Rusia, suspectată că ar fi contaminat petrol pe fondul unui război hibrid. Țițeiul urma să ajungă și în România
Potrivit G4 Media statul român suspectează Rusia că ar fi contaminat țițeiul care urma să ajungă la Petrobrazi. Operațiunea ar putea să fi fost desfășurată pe fondul unui război hibrid. Din fericire, cantitatea de petrol contaminat a fost depistată în timp util, înainte ca acesta să ajungă în Portul Constanța și ulterior, la rafinărie. Potrivit ZF, au fost identificate transporturi cu țiței contaminat. Petrolul a fost livrat pe conductă, pe traseul Azerbaidjan – Georgia – Turcia, iar din Turcia țițeiul a fost transportat cu un petrolier. Concentrația de cloruri organice din petrol ar fi putut degrada infrastructura sistemelor metalice ale rafinăriei din Petrobrazi, ceea ce ar fi dus la o criză de combustibil, notează G4Media. Contaminarea ar fi putut reprezenta o operațiune de sabotaj realizată de Rusia. Conducta pe care este transportat țițeiul are un traseu de 1.700 de kilometri. Potrivit sursei citate, ar fi fost nevoie de câteva cisterne cu clorină, care să fie injectată în conductă. Compania austriacă OMV a descoperit contaminarea cu clorură organică în încărcăturile de țiței provenit din Azerbaidjan, potrivit anunțului dat la sfârșitul lunii iulie, potrivit Reuters. De asemenea, a fost raport și de compania BTC Pipeline Company, care a constatat că unele dintre tancurile de stocare a țițeiului au fost contaminate cu substanțe corozive. Transportul care urma să ajungă în România nu a mai fost recepționat. Luni, Ministerul Energiei a decis scoaterea din rezerva naţională a 80.000 tone ţiţei şi 30.000 tone motorină, pentru ca rafinăria Petrobrazi să poată funcționa în continuare. Țițeiul contaminat a ajuns deja în Italia, dar și în Cehia. Petrolul din Azerbaidjan este livrat pe întreg continentul european, fiind materie primă pentru rafinăriile OMV.
Președintele Braziliei nu își propune să discute cu Trump despre taxele vamale/ Nu există încă o coordonare în cadrul BRICS, dar va exista
Președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat că nu își propune să discute cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul în care noile tarife de 50% au intrat în vigoare, miercuri. „În ziua în care intuiția mea îmi va spune că Trump este gata să vorbească, nu voi ezita să-l sun. Dar astăzi, intuiția mea spune că nu vrea să vorbească. Nu mă voi umili”, a declarat Lula. Brazilia nu ar avea de gând să anunțe tarife reciproce și Guvernul nu își propune să renunțe la discuțiile la nivel de Cabinet, dar Lula nu dorește să poarte o discuție cu Donald Trump. Președintele brazilian a afirmat că nu există tensiuni între el și Donald Trump, dar a remarcat o atitudine nepotrivită a președintelui american, cu ocazia vizitelor liderilor mondiali la Casa Albă. Președintele Braziliei critică atitudinea lui Trump „Ceea ce a făcut cu Zelenski a fost o umilință. Nu este normal. Un președinte nu poate umili un alt președinte. Eu respect pe toată lumea și cer respect”, a afirmat Lula. Președintele Braziliei a dezvăluit că miniștrii săi încearcă să deschidă discuții cu omologii americani și că Guvernul se concentrează pe politica internă pentru a amortiza impactul economic al tarifelor americane. Lula a refuzat să ofere detalii suplimentare privind măsurile de susținere a companiilor braziliene. Lula intenționează să-i contacteze pe liderii grupului BRICS pentru a discuta posibilitatea unui răspuns comun la tarifele americane, potrivit cotidianului The Japan Times. „Nu există încă o coordonare în cadrul BRICS, dar va exista. Care este puterea de negociere a unei țări mici cu Statele Unite? Niciuna”, a avertizat Lula. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Beijingul înregistrează o CREȘTERE semnificativă a exporturilor și importurilor/ Companiile chineze beneficiază de armistițiul cu SUA Trump nu exclude scenariul unor taxe vamale suplimentare impuse CHINEI, din cauza achizițiilor de petrol din Rusia
DOCUMENT. Avem pachetul doi de măsuri al guvernului Bolojan. 6000 de posturi eliminate, reduceri în poliția locală, mandatele limitate pentru funcțiile de conducere și măsuri împotriva celor ce nu plătesc amenzile și datoriile
Ministerul Dezvoltării a pus în transparenţă decizională propunerile care vizează reforma administrativă şi care vor face parte din următorul pachet de măsuri al Guvernului. Printre măsurile propuse se numără concedieri, eficientizarea administrației publice locale, precum și prevederi care constrâng cetățenii să-și plătească datoriile la stat sau amenzile. Potrivit proiectului de lege consultat, principalele măsuri includ: Eliminarea a peste 6.000 de posturi vacante sau ocupate din administrația publică centrală. Evaluări anuale și multianuale, în baza unor planuri de management și indicatori de performanță individuali. Reformarea sistemului de redevențe, cu 80% din venituri redirecționate către administrațiile locale (40% județene, 40% locale) și doar 20% la bugetul de stat; Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale). Măsuri împotriva celor ce nu își achită amenziile și datoriile la stat. Ce cuprinde pachetul doi de măsuri aflat în transparență publică 1. Reducerea aparatului bugetar și a unor costuri Peste 6.000 de posturi vor fi eliminate din administrația publică centrală – 193,92 milioane lei pe ultimele 4 luni din 2025; 581,76 milioane lei la anul. Restructurarea va afecta în special funcțiile de conducere, reducând numărul acestora și raționalizând structura instituțională. Vor fi desființate funcții vacante și comasate servicii în ministere și agenții. Reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului. Reducerea numărului de polițiști locali: măsura presupune asigurarea „unui post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti; un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, iar (…) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali”. Trecerea unor funcții publice la regim de jumătate de normă, pentru optimizarea costurilor și folosirea eficientă a resurselor umane. Funcționarii cu astfel de contracte pot lucra în două instituții diferite, dacă atribuțiile sunt compatibile. MDLPA preia spații excedentare de la RA-APPS pentru valorificare eficientă a patrimoniului public. Transferarea cheltuielilor centrelor militare către Ministerul Apărării pentru a scădea presiunea pe bugetele locale 2. Introducerea mandatelor limitate pentru funcțiile de conducere Mandatele funcțiilor de conducere vor putea fi reînnoite o singură dată, iar la finalizarea acestora, ocupanții vor fi evaluați și, în funcție de rezultat, redistribuiți în alte funcții sau eliberați din post. Persoanele cu calificativ insuficient la evaluarea multianuală vor putea fi demise pentru incompetență profesională. Funcțiile din categoria înalților funcționari publici vor fi ocupate pe bază de mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Funcțiile de conducere sensibile vor avea mandate de 5 ani, și acestea reînnoibile o singură dată. La finalul mandatului: Se face o evaluare multianuală a performanțelor. La finalul unui mandat, înalții funcționari și conducătorii de structuri vor fi relocați în alte posturi, în funcție de competențe. Se introduce o platformă de rotație națională pentru gestionarea acestei mobilități. Procesul de rotație este obligatoriu, iar selecția se face pe baza punctajelor din evaluări 3. Evaluare riguroasă pe bază de performanță Evaluări anuale și multianuale vor fi instituite pentru funcționarii de conducere. Evaluarea se va baza pe: Planuri de management cu obiective clare. Indicatori de performanță stabiliți pentru fiecare funcționar. Calificativele slabe pot duce la: Obligația de a urma cursuri de perfecționare. Mutarea în funcții inferioare sau demiterea pentru incompetență. 4 Reforma redevențelor și a veniturilor locale Veniturile din redevențe (exploatări de resurse, ape minerale, etc.) se împart: 40% la bugetul județului. 40% la bugetul local. 20% la bugetul de stat .Din 2026, aceste sume vor fi virate direct de Ministerul Finanțelor către UAT-uri. 5 Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale). Majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație pentru 5 ani. Introducerea cotelor adiționale pentru compensarea facilităților fiscale acordate. Publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe – stimulent pentru conformare voluntară. 6 Permisul suspendat pentru neplata amenziilor și amezi ce cresc Potrivit proiectului pus dezbatere publică, se suspendă permisul de conducere dacă în termen de 90 de zile nu se achită amenzile: „Se reglementează faptul că deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale.” Reducerea perioadei de suspendare a permisului va fi condiționată de plata amenzii: „Perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții poate fi redusă atunci când contravenientul prezintă dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul, inclusiv plata amenzii pentru contravenția care a condus la suspendarea dreptului de a conduce.” Se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni. Documentul Lege by BB
Moscova și New Delhi își exprimă angajamentul de a-și consolida parteneriatul strategic/ India continuă să achiziționeze petrol rusesc
Rusia și India și-au consolidat, joi, parteneriatul strategic, în cadrul discuțiilor bilaterale pe teme de securitate, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va crește tarifele la importurile indiene din cauza achizițiilor de petrol rusesc. Consilierul indian pentru securitate națională, Ajit Doval, s-a întâlnit cu secretarul Consiliului de Securitatea al Rusiei, Serghei Șoigu, exprimându-și angajamentul de a consolida relațiile diplomatice dintre cele două state. Impunerea unui tarif suplimentar de 25% la mărfurile indiene, care va intra în vigoare pe 28 august, semnalează o înrăutățire a relațiilor SUA-India. Odată cu preluarea mandatului său, Trump a amenințat că va perturba accesul Indiei la cea mai mare piață de export a sa. „Ne angajăm să continuăm cooperarea activă pentru a forma o nouă ordine mondială, mai justă și mai sustenabilă, pentru a asigura supremația dreptului internațional și pentru a combate împreună provocările și amenințările moderne”, a declarat Serghei Șoigu. Rusia și India discută despre o colaborare în domeniul apărării India și China au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc de la începerea războiului din Ucraina, contracarând eforturile Occidentului de a destabiliza economia Rusiei, conform agenției de presă Reuters. Un oficial indian a dezvăluit că Doval ar putea discuta cu Șoigu despre viitoarele achiziții de petrol. De asemenea, cei doi ar putea discuta despre o colaborare dintre Rusia și India în domeniul apărării. India a semnat un acord de 5,5 miliarde de dolari cu Rusia în 2018 pentru cinci sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf, care au scopul de a contracara o potențială amenințare din partea Chinei. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Rusia denunță AMENINȚĂRILE lui Donald Trump la adresa Indiei/ „Nu considerăm astfel de declarații legale” Kremlinul acuză „oponenții” Moscovei că încearcă „să dezinformeze” conducerea SUA/ „Poziția Rusiei va fi transmisă președintelui TRUMP” Kremlinul anunță că o ÎNTÂLNIRE între Vladimir Putin și Donald Trump va avea loc „în zilele următoare”
UE ignoră avertismentele lui Trump și anunță că planul de investiții în SUA nu este obligatoriu /Noi am transmis intenții
Uniunea Europeană nu s-a angajat să facă investiții masive în Statele Unite, ci doar a manifestat ”intenții” în acest sens, anunță Comisia Europeană, subliniind că inițiativele agreate de Bruxelles nu sunt ”obligatorii”, ceea ce îl va deranja pe președintele american, Donald Trump, care a amenințat cu impunerea de taxe vamale suplimentare. ”Tot ce pot spune este că noi am fost foarte clari asupra angajamentelor care au fost făcute și care nu au fost făcute în cadrul Acordului cu SUA. În privința angajamentelor asumate de partea americană față de UE, am primit angajamentul unei taxe vamale generale de 15% care li se va aplica tuturor produselor, iar acesta este singurul acord semnat de SUA cu un partener prin care nu sunt aplicate tarife suplimentare celor existente”, a declarat, într-o conferință de presă, Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. ”În privința angajamentelor în celălalt sens, ceea ce am transmis noi Administrației SUA sunt un fel de intenții agregate în privința cheltuielilor pentru energie și investițiilor în economia americană de către companiile europene. Acele angajamente nu sunt în niciun fel obligatorii. Comisia Europeană nu are puterea și nu ar încerca niciodată să impună așa ceva, dar am transmis intenții de bună-credință, pentru că am discutat cu reprezentanții asociațiilor industriale, cu statele membre, pentru a afla ce intenții au”, a subliniat reprezentantul Comisiei Europene. Președintele Donald Trump a amenințat că Statele Unite vor impune taxe vamale de 35% Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu respectă planul investițiilor masive. ”Vor plăti tarife de 35%. Au asumat angajamentul de a plăti 600 de miliarde de dolari, iar, în acest context, eu am redus tarifele de la 30% la 15%. Iar unele țări au spus: cum se face că UE va plăti mai puțin decât noi? Iar eu le-am spus: mi-au dat 600 de miliarde de dolari. Iar acesta este un cadou. Noi nu vom plăti banii înapoi în trei ani. Mi-au dat 600 de miliarde de dolari pe care îi putem investi în orice vrem”, a afirmat Trump marți. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a ajuns la un acord comercial de principiu cu Donald Trump. De teama tarifelor cu care amenința președintele SUA în contextul deficitului comercial american, Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari, să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028 și să cumpere masiv armament american. Franța și Germania, cele mai puternice state din Uniunea Europeană, au criticat vehement proiectul acceptat de președintele Comisiei Europene. În contextul detaliilor furnizate de ambele părți, proiectul Acordului comercial cu SUA ar putea fi respins, ceea ce ar genera o criză masivă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE nu participă la negocierile dintre SUA și Rusia /„Vrem o PACE corectă și durabilă pentru Ucraina”
Elveția ar putea anula comanda de F-35 din cauza tarifelor impuse de SUA
Elveția se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare pentru a anula comanda de avioane F-35A, în valoare de 7,3 miliarde de franci elvețieni (9,1 miliarde de dolari), după ce președintele american Donald Trump a impus o taxă de 39% asupra exporturilor elvețiene. Aceasta este cea mai mare taxă impusă de SUA vreunei țări dezvoltate și a stârnit reacții în rândul politicienilor din Elveția. „O țară care ne aruncă pietre în comerț nu ar trebui să primească un cadou”, a declarat deputatul ecologist Balthasar Glättli, citat de Bloomberg, care a propus anularea achiziției. „Nu știu cum vor accepta oamenii noștri achiziționarea de avioane de vânătoare F-35 la prețuri mai mari decât cele estimate inițial, mai ales după șocul tarifar american”, a menționat liberalul Hans-Peter Portmann. Referendum „pentru ca cetățenii să poată opri achiziția” Achiziția avioanelor de vânătoare a fost deja un subiect controversat pentru câteva săptămâni, iar oficialii guvernamentali au recunoscut o „neînțelegere” cu Washingtonul privind costurile avioanelor. Cedric Wermuth, copreședinte al social-democraților elvețieni, a cerut un nou referendum pentru ca populația să poată decide: „Pentru ca populația să poată opri achiziția”, a precizat politicianul elvețian într-un comunicat remis sursei citate. Propunerile de stânga câștigă sprijin din ce în ce mai larg, pe măsură ce taxele impuse de SUA aduc mai mulți politicieni care se întreabă dacă achiziționarea avioanelor F-35 de la Lockheed Martin mai este o alegere bună, având în vedere schimbările geopolitice. F-35 nu mai e prioritate pentru Pentagon Cele 36 de avioane F-35 reprezintă aproximativ o treime din numărul total livrat de Lockheed Martin în 2024. În ciuda acestui contract major, compania americană a întâmpinat dificultăți financiare, înregistrând pierderi de 1,6 miliarde de dolari la raportarea veniturilor din luna iulie. În plus, Pentagonul a redus semnificativ achiziția de F-35 pentru anul următor și a investit mai multe fonduri în programele Boeing sau Northrop Grumman, de unde SUA cumpără alternative pentru avioane de vânătoare, drone și alte echipamente militare, diversificându-și tehnologiilor de apărare. Vizită fără succes în SUA În timpul vizitei de urgență, efectuată miercuri de Karin Keller-Sutter, președintele Elveției, în SUA, oficialii americani au subliniat dorința de a consolida relațiile comerciale cu Elveția, chiar și după impunerea noilor taxe. Karin Keller-Sutter a vizitat Washingtonul pentru a negocia o reducere a tarifului, dar nu a reușit să se întâlnească cu Donald Trump și nici să obțină progrese semnificative în discuțiile cu secretarul de stat Marco Rubio. Industria farmaceutică, în mare parte scutită de aceste taxe, ar putea fi afectată în viitor, iar guvernul elvețian a convocat o reuniune extraordinară pentru a evalua impactul economic și a explora măsuri de răspuns.
Harvard: Cercetările vor fi întârziate enorm din cauza lipsei de finanțare federală
Colectate de la milioane de soldați americani pe parcursul a două decenii, cu ajutorul a milioane de dolari proveniți din banii contribuabililor, probele de sânge ale acestui specialist în epidemiologie și nutriție sunt păstrate în congelatoare cu azot lichid în cadrul Școlii de Sănătate Publică T.H. Chan a universității. Probele sunt esențiale pentru cercetarea sa premiată, care caută un leac pentru scleroza multiplă și alte boli neurodegenerative. Dar, de luni de zile, Ascherio nu a mai putut lucra cu probele, deoarece a pierdut 7 milioane de dolari din fondurile federale pentru cercetare, o victimă a conflictului dintre Harvard și administrația Trump. „Este ca și cum am fi creat un telescop de ultimă generație pentru a explora universul, iar acum nu avem bani pentru a-l lansa”, a spus Ascherio. „Am construit totul și acum suntem gata să-l folosim pentru a face o nouă descoperire care ar putea avea un impact asupra a milioane de oameni din întreaga lume și apoi, «Puf. Ți se taie fondurile»”. Pierderea unei finanțări federale estimate la 2,6 miliarde de dolari la Harvard a însemnat că unii dintre cei mai proeminenți cercetători din lume concediază tineri cercetători. Aceștia renunță la ani sau chiar decenii de cercetare, în domenii variate, de la dependența de opiacee până la cancer. Reduceri de fonduri – unele cercetări nu vor mai fi reluate niciodată Și, în ciuda proceselor intentate de Harvard împotriva administrației și a negocierilor de soluționare între părțile aflate în conflict, cercetătorii se confruntă cu faptul că o parte din munca lor s-ar putea să nu mai fie reluată niciodată. Reducerile de fonduri fac parte dintr-o luptă de câteva luni pe care administrația Trump a purtat-o împotriva unor universități de top din țară, printre care Columbia, Brown și Northwestern. Administrația a adoptat o poziție deosebit de agresivă împotriva Harvardului, înghețând finanțarea după ce cea mai veche universitate din țară a respins o serie de cereri ale guvernului emise de un grup de lucru federal împotriva antisemitismului. Guvernul a cerut schimbări radicale la Harvard în ceea ce privește protestele din campus, mediul academic și admiterea studenților, pentru a răspunde acuzațiilor guvernului că universitatea a devenit un focar al liberalismului și a tolerat hărțuirea antisemită.
Categoria de pensionari din România care plătesc 10% CASS, chiar dacă au pensii SUB 3.000 lei
Pensionarii care au pensie sub 3.000 de lei vor avea de plătit CASS, chiar și cei care iau pensii de 600 sau 1.700 de lei. Li s-ar putea opri 10% din toată pensia. Din această lună, Guvernul Bolojan a decretat a toți pensionarii să-și plătească contribuția pentru Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate. Un pensionar care are pensie de 675 de lei și este urmașul unui prizonier de război (din cel de-al Doilea Război Mondial), a fost stupefiat când a văzut că i s-au oprit 68 de lei pentru CASS. Pensionarul a rămas cu numai 607 lei pensie, potrivit Newsweek. Indiferent de valoarea pensiei, se reține 10% din suma brută pentru CASS. Într-un alt caz, un pensionar care primea lunar de la stat 1.637 de lei, s-a trezit cu pensia diminuată cu 10%. A pierdut 164 de lei! Iar acum, pensionarul a rămas cu o pensie de 1.473 de lei. Pensionarii cu pensii de 4.000 de lei vor plăti 100 de lei la CASS, iar cei cu 5.000 lei vor plăti 200 de lei. SURSA FOTO: Newsweek Autorul recomandă: Pensii mai mari, de la 1 septembrie 2025, pentru acești 600.000 de pensionari din România?! Promisiunea făcută de șeful Casei de Pensii
Trump amenință cu o taxă vamală de 35% asupra UE dacă aceasta nu investește 600 de miliarde de dolari în SUA
Întrebat la CNBC ce consecințe ar putea avea UE dacă nu își îndeplinește partea din pactul comercial încheiat cu Washingtonul până la sfârșitul lunii iulie, președintele Donald Trump a avertizat că UE-27 „vor plăti atunci taxe vamale de 35%”. Trump a numit, de asemenea, suma convenită un „cadou” pe care administrația sa „l poate folosi pentru a investi în orice dorește”. Discuțiile SUA-UE Acordul SUA-UE reduce tarifele impuse de Trump blocului comunitar de la 30% la 15% și va intra în vigoare pe 8 august, cu șapte zile mai târziu decât era planificat. UE a fost unul dintre ultimii actori care au ajuns la un acord comercial cu Washingtonul, așa cum se reflectă în ordinul executiv al lui Trump, care a stabilit tarife vamale pentru majoritatea produselor europene la 15%. Acest procent a fost anunțat ca parte a unui acord între Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmărea evitarea unui război comercial și amenințarea ca Washingtonul să impună un tarif general de 30% asupra importurilor din UE. Pactul stabilește, de asemenea, „tarife zero” pentru diverse produse, precum și achiziții strategice europene în valoare de 750 de miliarde de dolari în gaze, petrol, energie nucleară și cipuri de inteligență artificială; investiții în economia SUA de 600 de miliarde de dolari; și o creștere a achizițiilor de echipamente militare americane. Plafonul tarifar de 15% include taxele vamale aplicabile bazate pe principiul națiunii celei mai favorizate (NFC), cu excepția cazului în care acestea depășesc 15%, caz în care se va aplica cea mai mare rată tarifară NFC, iar tratamentul va rămâne același ca în perioada anterioară datei de 2 aprilie.
Donald Trump dublează tarifele vamale impuse produselor indiene /Casa Albă: INDIA importă petrol rusesc
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis, miercuri, un ordin executiv prin care dublează tarifele vamale impuse Indiei, sub acuzația achizițiilor de petrol din Rusia, ceea ce riscă să amplifice tensiunile dintre Washington și New Delhi. ”Președintele Trump a constatat că India importă în prezent petrol rusesc. Drept consecință, pentru a aborda urgența națională generată de acțiunile Rusiei contra Ucrainei, președintele SUA impune tarife vamale suplimentare de 25% asupra importurilor din India, începând din 27 august, din cauza faptului că India importă direct sau indirect petrol din Federația Rusă. Aceste tarife se adaugă celorlalte taxe sau accize aplicabile importurilor indiene”, anunță Casa Albă. Trump anunțase deja taxe vamale generale de 25% impuse importurilor indiene, astfel că, prin noua decizie, ponderea tarifelor comerciale aplicate Indiei va atinge 50%. ”Importurile indiene de petrol din Federația Rusă subminează eforturile Statelor Unite de contracarare a activităților nocive ale Rusiei. Revânzarea ulterioară de către India a acestui petrol pe piața deschisă, adesea cu profituri semnificative, permite economiei Rusiei să finanțeze agresiunea militară. Prin impunerea tarifelor suplimentare de 25%, președintele Trump vrea să descurajeze țările să susțină economia Federației Ruse prin importuri de petrol și să producă efecte economice grave Federației Ruse din cauza actualelor agresiuni”, subliniază Casa Albă. Donald Trump avertizase că va majora tarifele vamale impuse importurilor indiene. “India nu a fost un partener comercial corect, de aceea, le-am impus tarife de 25%, dar cred că le voi majora substanțial, întrucât cumpără petrol rusesc, alimentează aparatul de război, iar eu nu voi accepta așa ceva”, a afirmat Donald Trump. În replică, Administrația Vladimir Putin a contestat acuzațiile lui Donald Trump la adresa Indiei. ”Nu considerăm legitime aceste afirmații. Credem că națiunile suverane ar trebui să aibă dreptul de alegere a partenerilor comerciali și economici”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Vladimir Putin s-a întâlnit cu emisarul lui Donald Trump /Rusia ar putea accepta ARMISTIȚIU aerian în Ucraina