UPDATE | Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONFIRMAT de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor
Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în creștere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a crescut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.
Uniunea Europeană, tot mai aproape de utilizarea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei. Miniștrii de externe vor discuta planurile de transferare a fondurilor sâmbătă
Comisia Europeană elaborează un plan pentru transferarea a aproape 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate pentru reconstrucția Ucrainei la sfârșitul războiului. Bruxelles testează disponibilitatea capitalelor naționale de a transfera activele în investiții mai riscante, care ar putea genera mai multe profituri pentru Ucraina și ar putea intensifica presiunea asupra Rusiei, care refuză să înceteze luptele, au declarat mai mulți oficiali pentru POLITICO. Susținătorii consideră, de asemenea, că acest plan reprezintă un pas către confiscarea potențială a activelor și predarea lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti despăgubiri postbelice. „Avansăm în lucrările privind activele înghețate ale Rusiei pentru a contribui la apărarea și reconstrucția Ucrainei”, a declarat joi președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în cele mai ferme declarații ale sale de până acum pe această temă. Este esențial de menționat că această opțiune nu ar implica confiscarea imediată a activelor, la care majoritatea țărilor UE se opun din motive financiare și juridice. Reuniune informală la Copenhaga Discuțiile vor ajunge la apogeu sâmbătă, când cei 27 de miniștri de externe ai UE vor dezbate pentru prima dată această opțiune în cadrul unei reuniuni informale la Copenhaga, în Danemarca. În cadrul discuției, miniștrii ar trebui să analizeze „alte opțiuni pentru utilizarea veniturilor provenite din activele suverane imobilizate ale Rusiei”, potrivit unei note pregătitoare consultate de POLITICO. Având în vedere că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 8 miliarde de euro în 2026, țările UE caută noi idei pentru a continua finanțarea acestei țări devastate de război, în contextul unor bugete interne restrânse și al lipsei posibilității de a emite datorii la nivelul UE. În ciuda situației economice dificile, Europa se confruntă cu o presiune crescută de a interveni în contextul retragerii SUA din Ucraina și al încercărilor eșuate ale președintelui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace. „Auzim că este mai dificil să strângem bani [din finanțele naționale sau din bugetul UE]”, a declarat Kerli Veski, subsecretarul pentru afaceri juridice și consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei. „[Dar] avem aceste active și întrebarea logică este cum putem și de ce nu folosim aceste active”. Tabăra confiscării Țările baltice care se învecinează cu Rusia și alte câteva țări au presat de mult timp UE să confiște toate activele. În cadrul Comisiei, comisarul leton pentru economie, Valdis Dombrovskis, și șefa politicii externe estoniene, Kaja Kallas, au promovat această idee. Însă această opțiune continuă să se lovească de rezistența țărilor din Europa de Vest, printre care Germania, Italia și Belgia. Aceasta din urmă este expusă în mod special riscurilor juridice și financiare, deoarece găzduiește Euroclear, instituția financiară care deține cea mai mare parte a activelor rusești. Țările G7 au convenit în 2024 să canalizeze către Ucraina un total de 45 de miliarde de euro din profiturile generate de investirea activelor, lăsând în același timp activele subiacente intacte. Cu toate acestea, partea UE din împrumut, în valoare de 18 miliarde de euro, va fi plătită integral până la sfârșitul anului, ceea ce a determinat apeluri la generarea de venituri suplimentare într-un interval scurt de timp. Ca soluție de compromis, avocații Comisiei analizează transferul activelor într-un „vehicul cu scop special” susținut de o serie de țări din UE și, potențial, din străinătate. Oficialii au comparat noul fond propus cu Mecanismul european de stabilitate (MES), un fond de salvare a țărilor care este susținut doar de membrii zonei euro și a fost înființat în afara tratatelor UE. Fondul potențial pentru Ucraina ar fi deschis și țărilor G7, inclusiv Regatului Unit și Canadei, care sunt în favoarea confiscării activelor, a declarat un oficial al UE, deși detaliile sunt încă în curs de negociere. În ansamblu, această nouă structură ar oferi UE un control mai mare asupra transferului activelor către Ucraina la momentul oportun. Poziția Ungariei Conform normelor actuale, o singură țară poate efectiv să restituie activele Moscovei prin exercitarea dreptului de veto asupra reînnoirii sancțiunilor, care se supune votului la fiecare șase luni. Guvernul pro-Rusia și pro-Trump al Ungariei este considerat cel mai probabil să adopte această poziție. Transferul fondurilor către un nou organism, care ar putea să nu impună cerințe de unanimitate, ar elimina amenințarea Ungariei. Consecințele transferului către un nou fond Transferul activelor într-un nou fond ar permite, de asemenea, plasarea acestora în investiții mai riscante, capabile să genereze randamente mai mari pentru Ucraina. Aceasta ar fi o schimbare față de regulamentul actual, care obligă Euroclear să investească activele la banca centrală belgiană, care oferă cea mai mică rată de rentabilitate fără risc disponibilă. Scepticii, printre care se numără și Valérie Urbain, CEO al Euroclear, se tem însă că contribuabilii din UE ar trebui să suporte greul pierderilor rezultate din operațiunile mai riscante. Pentru a împărți povara juridică și financiară, Belgia dorește ca și alte țări din UE să își asume răspunderea pentru activele din cadrul planului propus de Comisie. „Belgia nu este singură în această situație. Trebuie să sprijinim și să participăm la atenuarea acestui risc”, a declarat Veski. „Nu este vorba de a lăsa Belgia să se ocupe de asta [în timp ce] noi privim de pe margine”. Guvernul belgian a devenit recent favorabil planului Comisiei, au declarat un oficial al UE și un diplomat senior non-belgian, în timp ce țări mai îndepărtate de Rusia, precum Spania, susțin și ele această idee.
Doru Pelivan, fondator eduKiwi: un mixt între o idee și frustrare a stat la baza aventurii mele în antreprenoriat
Ce înseamnă să fii antreprenor? De unde pornește acest drum? În cât timp se dezvoltă o afacere de succes? Care sunt condițiile esențiale pentru a devenit un antreprenor de succes? Sunt numai câteva întrebări la care Doru Pelivan, antreprenor și fondatorul eduKiwi, a răspuns în cadrul ediției Gândul Exclusiv din această seară. Viața de antreprenor nu este deloc una ușoară, iar pentru Doru Pelivan a reprezentat și reprezintă aventura vieții. “Este mai mult decât o aventură. Este ceva care te solicită din toate punctele de vedere, psiho-emoțional”, s -a destăinuit Doru Pelivan. Deși mulți pun la baza antreprenoriatului ideea, alții banii, alții motivația, adevărul nu a fost decodificat, consideră fondatorul eduKiwi. “În cazul meu a fost un mixt între o idee de a face ceva bun și totodată o frustrare. Dacă ne uităm la foarte mulți antreprenori, o să realizați că în spate ei au avut o frustrare, ceva i-a supărat, de genul nu le-a plăcut cum arată un produs, cum se simte un anumit produs, un serviciu. Ceva i-a deranjat foarte tare, iar ei au considerat că pot să facă lucrurile mai bine. Toate astea, evident combinate și cu o motivație personală. În cazul meu, motivația personală a fost faptul că mi-am dat seama că tatăl meu se duce către faliment. A fost și el antreprenor. Când aveam 17 ani am văzut că avea firmă de construcții și am văzut că scade și eu mi-am dorit pur și simplu să-mi ajut familia. Mi-am mi-am dorit să aduc prosperitate și banii în casă din nou, astfel încât să putem să ducem o viață bună și liniștită în continuare. Deci motivația inițială a fost să-mi ajut familia”, a precizat Doru Pelivan. De la idee la success însă drumul este lung și anevoios “N-am de unde să știu în cât timp visul devine realitatea altcuiva. Dar am eu am o glumă între prieteni care mă întreabă tot așa cât timp durează dacă fac asta, în cât timp o să am un succes și eu le răspund deseori primii 10 ani sunt mai grei. După ce trec primii 10 ani lucrurile devin mai ușoare. Depinde de la caz la caz. Acuma, într-adevăr, cu toate uneltele disponibile pe care le avem în prezent în online, cu toată tehnologia, cu faptul că social media ne conectează instantaneu ca oameni, a apărut și chestiunea asta cu inteligența artificială, avem și cursuri de dezvoltare care să ne ajute pe direcția asta. Cumva, într-adevăr s-a comprimat timpul. Dacă pe vremuri putea dura 20 de ani să clădești o afacere de succes, acuma probabil că poți s-o clădești în 2-3-4-5 ani de zile”, a mai menționat antreprenorul și fondatorul eduKiwi. În același timp, Doru Pelivan a mai menționat și care sunt cele trei condiții esențiale pentru a avea o afacere de success. “Trebuie să vrei, să poți și să ți se dea ocazia. Dacă se îndeplinesc aceste trei condiții, atunci ai toate șansele să ai succes. Să vrei să poți și să ți se dea ocazia. În vremurile pe care noi le trăim acum în România se poate, ți se d[ ocazia, trebuie doar și tu să vrei un pic. Ok, poate nu ți se dă ocazia în cel mai bun sistem, în cea mai bună variantă economică, în toate astea, dar ți se dă ocazia, că dacă ne uităm înainte de anii 90 nu ți se dădea ocazia, acuma ți se dă. Mai trebuie să vii tu cu partea, asa vrei un pic”, a conchis Doru Pelivan, antreprenor și fondator eduKiwi. EduKiwi a raportat la sfârșitul lui 2024 afaceri de peste 11 milioane de euro.
Doru Pelivan, eduKiwi: M-am întors la visul din copilărie și am creat cea mai mare platformă educațională din țară
De la un blog, creat în urmă cu 14 ani, la cea mai mare platformă educațională din România – acesta este parcursul antreprenorului Doru Pelivan în online. Pandemia i-a fost de real ajutor, iar împreună cu adaptabilitatea au transformat agenția sa de marketing online în platformă educațională. Practic, i-a împlinit visul din copilărie. “Aventura mea în online începe acum aproximativ 14 ani. Eu am avut un blog pe internet acum 14 ani, unde a fost prima oară când am testat online-ul și cumva i-am simțit atât beneficiile, cât și lucrurile care creează, să zicem așa, dezavantaje. Deci sunt destul de vechi în lumea online și a business-ului online, deși am făcut și afaceri clasice, afaceri offline, în viața reală. Dar pandemia, într-adevăr, pe noi ne-a ajutat foarte mult, pentru că a obișnuit cumpărătorii cu foarte multe aspecte. Odată faptul că se pot întâlni online, să se întâmple un proces de vânzare-cumpărare, că se pot întâlni online să stabilească o strategie, obiective, nu trebuie neapărat să se întâlnească fizic. Și totodată, în cazul nostru, ca și companie educațională, a ajutat foarte mult faptul că se poate întâmpla un proces educațional în online. Nu trebuie neapărat să te întâlnești undeva în sală, iar asta a creat foarte multe beneficii de scalare. Totodată, de ce nu trebuie să și recunosc faptul că în momentul în care oamenii au fost oarecum prizonieri în propria casă, n-aveau ce să facă. Și atunci se uitau la filme, se uitau pe social media, dar la un moment dat se plictiseau și simțeau nevoia de utilitate. Hai să fac și ceva pentru mine. Deci , s-au întors mai mult către ei înșiși. Și atunci a fost și zona în care s-a gândit mă, poate ar fi bine să și învăț ceva. Hai să mă înscriu la un curs, hai să cumpăr un curs și atunci pe noi vă dați seama că schimbarea aceasta de comportament ne-a ajutat foarte mult să creștem”, a dezvăluit Doru Pelivan El a explicat și care a fost motivul pentru care a ales antreprenoriatul în educație. “În tinerețe mi-am dorit să mă educ. Am fost gen de om autodidact și pur și simplu am avut nevoia asta de mentor, să învăț de la alții, să mă inspir. Când vedeam că un om are succes, eu voiam să aflu de la el, dar parcă lipsea cumva contextul necesar în care să fac chestiunea aceasta. Mă uitam foarte mult către americani, dar nu ne înțelegeam atât de bine cultura și simțeam că există un neajuns în piață. În acest domeniu, dacă ne uităm acum 12 ani, eu nu cunoșteam nici măcar un om care să se fi înscris la un curs, dar să fie cineva care susține așa ceva și pur și simplu am văzut că este o oportunitate în piață care totodată se alinia sufletește cu ceea ce îmi doream eu și unde simțeam eu cam potential”, a explicat fondatorul eduKiwi. Iar dezvoltarea afacerii a venit natural pentru că un om de afaceri trebuie să cunoască și să fie la curent cu tot ce se întâmplă. “Un an antreprenor trebuie să fie multidisciplinar. Acesta este însă un lucru care și încurcă foarte mulți antreprenori. Trebuie să învețe și management, și strategie, și lider, și marketing, și vânzări, și branding, și PR, și contabilitate, și juridic. Sunt foarte multe lucruri și nu se pot învăța toate într-un an de zile. De aceea nu poți să fii un antreprenor de succes într-un an de zile, pentru că trebuie să ai timp să înveți toate aceste discipline, măcar la un nivel mediu, cât să te descurci. În cazul meu, în anii aceștia, business-ul pe care eu îl dezvolt s-a tot reiterat de la an la an, adică pur și simplu l-am schimbat. Echipa noastră a plecat acum 10 ani la drum cu premiza că suntem o agenție de marketing, că facem marketing în online, nicidecum cu viziunea aceasta educațională. Ulterior, după ce am lucrat cu mai mulți clienți, am văzut cum merge piața, am învățat mai multe lucruri. M-am întors cumva la visul din copilărie, la misiunea mea în zona asta educațională și pur și simplu am pivotat business-ul de pe o zonă de agenție de marketing către o platformă educațională care în timp a devenit cea mai mare platformă educațională din țară”, a completat Doru Pelivan. Întreaga emisiune GÂNDUL EXCLUSIV în care a fost invitat Doru Pelivan poate fi urmărită AICI:
Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica Moldova și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a apreciat joi seară, în Franța, că, în contextul bombardamentelor ruse asupra Kievului, nu va exista niciun summit al președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea acțiunilor de apărare a Europei. Președintele Emmanuel Macron l-a primit joi seară pe cancelarul Friedrich Merz în orășelul Fort Brégançon, înaintea unei reuniuni interguvernamentale franco-germane. ”Împreună, vrem să impulsionăm o dinamică mai puternică pentru Europa, o Europă mai competitivă, mai productivă, cu reglementări mai simple, pentru noi este o agendă centrală. Eu pot spune că în ultimele săptămâni am realizat avansarea convergenței pozițiilor Franței și Germaniei”, a declarat Emmanuel Macron. ”Avem multe activități împreună, am arătat acest lucru în cursul verii, ieri am fost în Republica Moldova pentru a apăra Europa la frontiere, pentru a fi organizate alegeri libere, pentru a fi promovate ideile europene, în fața unor oameni care ne-au impresionat foarte mult. De asemenea, au fost activitățile pe care le-am avut împreună, în august, la Washington. Cred că, în prezent, cuplul franco-german este aliniat perfect pentru a avea o Europă mai puternică la nivel economic, comercial, monetar, dar și pentru a avea o Europă care își menține poziția geopolitică, în conflictul din Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, o Europă care să abordeze provocările, care a decis să se reînarmeze pentru a se proteja”, a subliniat Emmanuel Macron. La rândul său, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat atacurile ruse asupra Kievului și a apreciat că, în acest context, nu va exista curând niciun summit pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Vrem să discutăm din nou despre principalele probleme, sunt anumite probleme la care trebuie să găsim soluții împreună. Din păcate, printre acestea se numără războiul Rusiei contra Ucrainei, trebuie să discutăm din nou astăzi despre acest lucru. Este evident că nu va exista nicio întrevedere între președinții Zelenski și Putin, în pofida angajamentului asumat de președinții Trump și Putin”, a declarat Friedrich Merz. Uniunea Europeană i-a cerut președintelui Donald Trump să forțeze Rusia să accepte, prin negocieri, ”o pace corectă” în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după o discuție cu liderul de la Casa Albă pe tema atacului rus care a vizat reprezentanța UE din Kiev. ”Tocmai am vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele SUA, Donald Trump, ca urmare a atacului masiv care a vizat Kievul, inclusiv reprezentanța UE de acolo. Vladimir Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să obținem o pace corectă și durabilă, prin garanții de securitate ferme și credibile. (…) Europa va avea o contribuție deplină. Spre exemplu, Instrumentul nostru pentru apărare (SAFE) va fi important pentru consolidarea curajoaselor forțe armate ucrainene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a condamnat ferm, joi, atacurile Rusiei asupra reprezentanței europene din Kiev, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații la Bruxelles. Foto: Profimedia Video: DRM News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Germania i-a identificat pe autorii atacului asupra gazoductului NORD STREAM /Suspiciuni privind implicarea statului ucrainean
Guvernul pregătește angajarea răspunderii pe șase proiecte. Pachetul doi de reforme vizează pensiile magistraților, sistemul de sănătate, administrația locală și eficientizarea fiscală / Iată măsurile luate de Bolojan
Guvernul vrea să adopte vineri după-amiază cele șase proiecte în ședința de Guvern, iar parlamentarii vor avea timp până luni să depună amendamente. Luni, la începutul sesiunii parlamentare, Guvernul este așteptat să își angajeze răspunderea pe întregul pachet legislativ, a precizat purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu. Ce cuprinde pachetul doi de măsuri Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social (CES) de vineri au fost publicate spre avizare șase proiecte. Proiectul privind reforma pensiilor magistraților Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede ca vârsta standard de pensionare să fie aliniată cu cea din sistemul public. Pentru a ieși la pensie, magistrații vor trebui să aibă o vechime minimă de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 în funcțiile de magistrat. Pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute realizate în ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2036, cu câte un an și șase luni în plus, anual. Există și posibilitatea pensionării anticipate, permisă după 35 de ani de vechime, dar cu o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard. Bonificația de 1% și actualizarea pensiei vor rămâne valabile doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Normele tranzitorii stabilesc că magistrații care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile conform legislației actuale. Proiectul privind reforma în sistemul de sănătate Managerii de spitale vor avea contracte cu indicatori clari de performanță, iar șefii caselor județene de asigurări vor trebui să aibă minimum doi ani de experiență managerială. Medicii de familie vor putea deschide puncte secundare cu doar 5 ore pe săptămână, pentru a acoperi mai bine zonele rurale. Spitalele private nu vor mai fi finanțate pentru plata rezidenților. Pacienții neasigurați cu TBC sau HIV/SIDA vor beneficia gratuit de tratamente și servicii medicale până la vindecare. Investigațiile paraclinice pentru pacienții cu boli grave vor fi decontate integral, conform ghidurilor medicale. Accesul la tratamente inovative va fi reglementat printr-un mecanism nou, cu responsabilitate pentru companiile farmaceutice și medicii curanți. Din 2027, CNAS va prelua integral monitorizarea și analiza serviciilor medicale decontate. Proiectul privind reforma administrației locale Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale propune desființarea a 6.060 de posturi din cabinetele demnitarilor, măsură care ar aduce economii de aproape 194 de milioane de lei în ultimele luni din 2025 și peste 580 de milioane de lei anual. În instituțiile prefectului, numărul de posturi va fi redus cu 20%, iar poliția locală va fi reorganizată în funcție de populația fiecărei localități. Salariul președintelui ANRSC va fi plafonat, iar numărul membrilor consiliilor de administrație de la ANCPI și ANL va fi redus, ceea ce va genera economii suplimentare de peste 400.000 de lei pe an. Instituțiile aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) vor aplica grile salariale unitare, pentru a limita discrepanțele și cheltuielile excesive. Funcțiile publice de conducere și cele ale înalților funcționari vor avea mandate limitate, cu evaluări multianuale de performanță bazate pe planuri de management. Pentru posturile considerate sensibile se va introduce rotația obligatorie, pentru a diminua politizarea, iar unele funcții vor putea fi ocupate și part-time, în două instituții diferite. Construcțiile ridicate fără autorizație vor fi supuse unui impozit majorat cu 100% timp de 5 ani, iar baza de impozitare se va extinde și asupra clădirilor nefinalizate sau cu autorizația expirată. Primăriile vor putea introduce cote adiționale de până la 50% la impozitele și taxele locale, iar autoritățile vor putea folosi drone și imagini satelitare pentru a identifica construcțiile ilegale sau nedeclarate. Proprietarii care nu declară la timp clădirile vor plăti un impozit majorat cu 30% la fiecare 6 luni de întârziere. O parte din Palatul Parlamentului va trece la administrarea MDLPA, pentru o utilizare mai eficientă a spațiilor. Unitățile administrativ-teritoriale vor putea institui taxe suplimentare pentru jocurile de noroc, iar din veniturile proprii se va constitui un Fond de Regenerare Locală, de până la 5% din total. Proiectul privind guvernanța corporativă Proiectul de lege privind guvernanța corporativă aduce reguli noi pentru companiile de stat și regii autonome. Contractele de mandat vor avea indicatori de performanță clari: între 50 și 75% indicatori financiari și între 25 și 50% indicatori nefinanciari, pentru a urmări atât profitul, cât și obiectivele de interes public. Consiliile de administrație vor avea cel puțin trei membri, fiecare cu minimum trei ani de experiență. În sistemul dualist, consiliile de supraveghere vor avea între trei și cinci membri. Acționarii minoritari care dețin minimum 5% din capitalul social vor putea cere alegerea administratorilor prin vot cumulativ și vor putea propune candidați. Mandatele administratorilor vor fi limitate, iar pentru locurile vacante se vor putea numi administratori provizorii, cu avizul AMEPIP. Un funcționar public nu va putea face parte decât dintr-un singur consiliu de administrație sau de supraveghere. Remunerația va avea o parte fixă și una variabilă, plafonată la cel mult de două ori câștigul salarial mediu brut pe economie. Beneficiile suplimentare vor fi limitate la valoarea a două indemnizații fixe brute pe an, iar asigurarea de răspundere profesională va fi plătită de compania publică. La regii autonome, consiliile de administrație vor fi formate din trei membri, dintre care unul va fi desemnat de autoritatea tutelară. Nivelul remunerației va fi stabilit prin contractul de mandat și aprobat cu avizul AMEPIP. Agenția va avea atribuții sporite de control și sancționare, pentru a crește transparența și a reduce influența politică. Proiectul privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome aduce modificări la ASF, ANRE și ANCOM. Până la 30 septembrie 2025, aceste instituții trebuie să-și refacă organigramele. Vor reduce cu 10% posturile de specialitate și cu 30% posturile din serviciile suport. Structurile suport nu vor putea depăși 20% din totalul angajaților. În organigrame nu vor mai putea apărea funcții care nu există
Studenții își caută locuințe înainte de începerea anului universitar, deși chiriile au crescut cu 5% față de anul trecut
Până când vor începe cursurile de la 1 octombrie 2025, studenții își caută spații de cazare. Din păcate, chiriile din marile orașe au crescut cu 5% față de anul trecut, motiv pentru care mulți se mută la periferie. Alții își caută cazare în căminele studențești, dar nu sunt locuri pentru toți doritorii. Anul trecut erau înscriși 360.000 de studenți la licență la nivel național. Numai 90.000 au putut obținut locuri în căminele studențești. Studenții care au locuri de muncă preferă să își caute la căminele private. Pentru a locui într-o cameră triplă, prețul chiriei pornește de la 185 de euro și poate trece de 400 de euro în cazul unei singure camere cu toate utilitățile incluse. O cameră dublă are frigider, dulapuri, spațiu de depozitare, baie proprie, iar la fiecare etaj există sală de lectură sau bucătărie. Iar în zonele comune sunt spălătoriile și locurile destinate pentru sport și divertisment. Zonele Tineretului, Dristor, Titan, Unirii, Mihai Bravu, Timpuri Noi și Drumul Taberei sunt cele mai căutate de studenți. Unii studenți preferă să caute la marginea Capitalei, precum în cartierul Militari sau Berceni, prețurile sunt cu 20% mai mici. Bugetul rămâne în continuare principalul filtru pentru căutarea unei locuințe. Majoritatea cheltuiesc în jur de 300 de lei lunar pe chirie. În 2025, contează aceleași aspecte, însă apropierea de universitate nu mai este la fel de importantă din cauza prețurilor mari. Sursa Foto: Shutterstock/Envato Sursa Video: PRO TV Autorul recomandă: Închiriere locuințe în regim HOTELIER: Ce reguli trebuie să cunoști ca proprietar pentru a câștiga bani în mod legal
Casa Albă încearcă să justifice decizia lui Trump de a demite un oficial din cadrul Fed /Președintele are motivul
Președintele Donald Trump a avut motive întemeiate pentru a o demite pe Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale (Fed), a anunțat joi seară Casa Albă, în contextul procedurilor judiciare de contestare a deciziei. Rugată să comenteze dacă nu cumva decizia președintelui Trump de a o demite pe Lisa Cook din Consiliul Rezervei Federale a fost luată doar pe baza unor suspiciuni, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a notat că procedurile de contestare sunt în curs, subliniind însă că există motive întemeiate pentru decizia demiterii. ”Lisa Cook contestă deja, cred că a intentat un proces astăzi. Directorul Agenției Federale pentru Finanțarea Locuințelor, Bill Pulte, a reclamat-o la Departamentul Justiției pentru a fi investigată. Ceea ce voi spune este că a transmis documente pentru a obține credite ipotecare, președintele a văzut despre ce este vorba, are motivul pentru a o demite, l-a prezentat în scrisoarea pe care i-a transmis-o ei și a făcut-o publică. Președintele va continua această luptă”, a subliniat Karoline Leavitt. Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale (Fed), a decis să conteste în justiție decizia președintelui Donald Trump de a o demite din funcție. ”Președintele Trump nu are nicio autoritate care să îi permită demiterea Lisei Cook. Încercarea de a o demite din funcție, doar pe baza unei reclamații penale, este lipsită de orice bază concretă și legală. Vom lansa un proces pentru contestarea acestei acțiuni ilegale”, a declarat Abbe David Lowell, unul dintre avocații membrei Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale. Președintele Trump a anunțat, luni seară, demiterea Lisei Cook cu ”efect imediat”, invocând presupuse fraude în contractarea unor credite ipotecare. În replică, Lisa Cook a anunțat că nu poate fi demisă de Donald Trump și nu va demisiona. Până acum, nu a mai existat niciun caz în care președintele Statelor Unite să demită un oficial din Rezerva Federală. În urmă cu câteva luni, Curtea Supremă de Justiție a stabilit că președintele poate demite oficiali din agenții independente, dar a stabilit că Rezerva Federală, instituția bancară din Statele Unite, face excepție. Foto: Profimedia Video: Casa Albă RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Janet Yellen, fost secretar al Trezoreriei, în Financial Times: Atacurile lui Trump asupra Fed amenință CREDIBILITATEA Statelor Unite VIDEO Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica MOLDOVA și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Firmele, atente la cheltuieli și angajați. Managerii se feresc să se angajeze în proiecte noi și au devenit tot mai precauți din cauza scumpirilor
Pentru că sunt mai precauți la cheltuieli și proiecte, firmele au oprit pentru moment angajările. În multe companii, specialiștii în resurse umane anunță că se fac reorganizări de personal, iar patronii sunt nevoiți să renunțe la unele posturi. Conform unei analize INS, la care au participat 9.000 de manageri, companiile au devenit mai precaute din cauza creșterii prețurilor în toate domeniile. În fiecare sector de activitate, industria prelucrătoare, construcții, comerț și servicii, managerii vorbesc de o perioadă de instabilitate. Asta înseamnă că nu vor face angajări și nu vor începe proiecte noi, menținând activitatea la nivelul actual. Când vine vorba de prețuri, 63,3% dintre managerii din construcții și 60,4% din mangerii de comerț constată că au de suferit din cauza majorării TVA și prognozează o perioadă de scumpiri din cauza costurilor mai mari de energie, materie primă și transport. În domeniul tehnologiei informației, tendința reducerilor de personal continuă. Specialiștii vorbesc despre o restructurare globală accelerată de automatizare și inteligența artificială. A Tot mai multe companii încearcă să crească eficiența producției și elimină angajații care nu dau randament la nivelul dorit. De asemenea, activitatea în fabrici și uzine s-a redus. Analiștii spun că România are nevoie urgentă de investiții pentru creștere economică, potrivit Știrile PRO TV. Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: PRO TV Autorul recomandă: CRIZĂ pe piața muncii din România: Țara noastră depășește media UE în privința dificultății de a găsi angajați calificați. Care sunt cauzele
Dezastrul financiar, anunțat de Bolojan, CONTRAZIS de cifre oficiale. Cum arată datele prezentate de Ministerul Finanțelor
Execuția bugetului pe primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). Cu alte cuvinte, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent. În schimb, veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%, arată Ministerul Finanțelor. „Deși deficitul a scăzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. DATELE PREZENTATE DE MINISTERUL FINANȚELOR 1. Veniturile bugetului general Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%). Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an). 2. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei). Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuieli mai mari cu investițiile Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.