Etichetă: Economic

Bursele asiatice cresc înainte de termenul-limită impus de Trump pentru taxele vamale

Indicele Hang Seng din Hong Kong a avansat cu 0,1%, până la 24.891,65 puncte, iar indicele Shanghai Composite a crescut cu 0,4%, până la 3.647,80 puncte. Taxele vamale de ordinul sutelor de procente impuse de Trump și Beijing au fost suspendate timp de 90 de zile în luna mai pentru a permite negocierile. Marți este termenul-limită pentru prelungirea acestui armistițiu comercial. Ultima rundă de discuții, desfășurată luna trecută la Stockholm, s-a încheiat fără ca Trump să precizeze clar dacă perioada de grație va fi extinsă cu încă 90 de zile. Indicele Taiex din Taiwan a crescut cu 0,5%, susținut de avansul de 0,4% al TSMC, cel mai mare producător de cipuri la comandă din lume. Analiștii consideră acțiunile TSMC un barometru pentru marii producători americani de cipuri, precum Nvidia și AMD. Potrivit unor informații neconfirmate, companiile ar fi convenit să plătească guvernului SUA 15% din veniturile obținute din vânzările către China ale cipurilor folosite pentru inteligență artificială. În alte piețe asiatice, indicele S&P/ASX 200 din Australia a urcat cu 0,3%, până la 8.834,70 puncte, iar Kospi din Coreea de Sud a rămas aproape neschimbat, la 3.209,22 puncte. Piețele din Japonia și Thailanda au fost închise cu prilejul sărbătorilor. Companiile tehnologice, principalul motor al creșterilor Vineri, indicele S&P 500 a crescut cu 0,8%, la 6.389,45 puncte, foarte aproape de un record istoric. Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,5%, la 44.175,61 puncte, iar Nasdaq a câștigat 1%, închizând la 21.450,02 puncte. Companiile tehnologice, cu evaluări bursiere ridicate, au fost principalul motor al creșterilor: Nvidia a avansat cu 1,1%, iar Apple cu 4,2%. Gilead Sciences a urcat cu 8,3%, după ce rezultatele financiare au depășit așteptările analiștilor, compania majorând și estimările pentru profitul anual. Expedia Group a câștigat 4,1% după rezultate trimestriale peste prognoze. Pe piața petrolului, în tranzacțiile de luni dimineață, țițeiul american a scăzut cu 57 de cenți, la 63,31 dolari/baril, iar Brent, reperul internațional, s-a ieftinit cu 51 de cenți, la 66,08 dolari/baril. Pe piața valutară, dolarul american a scăzut la 147,56 yeni, de la 147,62 yeni, iar euro a urcat la 1,1667 dolari, de la 1,1650 dolari.

Financial Times: România se află în pragul unui colaps economic prin „măsurile de austeritate extrem de nepopulare”

„Măsurile de austeritate care au stârnit nemulțumire publică și au dus la căderi de guverne prin toată Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde responsabilii încearcă să aducă sub control un deficit-record.”, a precizat Financial Times despre situația actuală din țara noastră.  De asemenea, publicația internațională a comentat și declarațiile ministrului de Finanțe Alexandru Nazare, cu privire la deficitul bugetului de stat. „„Firește că nu e ușor,” a declarat Nazare, adăugând că guvernul de coaliție e hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Cu toții suntem pe deplin conștienți de situația actuală a bugetului.” Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a avut cel mai ridicat deficit din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului comunitar. Guvernul precedent a fost reticent să adopte orice măsuri de austeritate înaintea alegerilor de anul trecut. Măsurile de austeritate rămân extrem de nepopulare, dat fiind că țara a trecut printr-unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli și măriri de impozite din Europa în contextul crizei datoriei suverane. În 2012 guvernul de la București a căzut din cauza unor proteste masive anti-austeritate — similar cu evenimente din Grecia, Portugalia și Irlanda. De data aceasta guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.”, a menționat Financial Times. Publicația a menționat și protestele care au avut loc în ultima perioadă în țara noastră, din cauza măsurilor de austeritate introduse  de Guvern. „Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit pe străzile Bucureștiului și altor orașe în această vară, liderul partidului de extrema dreaptă AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata impozitelor” impuse de guvernul calificat de el drept „ilegitim”.”, scrie Financial Times. Este adusă în discuție și reforma pensiilor speciale, în contextul în care orice măriri de pensii și salarii au fost suspendate până în 2026. „Tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă”, scrie publicația. „Pachetul din 1 august include o mărire a cotei maxime a TVA-ului de la 19 la 21%, precum și accize mai mari. Orice măriri ale salariilor și pensiilor din sectorul public sunt suspendate până la finalul lui 2026. Însă măsurile mai dificile, precum restructurarea administrării companiilor de stat și tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă. Nazare a declarat că reforma planificată a pensiilor are drept scop „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru magistrați, care în prezent pot începe să primească pensie de pe la 45 de ani. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală cât și echitatea”, a declarat ministrul. Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat-o la numai o treaptă deasupra gradului la care investițiile nu rentează – ori staut „junk” – din cauza datoriei cu expansiune rapidă și a inflației apreciabile. PIB-ul a crescut cu numai 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că ritmul de creștere va încetini și mai mult, întrucât inflația o obligă să mențină rata de referință a dobânzii la 6,5%. Starea economică precară a fost agravată și mai mult de o criză politică care a durat luni întregi, după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie un scrutin prezidențial din cauza unor presupuse interferențe ale Rusiei.”, scrie publicația. „(USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării” „Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan la repetarea alegerilor. Însă coaliția formată din patru partide rămâne fragilă, în contextul tensiunilor ridicate dintre parteneri. Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzațiilor de fraudă, în timp ce Uniunea Salvați România (USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării. Între timp, AUR, care s-a clasat pe locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a surclasat partidele de guvernare în sondajele de opinie, situându-se pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de nemulțumirea publicului față de scăderea nivelului de trai și pe percepția persistentă că politicienii caută doar să obțină putere pentru a se îmbogăți pe ei și pe amicii lor. Măsurile controversate care încă așteaptă aprobare – privind pensiile și reforma administrării companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece reprezintă condiții de accesare a fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.”, menționează Financial Times. „Guvernul a recunoscut luna trecută că vor pierde aproape un sfert din aceste fonduri din totalul inițial de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să-l primească. Până acum România a accesat mai puțin de 10 miliarde de euro din acești bani. Nazare a declarat că partenerii de coaliție sunt perfect conștienți de miză. „Păstrarea fondurilor UE disponibile și utilizarea la maxim a oricăror alte fonduri europene […] nu reprezintă o chestiune de stânga sau de dreapta – e o opțiune strategică care stimulează dezvoltarea României”, a afirmat Nazare. Guvernul urmărește de asemenea să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să amelioreze colectarea impozitelor și administrația locală și să ia în colimator agențiile de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicațiile pentru a reduce costurile și a mări transparența. Însă ministrul a recunoscut că această reformă și alte reforme dificile vor fi probabil implementate pe deplin abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, peste trei ani. Întrebat despre posibilele tensiuni interne care ar putea zădărnici aceste eforturi, Nazare a declarat: „Rămân optimist că această coaliție va continua să funcționeze coerent până când vom reuși să trecem cu bine peste această perioadă dificilă.” Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a afirmat că teama de a pierde alegerile e cea care va ține cel mai probabil coaliția unită — însă nu chiar pentru un mandat întreg. „AUR e aproape de 40%, iar membrii coaliției sunt fiecare

Acord fără precedent. Nvidia și AMD vor plăti guvernului SUA 15% din veniturile obținute din vânzările de cipuri în China

Cele două companii producătoare de cipuri au acceptat această înțelegere financiară ca o condiție pentru obținerea licențelor de export către piața chineză, licențe acordate săptămâna trecută, potrivit unor surse citate de Financial Times. Un oficial american a declarat pentru FT că Nvidia va ceda 15% din veniturile obținute din vânzarea cipurilor H20 în China, iar AMD același procent din veniturile generate de cipurile MI308. Două persoane familiare cu înțelegerea au precizat că administrația Trump nu a stabilit încă modul în care vor fi folosiți acești bani. Financial Times a relatat vineri că Departamentul american al Comerțului a început să emită licențe de export pentru H20 la două zile după ce directorul executiv Nvidia, Jensen Huang, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump. Oficialul american a spus că administrația a început, de asemenea, să elibereze licențe pentru cipurile AMD destinate Chinei. Experții sunt îngrijorați Aranjamentul este fără precedent. Potrivit experților în controlul exporturilor, nicio companie americană nu a mai acceptat vreodată să plătească un procent din venituri pentru a obține licențe de export. Totuși, înțelegerea se înscrie în tiparul administrației Trump, care a încurajat companiile să facă anumite concesii economice pentru a obține avantaje comerciale. Nvidia nu a negat existența înțelegerii, declarând: „Respectăm regulile stabilite de guvernul SUA pentru participarea noastră pe piețele internaționale.” Acordul privind veniturile obținute din H20 apare în contextul în care Nvidia și administrația Trump sunt criticate pentru decizia de a permite exportul acestor cipuri pe piața chineză. Experții americani în securitate susțin că produsele vor ajuta armata chineză și vor submina poziția SUA în domeniul inteligenței artificiale. „Beijingul trebuie să jubileze văzând cum Washingtonul transformă licențele de export în surse de venit”, a declarat Liza Tobin, fost membru al Consiliului Național de Securitate în prima administrație Trump. „Ce urmează? Să lăsăm Lockheed Martin să vândă F-35 Chinei pentru un comision de 15%?”

Bolojan clarifică proiectul privind plata pensiilor private: Guvernul nu ia niciun ban. Mi-ar fi mai simplu să mă spăl pe mâini

Premierul Ilie Bolojan susține că proiectul de lege a fost pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară și a fost în transparență la Ministerul Muncii, „pentru că autoritatea nu are dreptul de a promova proiecte de legi”. El spune, la Antena 3 CNN, că banii care ajung la fondurile private de pensii nu sunt folosiți de Guvern: „Din acești bani nu ia niciun leu Guvernul României, și nici din banii care vor fi dați atunci când omul intră în pensie, nu va folosi deloc Guvernul României. Ce se propune prin această lege? Exact cum banii aceștia se colectează lună de lună, la fiecare salariu, și plata acestora, după ce intri în pensie, să se facă într-o manieră care, așa cum le spune și numele, să-ți asigure o sumă suplimentară la pensie. Și atunci, luând modelul din toate țările europene, și aici sunt niște date care nu pot fi contestate, ASF-ul a venit cu propunerea, că atunci când ajungi în această situație, să poți să scoți 25% din bani, dacă dorești. Iar diferența, să-i distribui pe următorii 10 ani”. Numărul oamenilor pensionați va crește după 2030, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii ’65-’75 Premierul susține că astfel se evită o situație, în care, în anii următori, după 2030, când numărul de oameni care intră în pensie va crește, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii 65-75, cu un vârf de nașteri, „să nu ne trezim cu niște retrageri bruște, care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”. „Mie ca premier, mi-ar fi mult mai simplu să mă spăl pe mâini, să nu fac nimic, pentru că lucrurile se vor întâmpla din 2030 încolo, dar eu întotdeauna am crezut că atunci când în mandatul tău vine o problemă care trebuie rezolvată, trebuie să faci ceea ce trebuie, nu ceea ce sună neapărat bine. Și deci, e un proiect de lege, nu e o ordonanță de urgență, nu se stabilește ceva, deci e un proiect de lege pe care îl propune, nu este prin asumare, e un proiect de lege care se trimite la Parlament, parlamentarii vor decide acest lucru”, a mai declarat Bolojan.

A existat INFLUENȚA Rusiei în contaminarea a două loturi de țiței importate de OMV Petrom? Disfuncționalitățile au generat o situație de urgență

Contaminarea a două transporturi de țiței importate de OMV Petrom, descoperite în Turcia, care a dus recent la declararea unei situații de urgență, conform procedurii legale, a ridicat și întrebări privind posibile influențe externe intenționate, care ar putea fi chiar analizate la nivelul forului suprem privind securitatea națională. Atât reprezentanții Ministerului Energiei, cât și cei ai OMV Petrom au răspuns oficial la întrebările reporterului Gândul privind dezvăluirile „pe surse” publicate joi seara. Contaminarea cu cloruri organice a două transporturi succesive de țiței ale OMV Petrom, descoperiri făcute la jumătatea lunii trecute, refuzate la portul de încărcare, au declanșat disfuncționalități majore, dat fiind că 184 kt de țiței de import au devenit indisponibile din lanțul de aprovizionare al rafinăriei Petrobrazi. Informația a apărut luni odată cu publicarea în Monitorul Oficial, preluată prima dată în Profit.ro, a ordinului semnat de Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, prin care a declarat situație de urgență – nivel criză și a autorizat eliberarea unor stocuri de țiței, după ce s-au constatat „disfuncționalități majore în aprovizionare”. Ordinul Ministrului Energiei nr. 765 din 28 iulie 2025 privind declararea situației de urgență – nivel criză și eliberarea de stocuri de urgență, publicat pe 29 iulie, a fost emis pe baza a două adrese ale companiei OMV Petrom, la care statul, prin instituția condusă acum de Bogdan Ivan, deține 20,69% din pachetul de acțiuni, a relatat inițial Profit.ro. Demnitarul a autorizat astfel, după notificarea Comisiei, conform legii, eliberarea de către Societatea OMV PETROM – S.A. a 80.000 tone țiței și 30.000 tone motorină din stocurile de urgență de țiței și produse petroliere constituite de către operatorul economic în calitate de titular al obligației de stocare. S-a întâmplat, potrivit ministerului, după ce compania OMV Petrom a informat Ministerul Energiei că, în perioada 16–18 iulie, a recepționat un vas de țiței azer (92 kt) încărcat în portul Ceyhan (Turcia), dar, în urma analizelor re-efectuate și la descărcare, acest lot de țiței s-a dovedit a fi contaminat cu cloruri organice de la portul de încărcare. De asemenea, ca urmare a analizelor efectuate, Petrom a luat decizia de refuz la încărcare a încă unui transport de 92 kt. Astfel, 184 kt de țiței de import au devenit indisponibile din lanțul de aprovizionare al rafinăriei Petrobrazi. Cronologia declarațiilor La întrebarea de luni a jurnaliștilor, răspunsul oficial al Ministerului Energiei la această întrebare nu a confirmat varianta unei acțiuni deliberate. Totuși, la câteva zile „surse oficiale” și „statul român” au apărut citați că ar lua în calcul „scenariul ca Rusia să fi contaminat intenționat, printr-o operațiune de tip război hibrid”, potrivit G4Media. „Având în vedere că este vorba despre contaminarea simultană a două transporturi succesive de țiței, luați în calcul posibilitatea unei acțiuni deliberate sau a unei influențe externe care să fi generat această criză locală? Și, în cazul în care apar indicii în acest sens, poate deveni această situație una care să fie analizată și în cadrul CSAT?”, a fost întrebarea transmisă de un jurnalist pe grupul de comunicare a ministerului. „Sunt două transporturi succesive din aceeași sursă. Contaminarea a fost generată de niveluri neconforme ale clorurilor organice, care apar în mod natural în anumite tipuri de petrol brut (țiței) sau pot rezulta în urma unor procese chimice”, a fost răspunsul oficialilor Ministerului Energiei. „O operațiune de tip război hibrid”, pe surse Trei zile mai târziu, joi sera, G4media a titrat: „SURSE Rusia, suspectată că a contaminat intenționat o cantitate mare de petrol azer destinată României și altor țări europene. Țițeiul amestecat cu clorină putea să avarieze grav rafinăria Petrobrazi și să provoace o criză de combustibil în România”. Mai exact, jurnaliștii citați scriau că „Statul român ia în calcul scenariul ca Rusia să fi contaminat intenționat, printr-o operațiune de tip război hibrid, o cantitate mare de petrol azer livrat în România pentru rafinăria Petrobazi a OMV Petrom, au declarat pentru G4Media surse oficiale. Petrolul a fost livrat printr-o conductă pe traseul Azerbaidjan – Georgia – Turcia, de unde a plecat spre România cu un petrolier. Concentrația de clorină din petrolul contaminat era suficient de mare pentru a avaria serios rafinăria prin corodare, ceea ce ar fi provocat o criză de combustibil în România, potrivit informațiilor G4Media”. La întrebarea punctuală a reporterului Gândul privind existența influențelor străine în această situație, reprezentantul Ministerului Energiei a transmis că nu există astfel de informații. „Nu avem informații despre acest subiect”, a răspuns oficialul Ministerul Energiei. De asemenea, contactați de Gândul, reprezentanții OMV Petrom au transmis că nu comentează astfel de speculații. Potrivit procedurii legale, loturile descoperite contaminante care au fost refuzate de OMV Petrom au fost returnate din portul de încărcare. „Am asigurat surse alternative de țiței: e vorba despre cantități de pe piețele internaționale, țiței de proveniență africană și, parțial din stocurile de urgență constituite de companie”, potrivit reprezentanților OMV Petrom. Cu o capacitate anuală de rafinare de 4,5 mil tone de țiței, Petrobrazi este una din cele mai importante rafinării din România. La Petrobrazi, țițeiul este procesat și transformat într-o gamă largă de produse petroliere de calitate: de la benzină, motorină, GPL, la carburanți pentru aviație și alte produse petroliere. Recomandăm și: Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie

Întâlnire între vicepreședintele Parlamentului European și ministrul român al Muncii. Care a fost agenda discuțiilor

Liderii Parlamentului European desfășoară consultări privitoare la viitorul buget multianual al Uniunii Europene. „În cadrul consultărilor pe care le desfășor în această perioadă cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF 2028–2034), am discutat cu Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, despre cum putem accesa şi utiliza mai eficient fondurile europene pentru a sprijini copiii, tinerii și seniorii din România”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook. Vicepreședintele Parlamentului European a dezvăluit ce a discutat cu ministrul român. „Am pus accent pe implementarea Garanției pentru copii, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de mediul din care provine, programe concrete pentru tinerii NEETs (care nu lucrează și nu urmează o formă de educație), pentru a-i sprijini să revină la școală sau să se integreze pe piața muncii, adaptarea pieței muncii la noile realități economice și digitale, prin formare profesională și sprijin pentru tranziția către meseriile viitorului, accesul persoanelor vârstnice la servicii de asistență și îngrijire și o abordare integrată, în care fondurile europene, politicile naționale și implicarea comunităților merg mână în mână, este esențială pentru a crea șanse reale de dezvoltare pentru fiecare cetățean”, a explicat Victor Negrescu.

Bogdan Cojocaru, lider PSD Iași: Guvernul Bolojan frânează Moldova și vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor

Liderul PSD Iași, deputatul Bogdan Cojocaru, a declarat sâmbătă că Guvernul condus de Ilie Bolojan frânează Moldova, referindu-se la faptul că Executivul ar vrea să plaseze A7 şi A8 la ”coada listei”. „A8 şi A7 nu sunt mofturi, sunt coloana vertebrală a conectării Moldovei cu restul ţării. Fără ele, regiunea Nord-Est rămâne captivă subdezvoltării. Este inadmisibil ca Iaşiul şi Moldova să fie lăsate din nou la coada listei. Nu vom sta deoparte în faţa unei astfel de discriminări regionale. Moldova are nevoie de investiţii reale, de un calendar ferm şi de respect din partea Guvernului, Nu cerem favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare”, a declarat Bogdan Cojocaru, lideul PSD Iași. Acesta critică măsurile din pachetul al doilea de măsuri fiscale anunţat de guvern și spune că deciziile Executivului sunt rupte de realitate. „În loc să sprijine comunităţile locale, Guvernul vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor. Pachetul al doilea nu aduce eficienţă, ci blocaj. Este o abordare de laborator, ruptă de realităţile din teren, care loveşte direct în capacitatea primăriilor de a livra proiectele de care oamenii au nevoie”, a mai afirmat liderul PSD Iaşi, deputatul Bogdan Cojocaru, citat de news.ro. Bolojan pune frână inclusiv autostrăzilor Potrivit informațiilor Gândul, Ilie Bolojan a cerut în ședința de Guvern „înfrânarea” proiectelor de autostrăzi construite prin toate sursele de finanțate din fonduri europene. Premierul nu a precizat, însă, la care dintre sursele de finanțare europeană se referă și nici despre care proiecte de infrastructură rutieră mare este vorba. Acesta a motivat doar că „nu sunt bani”, spun surse guvernamentale. Mai mult, Bolojan a pasat responsabilitatea către Ministerul Transporturilor, căruia i-a cerut să prioritizeze proiectele. Muncitorii UMB, în „pauză forțată” din cauza unui blocaj de finanțare UMB a decis ca muncitorii care lucrează la tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7, să fie plasați într-o „pauză forțată” de o săptămână, la jumătatea lunii august. Potrivit publicației Bacău.net, este vorba despre o prelungire a săptămânii libere cu încă una, iar activitatea ar urma să fie reluată abia pe 18 august. Motivul îl reprezintă un „blocaj major în fluxul de finanțare a proiectului strategic Autostrada A7 – principalul coridor rutier finanțat prin PNRR”.

O fabrică ceaușistă care producea 800.000 de cămăși pe an își închide porțile după 45 ani! Ultimul raport al directorului general era îngrijorător

O fabrică de confecții din Tulcea, care era considerată simbol al puterii, al mândriei naționale și una dintre realizările de top ale regimului ceaușist, și-a închis porțile în 2025. Era o fabrică de cămăși de o calitate deosebită, care erau cumpărate de clienți din Germania, Franța, Grecia, Marea Britanie și Italia. Producea 800.000 de cămăși pe an, realizate din bumbac 100%! Construită în 1979, fabrica a făcut ca România să devină un exportator important către Occident. Muncitorii lucrau în trei schimburi pentru a face față comenzilor uriașe venite din Europa de Vest. O fabrică din Tulcea confecționa cămăși pentru țări vestice Cămășile în valoare de 100 de euro pentru mărci recunoscute, precum Guy Laroche, Gianfranco Ferre sau Pierre Cardin, erau confecționate în această fabrică din Tulcea. Fabrica chiar dezvoltase și un brand propriu: Gilarrdi, un comerciant care a avut succes pe piața românească.  Paula Neacșu, angajată în 1982,  a lucrat aproape 43 de ani în fabrica de confecții. „La început lucram cu Rusia, apoi cu Italia, Regatul Unit, Germania. În perioada de vârf se lucra în două schimburi, iar uneori chiar și 12 ore pe zi, inclusiv duminica”, a povestit Paula pentru radioconstanta.ro. Angajata povestește că era un mecanism pus la punct, Fiecare muncitor știa ce avea de făcut. „Cămășile erau croite, cusute, finisate, călcate și ambalate cu grijă pentru fiecare client în parte: „Era un mecanism bine pus la punct, fiecare își știa exact ce avea de făcut”. Motivele pentru care fabrica a fost închisă Fabrica a intrat în pierdere, încasând lovituri după lovituri: creșterea salariului minim și taxele în continuă majorare, pandemia de coronavirus din 2020,  presiunea concurenței din partea țărilor asiatice care produceau cămăși similare la costuri mult mai mici. Potrivit EVZ, fabrica și-a închis porțile, iar producția s-a oprit definitiv. Directorul general, inginerul Cornel Runcan, a transmis acționarilor un raport privind situația gravă a fabricii: „Lucrăm în pierdere, fără perspective de a găsi noi clienți și a ne încadra în costuri. După finalizarea comenzilor din acest sezon și acordarea concediului de odihnă pentru perioada lucrată, activitatea productivă va fi încetată. Recomandăm dizolvarea voluntară a societății.” Dpă aproape 45 de ani, fabrica a fost închisă, iar clădirea, evaluată la 16,8 milioane de lei, va fi scoasă la licitație. Mii de angajați și-au pierdut locul de muncă, iar Tulcea a rămas cu hale goale. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Totul despre fabrica de diamante construită de Nicolae Ceaușescu în România. “DIE să vândă pietrele în secret, aşa cum procedează şi cu cocaina!“

O primărie din țară anunță trecerea la austeritate: Anulăm Zilele Comunei pentru a direcționa fondurile către investiții esențiale

Primăria unei comune din țară a anunțat că va anula festivalul dedicat „Zilelor Comunei”. Motivul: În contextul actual, marcat de măsurile de austeritate, primăria trebuie să direcționeze fondurile către investițiile esențiale.  Primarul, viceprimarul și membrii Consiliului Local din comuna Feldru, Bistrița-Năsăud, au decis împreună să nu mai organizeze evenimentul „Zilele Comunei Feldru”, potrivit Radio Șomeș. „În perioada următoare, eforturile noastre se vor concentra pe finalizarea și implementarea următoarelor investiții. Ne dorim ca fiecare investiție să contribuie concret la modernizarea localității și la creșterea calității vieții în Feldru și în Nepos.Vă mulțumim pentru înțelegere și sprijin!”, se arată pe pagina primăriei Feldru. Primăria comunei este acum mai preocupată cu proiecte prioritare, precum dezvoltarea durabilă a localității, modernizarea infrastructurii și creșterea nivelului de trai.  Eforturile Primăriei Feldru se vor concentra pe: Finalizarea celor două tronsoane de asfaltări în Feldru și a rețelei de canalizare din satul Nepos Finalizarea căminului cultural din Feldru, un spațiu esențial pentru viața culturală a comunității Amenajarea pieței agroalimentare pentru susținerea producătorilor locali Construirea terenului sintetic de sport din Feldru Realizarea unui parc fotovoltaic pentru producerea de energie verde Modernizarea drumurilor agricole din Feldru și Nepos Montarea camerelor de supraveghere și a semafoarelor pentru siguranța rutieră Amenajarea stațiilor de încărcare pentru mașini electrice Implementarea altor proiecte de impact pentru comunitate Nu toate comunele sunt la fel. Recent, Primăria  Târgu Logrești din Gorj (o comună de 2.300 locuitori) a cheltuit 59.000 de lei pentru o seară cu spectacole dedicată „zilelor comunei”, unde cântărețul de manele Florin Salam a concertat timp de 30 de minute. Vedeta a fost plătită cu 10.000 de lei, transmite, transmite Digi 24. Mai mulți localnici întrebați de corespondenții Digi24 s-au plâns de prestația primăriei: – „E cam mult că uite noi n-avem apă, n-avem canalizare, n-avem pe unde stăm noi pe acolo pe uliță în sus. Impozitul poate plătesc pe ulița aia cel mai mult. Dar facilități nu” „- Trăim numai cu minciuni! Se laudă că fac… Până îi votezi, după aia…”, Sursa Foto: YouTube Autorul recomandă: Cât costă o sticlă de APĂ la UNTOLD 2025. Programul complet al evenimentelor și prețurile la care vă puteți aștepta

Germanii nu mai iubesc berea ca odinioară. Vânzările scad în ritm accelerat

Pe 1 august, oficiul federal de statistică din Germania a anunțat că, în primele șase luni ale anului, vânzările de bere au coborât sub pragul de 4 miliarde de litri – cel mai scăzut nivel de când există date, adică din 1993, notează The Economist. În 2005, un german bea, în medie, 112 litri pe an. Acum, consumul a scăzut sub 90. Țara rămâne a șasea piață de bere din lume, însă, dacă odinioară nemții consumau mai mult decât oricine, în afară de cehi, astăzi ocupă locul opt în clasamentul pe cap de locuitor. Iar declinul se accelerează. „Panică” – așa descrie situația consultantul Gerrit Blümelhuber. Explicațiile sunt mai multe. Germania îmbătrânește, iar tinerii nu mai sunt atât de atrași de alcool. Unii dau vina pe preț, deși rafturile supermarketurilor sunt pline de lăzi cu bere la prețuri accesibile. Și consumul de vin este în declin, dar într-un ritm mult mai lent. „Există o sete vizibilă de bere în Germania”, spune Volker Kuhl, directorul executiv al berăriei C&A Veltins, dar „nu și dorința de a bea un al treilea sau al patrulea pahar”. Berea fără alcool câștigă teren Există și o veste bună pentru producători: explozia pieței berilor fără alcool, care reprezintă deja aproape 10% din producția națională, deși nu apare în statisticile oficiale. Opțiunea alkoholfrei e tot mai răspândită în biergarten-uri. Până și tradiționaliștii din berării experimentează: folosesc drojdii sălbatice care nu fermentează tot zahărul. Totuși, legea purității, care limitează ce poate fi numit „bere”, nu lasă prea mult loc de inovații, avertizează Markus Raupach de la Academia Germană a Berii. Însă nici cea mai optimistă prognoză nu prezintă berea fără alcool compensând pierderea celei clasice. Nici exporturile nu ajută. Dimpotrivă, scad și mai repede decât vânzările interne și sunt acum lovite și de taxele vamale impuse de Donald Trump. Aproape 100 de berării s-au închis în ultimii cinci ani în Germania.