Decizie în coaliție. Taxa pe LUX, introdusă în pachetul 2. Impozite triple pentru mașini de peste 75.000 de euro și case peste 500.000 de euro (SURSE)
Coaliția a decis în ședința de luni ca taxa pe lux să fie introdusă în pachetul 2 de măsuri fiscale, spun sursele Gândul. Astfel, proprietarii de mașini peste 75.000 de euro și locuințe peste 500.000 de euro vor plăti un impozit triplu, așa cum Gândul relata încă din 8 august – AICI. Astfel, vor fi impozitate cu 0,9%, de la 0,3% cât este în prezent, casele care au o valoare mai mare de 500.000 de euro și mașinile de peste 75.000 de euro. Amendamentul a fost depus de PSD și acceptat în Coaliție de premierul Bolojan. O altă măsură care este deja introdusă în proiectul de lege prevede creșterea impozitului de la 10% la 16% din câștigurile obținute din vânzarea de criptomonede. Propunerea aparține tot PSD. În schimb, Ilie Bolojan nu a fost de acord cu creșterea impozitului la 16% pentru depozitele bancare de peste 100.000 de euro. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax
Analiză exclusiv | Ce e, de fapt, taxa de 1% pe cifra de afaceri pe care Guvernul Bolojan o vrea eliminată și câți bani a adus la buget. Nu vizează doar multinaționale, ci și companii românești
Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Nu este vorba doar de multinaționale, cum greșit se vehiculează în spatiul public, ci și de firmele cu capital românesc. Impozitul ar urma să fie eliminat începând cu 2026, arată proiectul de lege aferent „Pachetului II” de măsuri fiscale. În prima jumătate din 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat din acest impozit 2,06 miliarde lei, conform ZF, care citează un răspuns oficial al instituției. „Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor 6 luni ale anului 2024 a fost de 2,06 miliarde lei”, au transmis reprezentanţii ANAF. Informațiile obținute de Gândul spun că suma total încasată până la final de an 2024 se apropie de 4 miliarde de lei. Partidele din coaliția de guvernare se contrazic pe datele oficiale În acest moment, nu există date oficiale privind sumele încasate din impozitul minim pe cifra de afaceri, dar partidele care compun coalitia de guvernare se contrazic pe datele oficiale. Finanțele justifică eliminarea impozitului prin „stimularea investițiilor”, însă nu oferă detalii suplimentare și nu prezintă un studiu de impact. Ce investiții vor fi atrase în urma măsurii? Care este impactul bugetar? „Cadoul” făcut de guvernul Ilie Bolojan companiilor mari nu vine la pachet și cu condiții de a realiza investiții. În aceeași vreme, de la începutul guvernării, executivul condus de Ilie Bolojan a crescut o serie de taxe pentru populație, de la cota de TVA, la impozit pe proprietate, accize etc. Măsurile au venit în contextul în care chiar premierul Ilie Bolojan a declarat, în Bloomberg, cea mai importantă publicație internațională pentru investitori, că România este în pragul falimentului. Cu toate acestea, prin „pachetul II”, guvernul Bolojan elimină impozitul minim pe afacerile companiilor mari, introdus de guvernul Ciolacu în 2023, cu efect din 2024. Ce spune Ministerul de Finanțe De altfel, Ministerul de Finanțe recunoaște că o parte din încasările suplimentare la bugetul statului vin din această măsură. „Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului statului în 2024. Încasările guvernului din impozitul pe profitul companiilor au crescut cu 6,8 miliarde lei în 2024. Din această creștere, circa 4 miliarde lei au venit numai din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari. Povestea impozitării multinaționalelor este veche. Guvernele din vremea lui Liviu Dragnea (2017-2019) au mai vorbit despre introducerea acestui impozit și inițiativa a apărut în mod recurent. Ideea a plecat de la o realitate: în anumite domenii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai mică decât companiile locale și, ca atare, plătesc mai puțin impozit la bugetul de stat. Practica nu este ilegală, ci ține de ceea ce consultanții numesc „optimizare fiscală”, adică scăderea bazei de impozitare, astfel încât costul cu taxele și impozitele să fie cât mai mic. Diferența dintre companiile multinaționale și cele din România este, însă, că grupurile internaționale au mai multe pârghii pentru a reduce din impozitul pe profit plătit în România, prin plăți către entități din alte țări, din același grup, cum ar fi cheltuielile de management. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu a vizat doar companiile multinaționale Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, în 2024, nu a vizat însă numai companiile multinaționale, ci toate companiile din România care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura, dacă ar fi fost introdusă doar pentru multinaționale, ar fi fost discriminatorie. Cum se calculează impozitul: se stabilește impozitul pe profit al companiilor – de 16% – și se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, din care se scad anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu investițiile. Dacă impozitul pe profit plătit este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, atunci se plătește acesta din urmă. Dacă impozitul de 16% este mai mare, compania plătește impozit pe profit. Cine are cele mai mari afaceri din România În Top 10 al celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, sunt numai companii multinaționale, dar unele au și acționariat românesc, cum este cazul OMV Petrom. Cele 10 cumulează un business de 200 mliliarde lei, la o cifră de afaceri totală în economie de 3.000 miliarde lei. Practic, 10 companii, care înseamnă 0,001% din totalul companiilor (700.000 de firme active), fac 7% din businessul din România (3.000 miliarde lei). În acest moment, nu sunt date despre cât plătește fiecare companie în parte din impozitul pe cifra de afaceri. Top 10 companii din România după cifra de afaceri OMV Petrom SA – 30 miliarde lei; Automobile Dacia – 28 miliarde lei; OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei; Lidl Discount – 24 miliarde lei; Kaufland România – 20 miliarde lei; Ford Otosan – 19 miliarde lei; Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei; Profi Rom Food – 14 miliarde lei; Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei; Carrefour România – 13 miliarde lei. Sursa – Ministerul Finanțelor RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul „Lamborghini”. „Cursă” în instanță între ANAF și o firmă din Hunedoara. Bolizi de lux, folosiți în Franța de un pilot de raliuri Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă FABULOS! Cât costă în România „conservarea” unei singure specii de păsări. Zeci de milioane de euro, înghițite de gâsca cu gât roșu Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București
Ce vinuri merg cu fiecare tip de parizer: Arta potrivirii

Ce băuturi merg cu fiecare tip de sortiment de parizer? Întrebarea i-a preocupat atât de intens pe degustătorii de vinuri încât că au organizat demonstrații și cursuri pentru potrivirea sortimentelor de parizer cu vinuri. Parizerul, ajuns la 80 de lei/kilogramul, este printre cele mai vândute mezeluri locale, având circa 150 de ani de istorie în spate. Opt feluri de parizer, patru artizanale! Degustătorii verifică membranele, golurile de aer, gustul și conținutul, judecând erorile de producție. Pe felie nu trebuie să rămână resturi, iar vânzătorii din măcelării și magazine trebuie să-i scoată ambalajul la tăiere. Au testat prima oară parizerul de pui. Mirosul de boia, usturoi cu piper și nucșoară se răspândește rapid. Câșțigătorii intră în potrivirea cu vinurile. Parizerul de vită se potrivește cu vinul rose. Parizerul de pui merge cu vin spumant. Un vin alb însoțește parizerul de porc. 150 de nostalgici după gustul copilăriei s-au înscris în prima zi. Sursa Video: Știrile PRO TV Autorul recomandă: Care este singurul parizer SĂNĂTOS din România. Dragoș Pătraru le-a testat pe toate și a găsit răspunsul
Mai multe agenții de turism acuză un touroperator că nu le-a achitat zborurile și cazarea a sute de turiști români din Grecia, Spania și Cipru
Touroperatorul Cocktail Holidays este acuzat de mai multe agenții de turism că nu a efectuat plățile necesare pentru cazarea mai multor turiști români în hoteluri din Spania, Grecia și Cipru. Sunt sute de turiști români, în pericol de a fi evacuați. Acestea sunt nevoite să achite pachetele, susține unul dintre directorii de agențiile afectate. Ministerul Economiei a luat la cunoștință și a convocat o celulă de criză. Turiștii n-au nici biletele de avion achitate Pe grupul de Facebook „Infotripisti” dedicat domeniului turismului, reprezentanții agențiilor de turism acuză că Cocktail Holidays nu a achitat plățile clienților. „Avem plecări mâine dimineață de la aeroportul din Brașov, pentru doi pasageri, charter Grecia, și azi am primit un mail de la Cocktail Holidays să le transmitem turiștilor să nu se prezinte la aeroport că n-au nici biletele de avion plătite și nici cazarea. Este pentru prima dată când avem o astfel de situație cu ei. Mai avem rezervări și în viitor, dar nu știm ce se va întâmpla cu ele. Noi vom fi nevoiți să achităm acum 1.500 de euro, cât costă sejurul, pentru că nu au fost achitate serviciile turistice către furnizori”, a declarat, pentru HotNews, Bogyo Erno, administratorul Morning Star Tour. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a declarat pentru HotNews, că analizează situația. „S-au făcut câteva sesizări de alte agenții. Am fost la Cocktail Holidays și i-am rugat să ne prezinte și nouă situația. Vom reveni cu un comunicat de presă în momentul în care avem mai multe informații. Cunoaștem situația, o avem în analiză, avem o celulă de criză vizavi de această situație. În acest moment nu am primit sesizări de la turiști cărora să le fie periclitată vacanța”, a declarat Dan Stoica, directorul Direcției Control Turism din cadrul Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Cocktail Holidays s-ar afla în insolvență Cocktail Holidays ar fi transmis unei firme partenere din Grecia că urmează să intre în insolvență, iar proprietarul companiei, Dan Goicea, care este totodată și vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), nu a putut fi contactat pentru declarații. „Nu e cazul să facem o dramă că se întâmplă un faliment la doi ani la 2.400 de agenţii de turism. Problema nu este că are Cocktail Holidays probleme, e vorba de resurse gestionate mai mult sau mai puţin bine”, a declarat Alin Burcea, președintele ANAT, pentru News.ro. „Dar sunt servicii care nu sunt plătite pe anumite destinaţii sau sunt plătite parţial. Colegii, în general touroperatori, au oferit, acolo unde Cocktail Holidays avea bilete de avion cumpărate, cum e Paralela 45. Biletele pe care Cocktail Holidays le avea cumpărate de la noi sau contractate, noi le dăm gratuit celor păgubiţi prin agenţiile care au cumpărat produsul. Şi atunci, fie turistul, fie agenţia care l-a înscris, va trebui să plătească numai cazarea, să se ducă în destinaţia respectivă. Facem şi noi ce putem. Sunt conştient că nu mai pot să iau banii de la Cocktail şi atunci pe locurile pe care le avea la Paralela 45 sau la Dertour sau la alţi touroperatori de unde luaseră locurile, noi dăm gratuit aceste locuri pentru turişti, atât putem să facem”, a explicat Burcea. Președintele ANAT a dezvăluit că turiştii din Cipru, Rodos și Tenerife au fost puşi să mai plătească o dată. „Erau vreo 40 şi ceva de persoane pe Cipru, erau vreo 30 pe Tenerife şi pe Rodos. Nu cred că sunt afectaţi mai mult de 400-500 de oameni. Din moment ce de la ei nu vorbeşte nimeni… Eu în mare cam ştiu ce se întâmplă, că am ţinut legătura cu Dan Goicea, dar normal ar fi să anunţe, să vorbească cu oamenii, cel puţin să nu mai plece. Să nu se mai urce în avion. În general, biletele de avion sunt rezolvate, dar ei trebuie să coopereze cu noi. Ceea ce trebuie să facă oamenii care au dat bani şi care nu vor avea servicii să ceară, că există o asigurare de insolvenţă şi faliment. Problema este că această asigurare de 10 ani sau de când funcţionează, nu acoperă toată suma. Niciodată nu a acoperit toată suma. Şi asta e una din lacune pe care am vrut să o rezolvăm”, a adăugat președintele ANAT. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Surprize neplăcute pentru mai mulți turiști români, în Bulgaria și Grecia. Ce au pățit când au ajuns la plajă
Video exclusiv | Doru Pelivan, eduKiwi: Ne-am dori, în următorii ani, să reușim să impactăm pozitiv 1.000.000 de români
Antreprenorul Doru Pelivan, fondatorul platformei educaționale eduKiwi, a anunțat, la Gândul Exclusiv, că obiectivul este de a dezvolta misiunea educativă, iar în următorii ani să ajungă la un număr de un milion de oameni care să creeze un impact social. Această misiune educativă va fi dezvoltată permanent, spune Doru Pelivan. „Noi, în continuare, o să dezvoltăm această misiune. Misiunea mea este pur educațională. Eu nu mă consider un antreprenor în serie. Am fost întrebat ce alte oportunități, de ce nu faci și alte afaceri, alte business-uri. Eu cred foarte mult în conceptul japonezi ikigai în care trebuie să unești la ceea ce ești bun, ceea ce îți place, unde simți că ai misiune, unde simți că ai putea să fi plătit, iar în centru să fie practic afacerea ta. Eu vreau să rămân pe zona asta educațională, sper, până la la finalul vieții. Nu aș vedea să fac și alte afaceri în jur. Pur și simplu să dezvoltăm acest ecosistem pe care l-am creat, Noi nu mai suntem doar un curs, suntem pur și simplu un hub de dezvoltare al adulților pentru o viață mai bună, cum ne place nouă să, să spunem”, a explicat antreprenorul Doru Pelivan, fondatorul platformei educaționale eduKiwi. „Ăsta a fost pariul nostru” Altfel spus, să existe mereu 0 ofertă diversă și de calitate. „Ne dorim să dezvoltăm acest hub, ca să avem mai multe opțiuni pentru oameni. Adică, pur și simplu, dacă vrei să înveți mai multe lucruri, noi să avem opțiuni și să avem opțiuni calitative și bune. Asta e ceea ce ne dorim noi. Noi ne dorim să creăm un etalon în lumea aceasta educațională. În asta am investit foarte mult. Ăsta a fost pariul nostru, că dacă vom reuși să facem programe foarte bune, vom avea de câștigat. Pentru că, dacă mă uit la noi, acum 5 ani de zile existau multe produse care, în final, nu ofereau rezultate atât de bune din varii diverse motive. Și, practic, ăsta a fost pariul nostru, să facem programe foarte bune. Eu ceea ce doresc să reușim este să creăm experiențe educaționale de succes cât mai bun, cât mai de impact și cu cât mai mult sens”, a completat fondatorul eduKiwi. „Pur și simplu s-ar crea un impact social” Iar ambițiile sunt mari. „Noi avem mai multe categorii de produse în total, cu tot cu cărți, audio-book-uri, tot ce înseamnă platformă online, undeva la 95.000 de persoane. Cam cât o Alba Iulia și jumătate. Noi avem o misiune care sună ca un target corporatist, dar nu trebuie să fie limitat la numărul acesta. Noi ne-am dori în următorii ani să reușim să impactăm pozitiv 1.000.000 de români. Pentru că noi considerăm că dacă din cei aproximativ 20 de milioane, 1.000.000 de oameni ar fi genul de oameni care constant se educă, se schimbă în permanență. Pur și simplu s-ar crea un impact social format și ar duce în societate”, a conchis Doru Pelivan. Întreaga emisiune GÂNDUL EXCLUSIV în carev a fost invitat Dori Pelivan poate fi urmărită AICI. Acest material este susținut de eduKiwi.
Nazare anunță că pachetul 2 fiscal are un impact bugetar de 3,7 miliarde de lei

„Foarte multe din prevederi erau lucruri fie asumate în PNRR, neduse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, insolvență, reguli noi în privința colectării ANAF. Acest pachet 2 rezolvă probleme structurale”, spune Alexandru Nazare. În ceea ce privește impactul bugetar al pachetului 2 este de 3,7 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat care este impactul bugetar al măsurilor, ministrul a răspuns: „3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal și impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde”. Nazare a explicat că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite și a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine”. O măsură importantă din pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile de peste 50 de milioane de euro, înlocuit cu un sistem de impozitare care vizează punctual cheltuielile sensibile ale companiilor multinaționale – management, consultanță și proprietate intelectuală. „Din momentul implementării acestui impozit pe cifră de afaceri, investițiile private au scăzut. Și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice”, a mai explicat Nazare.
ASF, ANRE și ANCOM vor avea indemnizațiile reduse cu 30%, anunță Mihai Jurca

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a anunțat că propunerea de lege pentru reforma autorităților de reglementare vine să reducă din inechități și să contribuie la efortul de consolidare fiscală prin trei măsuri principale. Prima măsură prevede că până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri, potrivit Mediafax. „Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a explicat șeful Cancelariei. A doua măsură se referă la reducerea cu 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului. „Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie”, a precizat Jurca. Ultima măsură stabilește un plafon pentru bonusurile acordate de conducerile companiilor. „Până acum nu exista un plafon și conducerea acestor companii avea dreptul să propună bonusurile. Noi stabilim astăzi un quantum de maxim în două salarii brute pentru aceste bonusuri”, a spus Jurca.
Banatul intră în competiția pentru a deveni regiune gastronomică în 2028, cu Lubenița ca grand local
În comuna Gottlob, pepenele, cunoscut ca „Lubenița” (din germ: „laudă lui Dumnezeu”), a devenit un brand cunoscut în Germania, Austria și în Ungaria. Banatul intră în competiția pentru a deveni regiunea gastronomică a anului 2028, potrivit Antena 3 CNN. Anual, se desfășoară un festival. Fructele zemoase, coapte, de un roșu intens și dulci, exportate și peste hotare, sunt vândute pe marginea drumului. „Nu este doar un fruct, ci o întreagă poveste. Eu, spre exemplu, provin dintr-o familie de producători. Produc lubeniță de când mă știu”, a spus un tânăr producător. Pe mesele din Banat, lubenița nu este doar desert, ci și ca garnitură: lubenița murată. De asemenea, în Gotlob se găsește și un ștrand cu apă termală vindecătoare. În cinematograful din Gottlob, nu se mănâncă popcorn, ci lubeniță. Pepenii de Banat se vând cu 3 lei/kilogramul. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Antena 3 CNN Autorul recomandă: Pepenii „moldovenești” de Probota sunt la fel de gustoși ca pepenii de Dăbuleni, dar mai ieftini Sezonul PEPENILOR de Dăbuleni se prelungește anul acesta. Producătorii și-au încercat norocul cu o nouă cultură de pepeni
UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei după război

Uniunea Europeană va elabora un plan pentru a folosi activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei după încheierea războiului, a anunțat sâmbătă Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, după o reuniune informală a miniștrilor de externe europeni desfășurată la Copenhaga. Conform Reuters, blocul comunitar a înghețat aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești ca parte a sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. În timp ce state precum Estonia, Lituania, Polonia și chiar Ucraina cer confiscarea imediată a fondurilor, principalele economii europene. Franța, Germania și Belgia au respins această opțiune, invocând riscuri legale și financiare majore. „Este de neconceput ca Rusia să mai aibă vreodată acces la acești bani, cu excepția cazului în care compensează integral Ucraina pentru distrugerile provocate de război”, a spus Kallas. Ea a adăugat că UE trebuie să pregătească „o strategie de ieșire” pentru momentul în care conflictul se va încheia. Majoritatea activelor sunt păstrate la Euroclear, în Belgia. Ministrul belgian de externe, Maxime Prevot, a subliniat că sechestrarea fondurilor ar putea genera instabilitate financiară globală și ar submina încrederea în euro. De asemenea, a respins apelurile de a adopta o strategie de investiții mai riscantă pentru obținerea unor profituri mai mari din active.
Ai o casă de închiriat? De la anul o să ai nevoie și de o casă de marcat. Așa a decis Guvernul Bolojan
De anul viitor, oricine va închiria apartament în regim hotelier sau doar o cameră din locuința proprie va fi obligat să aibă casă de marcat și să dea bon fiscal. Est cea mai nouă măsură a Guvernului Bolojan, care se va aplica proprietarilor, indiferent că vor închiria în regim hotelier pentru câteva seri o cameră sau un imobil, fie că vor închiria unei persoane un imobil sau o cameră pentru mai mult de 30 de zile. Proprietarii trebuie să dețină case de marcat în respectivele camere sau imobile. Oferirea bonului fiscal va fi obligatorie, iar impozitarea se va efectua diferit de anul viitor, scrie Observator News. În prezent, proprietarii care închiriază imobile plătesc 10%. Din 2026, se vor stabili impozite în funcție de numărul de camere oferite spre închiriere. De exemplu, cei cu 1-5 camere, vor plăti un impozit mai mic, iar cei cu peste 7 camere trebuie să plătească impozite mai mari. În plus, toți proprietarii care închiriază imobile trebuie să-și declare veniturile la ANAF și să plătească impozit pentru acestea. Sursa Foto: Profimedia | Shutterstock Autorul recomandă: Un nou SCANDAL la Guvern! Premierul Bolojan, acuzat că a cerut bani de chirie / Reacția Palatului Victoria: „O eroare!”