Friedrich Merz exclude majorarea taxelor pentru companiile mijlocii din Germania
Merz a răspuns astfel unei propuneri venite din partea partenerului său din coaliția de guvernare, Partidul Social-Democrat (SPD). „Nu va exista nicio creștere a impozitului pe profit pentru companiile mijlocii din Germania sub acest guvern federal, aflat sub conducerea mea”, le-a spus Merz delegaților CDU, informează agenția de presă germană dpa. Vicecancelarul SPD Lars Klingbeil, care deține funcția de ministru de Finanțe, declarase anterior că majorarea taxelor pentru persoanele cu venituri mari și cetățenii bogați nu poate fi exclusă. „Nicio opțiune nu va fi eliminată de pe masă”, a spus liderul SPD săptămâna trecută la postul public ZDF, invocând un gol semnificativ în bugetul federal. Merz și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea guvernului de la preluarea mandatului la începutul lunii mai, în pofida adoptării unei noi politici privind migrația și a unor inițiative de stimulare a creșterii economice. „Nu sunt mulțumit de ceea ce am realizat până acum. Trebuie să facem mai mult”, a spus el. El a cerut SPD-ului să continue pe o cale comună „critică față de migrație și favorabilă industriei”, pentru a demonstra că Germania poate fi guvernată din centru. Comunicarea dintre partidele de coaliție trebuie îmbunătățită, a subliniat Merz, iar acestea să discute între ele, și nu unul despre celălalt. Politicile sociale ale Germaniei trebuie reformate, a spus Merz, adăugând că nu va fi descurajat de criticile la adresa tăierilor de cheltuieli pentru asistența socială. „Statul social pe care îl avem astăzi nu mai poate fi finanțat cu ceea ce produce economia noastră”, a declarat el. Merz a recunoscut că nu le face lucrurile ușoare partenerilor săi din SPD. „Dar apelul se adresează tuturor: să arătăm împreună că schimbarea este posibilă, că reforma este posibilă”, a adăugat cancelarul.
Bloomberg: BCE nu mai poate reduce dobânzile, de teama șocurilor economice /Mediul politic este imprevizibil
Oficialii din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE) intenționează să mențină actuala politică monetară, în contextul aparentei stabilizări a situației economice și comerciale datorită Acordului bilateral cu Statele Unite, deși încă există semnale de incertitudine referitoare la situația geopolitică, comentează grupul media Bloomberg. Oficiali din cadrul Băncii Centrale Europene au exprimat convingerea că dobânzile de referință vor putea fi menținute la același nivel în septembrie. De când dobânzile au fost scăzute la nivelul de 2% în iulie, creșterea economică din zona euro și inflația au evoluat în conformitate cu estimările BCE. Evaluarea din septembrie ar putea forța BCE să nu mai reducă dobânzile Perspectivele trimestriale ar urma să confirme evoluțiile privind inflația și creșterea economică, ceea ce ar convinge anumiți oficiali că BCE nu trebuie să mai reducă dobânzile, ci trebuie să mențină spațiul necesar pentru viitoare șocuri, în timp ce pot fi atenuate preocupările altora referitoare la inflație. În ultimul an, BCE a redus dobânzile de opt ori. Noile date economice arată o creștere peste așteptări în zona euro, dar și o inflație mai rapidă decât se estima. ”Însă există mai multă claritate la nivel comercial datorită Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, deși decidenții politici rămân în alertă, întrucât anumite chestiuni încă sunt deschise, iar președintele Trump își schimbă uneori poziția rapid”, comentează grupul media Bloomberg. Președintele BCE, Christine Lagarde, a avertizat asupra persistenței incertitudinii geopolitice. ”Recentele acorduri comerciale au atenuat, dar, categoric, nu au eliminat, incertitudinea globală, care persistă din cauza mediului politic imprevizibil”, a atras atenția Christine Lagarde. Conform noilor date publicate de mediile de afaceri, activitățile economice s-au intensificat în august, deși exporturile par să încetinească. În acest context, BCE va ezita să reducă în continuare dobânzile, de teamă că o astfel de manevră ar alimenta speculațiile nejustificate asupra deteriorării perspectivelor economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat”
Visul „casă, dulce casă”, transformat în chirie pe viață „Orice se poate întâmpla în piața imobiliară. Nu toți dezvoltatorii sunt rechini”
Probleme imobiliare noi, la vremuri noi! Cam așa s-ar putea rezuma soarta domeniului imobiliar în România lui 2025, când visul de a avea o locuință proprie începe să rămână și mai mult o dorință neîmplinită. Sau, în cazul în care reușești să-ți achiziționezi un spațiu al tău, asta te transformă într-un datornic pe viață băncilor și statului. În timp ce ”ordonanța austerității” i-a dus pe români la următorul nivel de disperare, expresia „casă, dulce casă” devine încet, dar sigur, ”casă, chirie pe viață”. Antoanela Comșa, expert imobiliar, a declarat, într-un interviu pentru Gândul, că anul 2025 va fi unul dificil și provocator și din punct de vedere imobiliar, iar românii vor opta din ce în ce mai mult pentru apartamentele vechi sau se vor orienta spre zona chiriilor, o decizie considerată a fi mai practică în actuala conjunctură. La Primăria Capitalei continuă „tradiția rechinilor imobiliari” lăsată de Nicușor Dan Cât despre Bucureștiul administrat până de curând de Nicușor Dan, actualul președinte al României, expertul imobiliar mărturisește că Stelian Bujduveanu, primarul general interimar, continuă tradiția lăsată de predecesorul său, aceea de a nu semna pentru PUZ-uri. Antoanela Comșa susține că aceste blocaje de construcție impuse în București nu au dus, în toți acești ani, la nimic bun, în Capitală construindu-se în continuare într-un ritm haotic. „Din păcate, Bucureștiul nu s-a schimbat față de ultima noastră discuție, în sensul în care domnul primar interimar continuă politica domnului președinte Nicușor Dan. Mai exact, tot nu se semnează, tot nu avem PUZ-uri puse pe ordinea de zi. Chiar citeam un comentariu al domnului primar de la Sectorul 6 care spunea că va intra la vot Codul Urbanismului, pentru că el este, de altfel, un jalon în PNRR și ar fi trebuit să fie, atenție, aprobat încă din primul trimestru al anului 2024. Suntem în curând la finalul anului 2025, deci oricum trebuie să intre la vot. Poate că prin acest Cod al Urbanismului se vor mai lămuri câteva din lucruri, cine, cum, ce aprobă, vom vedea. Mulți dezvoltatori insistaseră ca PUZ-urile să treacă la sector. Acest blocaj nu aduce nimic bun, iar eu nu sunt de acord ca acest lucru să depindă total de un singur om. Trebuie să ne gândim la următorul lucru, și anume că nu vrem să lăsăm toată puterea în mâna unei singure entități, pentru că niciodată nu știi cine va fi acea persoană. Lucrurile trebuie să fie cumva făcute, astfel încât să poată să decidă o majoritate. Eu sunt prima care spune că Bucureștiul s-a dezvoltat haotic. Partea proastă este că acest blocaj face, din păcate, să se dezvolte în continuare haotic. Adică, nu s-a întâmplat nimic bun, în ciuda acestui blocaj în București. Cred că trebuie să mergem în direcția în care să avem o legislație foarte clară care să ne spună «domnule, ai voie să construiești de la A până la B în culoarea C, atâtea etaje etc». Nu s-a schimbat nimic. Avem poate Sectorul 6, unde domnul Ciucu (n.r. – primarul Ciprian Ciucu) este, din punctul meu de vedere, un om care știe să găsească calea de mijloc, pentru că nu vă închipuiți că în Sectorul 6 se autorizează ușor. Pe de altă parte, vă spun că sunt sectoare, și nu vreau acuma să dau nume neapărat, în care s-a depus documentația în vederea obținerii unei edificări anul trecut și s-a obținut anul acesta. Cred că trebuie să înțelegem că, totuși, nu toți dezvoltatorii imobiliari sunt «rechini». Din păcate, astăzi, cei care sunt corecți stau și așteaptă, și bat pe la uși, tocmai pentru că sunt corecți și doresc să facă lucrurile cum trebuie. Pe când, cei care ocolesc legea în continuare găsesc chichițe și găsesc portițe, și fac în așa fel încât să nu respecte legislația„, a spus Antoanela Comșa. „Este vorba de strategia fiecăruia și de decizia fiecăruia ce face cu banii proprii” Expertul imobiliar susține că 2025-2026 vor fi ani austeri, cu taxe și cu impozite noi, ceea ce va impacta direct și zona imobiliară. Antoanela Comșa mărturisește că vom vedea o presiune pe chirii, pentru că orașele mari totuși atrag clienți ai imobiliarelor și ei vor decide să stea în chirie. Cu toate acestea, expertul în imobiliare a explicat că nevoia de locuire există și că în luna iulie a acestui an au fost înregistrate tranzacții record pe piața imobiliară. „Dobânzile nu vor scădea, pentru că avem o inflație mare. Vedem o inflație în creștere, ceea ce împiedică scăderea dobânzilor și atunci lumea va avea o problemă și în a accesa un credit ipotecar. Pentru că piața imobiliară ne spune că 60% din tranzacții se fac cu fonduri proprii, dar cei 40% erau tocmai acești clienți care nu au niște venituri foarte mari și care cumpărau proprietăți situate cumva mai la periferie. Pe de altă parte, există totuși un paradox, deoarece anul acesta am văzut în luna iulie tranzacții-record. De ce? Pentru că, pe de o parte, mai avem ceva bani în piață anul acesta și probabil în prima lună a lui 2026, în sensul în care impozitul pe dividende crește de la 10 la 16%, ceea ce înseamnă 60%. Companiile își vor distribui dividende destul de mult pentru primele nouă luni. Tot ce va fi la septembrie 2025 se va distribui clar pentru a economisi o diferență de 60%. Și atunci banii aceștia probabil nu toată lumea îi va duce pe bursă sau nu toată lumea îi va duce pe titluri de stat, ci vom vedea și achiziții de imobile, investiții în piața imobiliară. Nevoia de locuire există. Partea proastă este că, probabil, mulți se vor mai duce și pe piața de apartamente vechi, care au problemele pe care le au cu pierderile de căldură, cu faptul încălzesc de la sistemul centralizat. Și, cel puțin în București, tot citim avarie, avarie, la nu știu câte sute de apartamente din sectorul X, Y sau Z, care rămân fără apă caldă sau fără căldură. Și atunci nu este neapărat un lucru bun să achiziționezi în grabă ca și investiție un apartament într-un
Câți bani a încasat Ucraina din taxele plătite de Rusia pentru tranzitul gazului /Contractele s-au încheiat abia după trei ani de război
Ucraina a continuat să încaseze de la Rusia peste două miliarde de dolari din taxele de tranzit pentru gazul rusesc exportat Occidentului, în pofida războiului dintre cele două țări, iar contractele au expirat abia în ianuarie 2025. Conform datelor furnizate de Institutul Bruegel, principalul contract de gestionare a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina spre state din cadrul Uniunii Europene s-a încheiat pe 1 ianuarie 2025. ”În pofida războiului, gazul rusesc a continuat să tranziteze Ucraina fără perturbări semnificative până pe 31 decembrie 2024. Încheierea contractului privind tranzitul gazului a marcat o schimbare semnificativă, întrucât Rusia exporta pe teritoriul ucrainean jumătate din volumul gazului vândut Uniunii Europene”, notează Institutul Bruegel, subliniind că impactul este resimțit în principal de Austria, Ungaria și Slovacia. Impactul este resimțit și de Ucraina, care a încasat sume considerabile în pofida războiului cu Rusia Însă impactul este resimțit și de Ucraina, care, în pofida războiului izbucnit în februarie 2022, a continuat să permită tranzitul gazului rusesc spre Europa și a primit peste două miliarde de dolari din taxe. Rusia a plătit Ucrainei 1,2 miliarde de dolari în 2022 și 0,8 miliarde de dolari în 2023, ceea ce a reprezentat 0,5% din PIB-ul țării. În 2024, volumul exporturilor de gaze prin Ucraina a scăzut semnificativ, dar Kievul probabil a încasat oricum câteva sute de milioane de dolari. În contextul sancțiunilor aplicate Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina, Uniunea Europeană a început să reducă semnificativ importurile de gaz rusesc, concentrându-se pe achiziții de gaz lichefiat din Statele Unite. Dar, pe fondul eforturilor de pace și al dificultăților energetice, nu este exclus ca Uniunea Europeană sau anumite țări din UE, spre exemplu Austria, Ungaria și Slovacia, să încheie noi contracte cu Rusia. La rândul său, Rusia și-a diversificat exporturile de energie, pentru a evita sancțiunile occidentale, începând să vândă masiv în China, Turcia și India. Moscova are venituri anuale de 257 de miliarde de dolari din exporturile de gaz și petrol, potrivit estimărilor Centrului de Cercetări în domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA). Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Individ suspectat de implicare în atacul asupra gazoductelor Nord Stream, arestat în Italia /Este vorba de un cetățean UCRAINEAN ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Dezbaterea privind securitatea Ucrainei garantează doar TEMERI /Europa nu poate accepta pacea fără mijloace de a descuraja Rusia
Uniunea Europeană și SUA au stabilit detaliile Acordului comercial /Obiectivul comun este stabilizarea relațiilor și reindustrializarea
Uniunea Europeană și Statele Unite au stabilit, joi, detaliile Acordului comercial bilateral, care prevede impunerea de către Washington a unei taxe vamale generale de 15% asupra importurilor de mărfuri europene. ”Sunt bucuros să anunț astăzi că am trecut linia de final. Publicăm Declarația comună care constituie cadrul Acordului nostru asupra relațiilor comerciale și de investiții corecte, echilibrate și reciproc avantajoase între Uniunea Europeană și Statele Unite. Acest Acord are o valoare considerabilă și un impact real într-o perioadă în care peisajul comercial s-a modificat complet. Relația noastră transatlantică reprezintă unul dintre cele mai ample parteneriate economice din lume. Iar acest Acord are un obiectiv clar și comun – stabilizarea relațiilor și stimularea reindustrializării pe ambele maluri ale Atlanticului. Vrem să intensificăm potențialul puterii noastre economice combinate”, a declarat, într-o conferință de presă, Maroš Šefcovici, comisarul UE pentru Comerț. Principalele elemente ale Acordului comercial ”Statele Unite și Uniunea Europeană intenționează ca acest Acord-cadru să fie primul pas într-un proces care să poată fi extins în timp pentru a acoperi domenii suplimentare și a îmbunătăți în continuare relațiile de comerț și investiții”, arată Declarația comună, publicată de Casa Albă. Conform Acordului, Uniunea Europeană intenționează să elimine tarifele vamale asupra tuturor produselor industriale americane și să furnizeze acces privilegiat pentru o serie de produse agricole și marine, pentru lactate, fructe și alimente procesate. (…) Statele Unite se angajează să aplice (…) tarife de 15% asupra produselor cin Uniunea Europeană, inclusiv automobilelor și pieselor auto”. ”Statele Unite și Uniunea Europeană asumă angajamentele de a coopera pentru a asigura resurse energetice sigure și diversificate. În cadrul acestui efort, Uniunea Europeană intenționează să achiziționeze gaze naturale lichefiate din SUA, petrol și produse rezultate din energia nucleară cu volumul total de 750 de miliarde de dolari, până în 2028. În plus, UE intenționează să achiziționeze semiconductori cu sisteme de inteligență artificială în valoare de cel puțin 40 de miliarde de dolari pentru centrele informaționale europene. Companiile europene urmează să facă investiții de cel puțin 600 de miliarde de dolari în sectoare strategice din SUA până în 2028”, subliniază Declarația comună UE-SUA. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Individ suspectat de implicare în atacul asupra gazoductelor Nord Stream, arestat în Italia /Este vorba de un cetățean UCRAINEAN ANALIZĂ Süddeutsche Zeitung: Dezbaterea privind securitatea Ucrainei garantează doar TEMERI /Europa nu poate accepta pacea fără mijloace de a descuraja Rusia
Președintele Fed sugerează că ar putea reduce dobânzile în SUA /Condițiile ne permit să luăm în considerare anumite modificări
Președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, a sugerat, vineri, că ar putea urma o reducere a dobânzii de referință în Statele Unite, deși a avertizat că persistă incertitudinea la nivel economic. Într-un discurs rostit în Jackson Hole, statul Wyoming, președintele Fed a notat că există “modificări masive” la nivel fiscal, comercial și în materie de imigrație. Powell a constatat că piața muncii rămâne într-o stare bună și să economia Statelor Unite demonstrează ”reziliență”, dar a avertizat asupra riscurilor încetinirii activităților economice. Tarifele vamale creează riscurile reactivării inflației, ceea ce ar putea crea scenariul stagflației, pe care Fed vrea să îl evite. ”Condițiile ne permit să luăm în considerare anumite modificări în materie de politică monetară. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că politicile noastre sunt într-o zonă restrictivă, perspectivele de bază și modificarea echilibrului riscurilor ne-ar putea permite să ajustăm politica monetară”, a subliniat Jerome Powell. Donald Trump exercită de mult timp presiuni asupra Rezervei Federale, instituția bancară centrală din Statele Unite, cerând reducerea dobânzilor de referință. Liderul de la Casa Albă l-a numit în mai multe rânduri ”incompetent” pe președintele Fed, Jerome Powell, care, în schimb, a argumentat că nu poate relaxa politica monetară din cauza instabilității generate de politicile comerciale aplicate de Trump. În iulie, Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite, a decis, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referință în intervalul 4,25%-4,50%, argumentând că inflația rămâne relativ mare, iar perspectivele economice sunt incerte, în contextul tarifelor comerciale aplicate de președintele Donald Trump. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump denunță continuarea RĂZBOIULUI și nu prea vrea să participe la potențiala întâlnire a președinților Putin și Zelenski /„Mai degrabă nu” Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat” VIDEO Rusia anunță că NU este programat niciun summit Putin-Zelenski /„Agenda nu este pregătită deloc”
Ungaria condamnă atacurile Ucrainei asupra unei conducte de petrol din Rusia /Budapesta s-a consultat cu Trump și cere intervenția UE
Ungaria a condamnat vehement, vineri seară, atacurile asupra unui oleoduct din Rusia, atribuite Ucrainei, Budapesta cerând Uniunii Europene să oprească acțiunile militare ucrainene care vizează aprovizionarea cu energie. ”După un nou atac asupra conductei de petrol Drujba, am discutat despre consecințe cu Pavel Sorokin, adjunctul ministrului rus al Energiei. Acest atac este mai grav decât cele precedente, întrucât Ucraina nu a folosit doar drone, ci și rachete. Oficialul rus mi-a dat asigurări că vor reconstrui rețeaua afectată cât se poate de rapid, dar lucrările vor dura cel puțin cinci zile”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe. Budapesta cere Uniunii Europene să oprească atacurile Ucrainei asupra rețelelor energetice. ”Mă adresez Comisiei Europene în speranța că își va face timp să se țină de promisiune și să oprească tentativele Ucrainei de a bloca aprovizionarea cu petrol a Ungariei”, a subliniat ministrul ungar de Externe. After yet another Ukrainian attack on the Druzhba oil pipeline, we discussed the consequences with Russian Deputy Minister Pavel Sorokin. This strike is even more serious than the previous ones, as Ukraine used not only drones but also rockets. My Russian counterpart assured me… — Péter Szijjártó (@FM_Szijjarto) August 22, 2025 În ultimele zile, Rusia a întrerupt furnizarea de petrol către Slovacia și Ungaria din cauza atacurilor atribuite Ucrainei. Guvernul de la Budapesta a anunțat că președintele SUA, Donald Trump, a condamnat atacurile Ucrainei. Ultimul atac atribuit Ucrainei a avut loc vineri dimineață, vizând o stație de pompare din zona Unecea, în regiunea rusă Briansk. Ungaria și Slovacia i-au trimis o scrisoare comisarului european al Energiei, Dan Jorgensen, cerându-i să atenționeze Administrația Volodimir Zelenski. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump denunță continuarea RĂZBOIULUI și nu prea vrea să participe la potențiala întâlnire a președinților Putin și Zelenski /„Mai degrabă nu” Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat”
Radu Miruță afirmă că Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, refuză să convoace AGA pentru a constata pierderile
Conducerea Salrom refuză să convoace AGA pentru a constata pierderile, a declarat ministrul Economiei Radu Miruță în cadrul unei conferințe de presă. „S-a dat o decizie de convocare a Adunării Generale a Acționarilor care să constate pierderile de la Salrom și consecința legală este că, din moment ce constați pierderi, se revocă mandatele. Adunarea Generală a Acționarilor a refuzat să convoace, ceea ce este o chestiune evident ilegală, s-a mers în instanță pentru obligația de a convoca. Atât de tare se țin cu dinții, încât refuză să se întâlnească, cu toate că îi obligă legea. Mai câștigă câteva zile că e ordonanță președințială. Ce v-am spus rămâne valabil. Drumul e cu un singur sens”, a precizat Radu Miruță. În urmă cu aproximativ o lună si jumătate, Radu Miruță anunța că a declanțat procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid. „Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde! Angajații din companiile de stat au o serie de beneficii, dar care vin la pachet cu responsabilitate. Asta nu este filosofie, ci modul meu de lucru! Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească”, spunea Radu Miruță la acea vreme. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruță: „Au fost verificate 6 companii de stat și s-a observat că procesul de selecție a fost viciat” Radu Miruță a pornit procedura de demitere a conducerii Salrom, după dezastrul de la Praid. Bani cheltuiți pe o „paranghelie”, descoperiți de ministru Salrom, precizări despre INDEMNIZAȚIA directorului general: „Remuneraţia fixă brută lunară de 38.776 lei a fost stabilită de AGA în 2024” Cum explică directorul SALROM factura pentru „cina” de 12.500 de euro și bacșiș de 900 euro
Malaezia renunță la Formula 1 din cauza costurilor uriașe
Guvernul din Malaezia a anunțat că nu intenționează să readucă Marele Premiu de Formula 1 pe circuitul internațional Sepang, care a găzduit curse între 1999 și 2017, devenind un punct spectaculos al calendarului reginei curselor auto. Decizia a fost luată după ce Ministerul Sportului a evaluat costurile organizării: „Evenimentul ar necesita un angajament de aproximativ 300 de milioane de ringgit (71 de milioane de dolari) anual, timp de trei până la cinci ani. Această sumă este aproape de trei ori mai mare decât bugetul alocat pentru 20 de programe sportive naționale”, a declarat joi ministrul sportului, Hannah Yeoh, în parlament, potrivit Reuters. Marele Premiu nu mai e posibil pe banii statului În plus, Malaezia ar trebui să concureze pentru un loc în calendarul mondial al Formulei 1 cu alte țări din Asia de Sud-Est. Singapore găzduiește deja un Mare Premiu foarte popular, iar Thailanda a intrat în competiție cu o ofertă puternică: guvernul de la Bangkok a aprobat finanțarea de 1,2 miliarde de dolari pentru a organiza o cursă de Formula 1 în 2028. Practic, chiar dacă Malaezia ar plăti costurile, ar exista riscul să nu obțină imediat un loc disponibil în programul oficial. Totuși, țara denumită perla Asiei de Sud-Est spune că rămâne deschisă unei reveniri a Marelui Premiu, dar numai dacă sponsori privați sunt dispuși să acopere cheltuielile: „Formula 1 este un eveniment sportiv prestigios, urmărit de fani din întreaga lume. Dacă ne-am putea permite, ar fi bine să îl avem în Malaezia”, a explicat ministrul sportului. MotoGP, Formula 1 pe două roți, ține circuitul viu Cunoscut pentru clima tropicală imprevizibilă, cu ploi torențiale care schimbau cursa într-o clipă, circuitul de 5,5 km proiectat de Hermann Tilke din Malaezia oferea linii drepte lungi și viraje tehnice ce favorizau depășirile. Atmosfera de festival motorsport atrăgea fani locali și turiști din întreaga Asie de Sud-Est, de la Singapore până la Thailanda, transformând fiecare ediție într-un eveniment memorabil. Circuitul de la Sepang continuă să găzduiască MotoGP, echivalentul Formulei 1, dar pe două roți, și alte competiții, sub denumirea Petronas Sepang International Circuit.
Guvernul și MINCIUNA prin omisiune. A majorat TVA-ul la utilități încă din luna iulie. Ministrul de Finanțe, explicații halucinante
Deși, potrivit măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, TVA-ul urma să se majoreze la 21% din luna august, facturile pentru utilități, dar și alte servicii recurente pentru luna iulie vor apărea cu taxa deja majorată. Alexandru Nazare a precizat că Executivul „a aplicat corect legea, fără să ia bani în plus de la cetățeni”. „Nu a existat nicio omisiune din partea Ministerului Finanțelor, aşa cum se propagă greşit în spațiul public. Articolul 281 din Codul Fiscal stabilește de multă vreme această procedură, folosită constant în toate situațiile de modificare a TVA. Prin urmare, Ministerul Finanțelor a aplicat corect legea, fără să ia bani în plus de la cetățeni, iar orice încercare de denaturare a adevărului fiscal constituie fake news. Dacă, în schimb, există companii care au facturat diferit de prevederile legale, cu scopul de a obține sume necuvenite de la români, ANAF va interveni prompt pentru a verifica situația și a dispune măsuri clare. Nu vom accepta ca oamenii să plătească sume necuvenite.” Ce prevede Articolul 281 din Codul Fiscal „În cazul livrărilor de bunuri și al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt livrările de gaze naturale, de apă, de energie electrică, serviciile de telefonie, de închiriere, de leasing, de concesionare, de arendare de bunuri, de acordare cu plată pentru o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, și alte livrări/prestări asemenea, se consideră că livrarea de bunuri/prestarea de servicii este efectuată la fiecare dată prevăzută în contract pentru plata bunurilor livrate/serviciilor prestate sau, în lipsa unei astfel de prevederi contractuale, la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an.” Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe: „să dea înapoi banii luați pentru perioada 01 iulie – 01 august” Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a transmis o solicitare prin care cere Ministerului de Finanțe „să dea înapoi banii luați românilor pentru perioada 01 iulie – 01 august 2025”. „Aproape fiecare român primește cel puțin o factură de telefonie, utilități, leasing, sală de sport sau alte servicii cu prestare continuă. Această situație a apărut ca urmare a omisiunii de a modifica corespunzător prevederile articolului 281 din Codul fiscal, în momentul creșterii cotei TVA. 1. Rectificarea urgentă a situației prin modificarea de îndată a legislației incidente, astfel încât să fie eliminate efectele acestei erori. 2. Introducerea unei reglementări clare care să prevadă returnarea către cetățeni a sumelor plătite nejustificat cu titlu de TVA majorată pentru perioada 01 iulie – 01 august 2025”, se arată în scrisoarea acestuia. Foto: Mediafax/Alexandru Dobre Autorul recomandă: Guvernul pregătește SUPRATAXAREA mașinilor poluante. Impozit cu până la 170% mai mare. Nici proprietățile nu scapă Nazare ne explică, DIN NOU, de ce trebuie redus deficitul: Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid Se scumpesc reparațiile auto, după majorarea accizelor și a cotei TVA, de la 1 august 2025