Uniunii Europene ar trebui să investească cel puțin 400.000 de euro în România pentru a obține un drept de ședere de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei își pot aduce și familiile alături – soțul, soția, copiii sau părinții aflați în întreținere beneficiază de aceleași drepturi de ședere, fără a fi obligați să facă investiții proprii. După 5 ani, investitorii pot cere rezidența permanentă în România. Inițiatorii susțin că statul român nu dispune încă de un cadru legislativ modern care să permită obținerea dreptului de ședere pe bază de investiții pasive, precum plasamentele în titluri de stat sau în fonduri de investiții. Grecia, Portugalia, Spania, Ungaria, Bulgaria, Italia, Malta și Cipru sunt menționate ca exemple de țări care au atras capital străin prin programe similare de „vize de aur”. Unde pot fi investiți cei 400.000 de euro Cei care ar vrea să beneficieze de viza de ședere vor putea alege între mai multe forme de investiție: titluri de stat cu scadență de cel puțin cinci ani, proprietăți imobiliare păstrate pe aceeași perioadă, plasamente în fonduri de investiții sau acțiuni la companii listate la Bursa de Valori București. Proiectul lasă deschisă și posibilitatea ca, prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei, să fie adăugate și alte tipuri de investiții eligibile. Investiția trebuie menținută pe tot parcursul programului, timp în care autoritățile vor verifica proveniența banilor, legalitatea fondurilor și eventualele riscuri de securitate. Solicitanții nu trebuie să figureze pe liste de sancțiuni, iar dacă fondurile sunt retrase înainte de termen sau apar probleme legate de siguranța națională, dreptul de ședere poate fi anulat. Proiectul, în dezbatere publică Practic, inițiatorii propun ca programul să fie gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în colaborare cu Ministerul Economiei și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior. Regulile de aplicare a legii ar urma să fie stabilite printr-un ordin comun al ministerelor Afacerilor Interne și Economiei, după adoptarea proiectului. Proiectul se află în consultare publică la Senat până la data de 13 noiembrie 2025. Dacă va fi adoptat, România ar putea deveni o destinație mai atractivă pentru investitorii din afara UE, creând noi fluxuri de capital, revitalizând piața imobiliară și stimulând dezvoltarea economică locală. „Gold Card” în SUA – viză contra donație Statele Unite au introdus, din septembrie 2025 – prin ordin executiv semnat de președintele Donald Trump, programul „Gold Card” – o viză specială care oferă drept de ședere pe teritoriul american în schimbul unei donații financiare majore către stat, de cel puțin un milion de dolari în nume propriu sau două milioane dacă donația este efectuată de o companie în numele unei persoane. Fondurile sunt folosite pentru sprijinirea comerțului și industriei americane. Noul mecanism înlocuiește vechiul program de rezidență prin investiție, de tipul celui pe care România îl propune acum, considerat vulnerabil la fraude.
Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că în principiu nu va crește în 2026
Guvernul nu ia în calcul o majorare a salariului minim pentru 2026. Anunțul vine de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care precizează că „în principiu, nu va crește”. Așa a răspuns purtătorul de cuvânt când a fost întrebată de variantele luate în calcul la nivelul Guvernului în privinţa salariului minim şi dacă se are în vedere o eventuală majorare, în condiţiile în care patronatele au transmis că nu pot susţine acest lucru şi doresc îngheţarea salariului minim pentru anul 2026. „Subiectul este în analiza premierului şi în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va creşte. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a declarat Ioana Dogioiu, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Întrebată dacă acest lucru a fost discutat în cadrul coaliţiei de guvernare, ea a precizat: „Ce se întâmplă în coaliţie se întâmplă în coaliţie”. Replica lui Adrian Câciu (PSD) Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Adrian Câciu, deputat PSD, dezice spusele purtătoarei de cuvânt al Guvernului: „Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional. Referitor la doamna Dogioiu: N-ar pune mâna pe carte, unul dintre ei… Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. (…) Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece! PSD susține ferm creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026”, scrie Câciu. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. RECOMANDAREA AUTORULUI Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Ursula von der Leyen menține obiectivul atingerii neutralității climatice. Planul UE pentru Locuințe Accesibile
Uniunea Europeană va atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, a reafirmat, joi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pledând pentru acțiuni de adaptare la modificările climatice, pentru intensificarea inovării și pentru facilitarea accesului la locuințe. ”În primul rând, atingerea ambițiilor climatice. Vreau să vă spun foarte clar: Europa menține direcția. Suntem pe parcursul pentru atingerea obiectivelor anului 2030. Vom face Europa primul continent neutru climatic până în anul 2050”, a declarat Ursula von der Leyen la reuniunea primarilor orașelor europene. ”Știm că putem atinge obiectivele dacă ne menținem competitivi, dacă susținem oamenii și comunitățile. De aceea, transformările ecologice sunt în centrul viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus să dedicăm 35% din buget tehnologiilor ecologice, pentru protejarea climei și a naturii”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a evidențiat solidaritatea manifestată de națiunile europene în contextul calamităților naturale asociate schimbărilor climatice. ”Dar știm că prevenirea și adaptarea sunt la fel de importante. Iar, aici, metropolele și toate orașele deschid drumul prin soluții ale naturii. (…) Orașele au devenit pionieri în identificarea soluțiilor practice. Observăm inovații incredibile în Europa”, a continuat președintele Comisiei Europene. UE va lansa un Plan pentru Locuințe Accesibile ”Punctul meu final nu se referă la obiective sau tehnologii, ci la oameni și locuințe. O casă nu înseamnă doar patru pereți și un acoperiș, ci înseamnă siguranță, căldură, un loc pentru familie și prieteni. Este ceva ce îți aparține. Dar în acest moment, pentru prea mulți europeni, casa a devenit o sursă de anxietate. Poate însemna o datorie sau incertitudine. (…) Aceasta este o problemă europeană și necesită un răspuns european. De aceea, lansăm astăzi Planul European pentru Locuințe Accesibile”, a subliniat Ursula von der Leyen. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA susțin că gruparea Hamas NU încalcă acordul de încetare a focului. Trump pregătește un plan pentru reconstrucția FÂȘIEI GAZA ANALIZĂ Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Adrian Câciu: Frauda fiscala de TVA nu depășește 13%. ANAF ar trebui să comunice corect
Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu critică modul în care ANAF a comunicat despre decalajul fiscal de TVA: „Frauda fiscala de TVA nu depășește 13 puncte procentuale din total GAP de TVA. Asta trebuie sa zica șeful ANAF! Nu suntem o țara de hoți”. „Cred că ANAF ar fi bine să comunice corect pe tema decalajului fiscal de TVA(GAP-ul de TVA) în primul rând pentru a evita ducerea în derizoriu a unei probleme extrem de serioase pentru sănătatea finanțelor publice”, a continuat Câciu. „Am cerut, la audierea șefului ANAF în Comisia de Buget Finante din Camera Deputaților, ca acesta să organizeze comunicari publice cu privire la acest decalaj fiscal si sa foloseasca datele publice disponibile, adică cele din 2022, cu privire la structura acestui GAP de TVA”, a mai scris social-democratul. Câciu amintește că în 2022, GAP-ul de TVA „a scăzut cu 4,2 pp fata de anul anterior, cea mai abrupta scadere din ultimii 22 de ani iar cauzele au fost în mare masura date de administrarea fiscala eficienta dar și de masurile de creștere a eficientei administrării fiscale”.