Etichetă: Economic

BNR confirmă declinul economiei. Datoria externă totală a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni din 2026

Datoria externă totală a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni ale anului 2026, până la 229,5 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Cea mai mare componentă a datoriei externe rămâne cea a administrației publice, care a urcat de la 125,6 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut la 126,9 miliarde de euro la finalul lui aprilie. Conform raportului publicat de instituție, creșterea datoriei externe a administrației publice a fost susținută în principal de majorarea împrumuturilor contractate de stat, care au urcat cu 2,38 miliarde de euro față de finalul anului 2025, până la 24,6 miliarde de euro. În schimb, stocul titlurilor de natura datoriei s-a diminuat cu 631 milioane de euro, până la 87,3 miliarde de euro. Sursa: BNR De asemenea, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, adică 79,6% din totalul datoriei externe și o creștere de 1,4% față de sfârșitul anului 2025. În paralel, datoria externă pe termen scurt a scăzut cu 2,8%, până la 46,7 miliarde de euro. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 mld. euro BNR mai arată că, în perioada ianuarie-aprilie 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde în perioada ianuarie-aprilie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 197 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. Sursa; BNR Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,5 miliarde de euro, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în perioada ianuarie – aprilie 2025.

Românii au consumat mai puțină energie electrică în primele patru luni ale anului. Ce spun datele INS despre producția țării

Consumul de energie electrică, în primele patru luni ale anului 2026, a scăzut în gospodăriile populației cu peste 10%, dar și în economie cu 0,4%, față de perioada similară din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, producția de energie a României a scăzut cu 1,5% în aceeași perioadă analizată. Conform datelor publicate de INS, principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 356,7 mii față de perioada similară din 2025. Producția internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) față de aceeași perioadă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%). Sursa: Institutul Național de Statistică În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025. Producția din termocentrale a scăzut Producția din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nucealro-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%). Sursa: Institutul Național de Statistică De asemenea, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%. Exportul de energie electrică a crescut Exportul de energie electrică a fost de 5,148 miliarde kWh, în creştere cu 708,7 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2,152 miliarde kWh, în creştere cu 325,4 milioane kWh, conform datelor INS.

Cum arată Râșnovul, orașul unde Adrian Veștea, premierul desemnat, a fost primar 12 ani. Ce s-a întâmplat cu numărul de turiști și investițiile locale

Adrian Veștea, noul premier desemnat de președintele Nicușor Dan, este unul dintre politicienii care și-au construit cariera administrativă la nivel local. Originar din Râșnov, acesta a condus orașul timp de trei mandate consecutive, între 2004 și iulie 2016, înainte să preia funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. Și în perioada mandatului lui Veștea, dar și după această perioadă și mai ales datorită investițiilor private locale atrase, Râșnovul a fost unul dintre puținele orașe ale României care au crescut din punct de vedere economic, în vreme ce alte regiuni s-au depopulat. Ce arată cifrele oficiale? Adrian Veștea – Premierul desemnat, fost primar al Râșnovului De la sărăcie cruntă la „miracolul” României Râșnovul a trecut prin una dintre cele mai spectaculoase transformări economice și turistice din întreaga țară. Orașul, aflat la intersecția dintre Bran, Poiana Brașov, Brașov și Predeal, a crescut din toate punctele de vedere, de la explozia turismului, la fabricile multinaționale care s-au deschis în jurul lui și care alimentează economia. De la declin la o destinație cu peste jumătate de milion de turiști anual La începutul anilor 2000, imaginea Râșnovului era complet diferită față de cea din prezent. Cetatea medievală, principalul simbol al localității, se afla într-o stare de degradare avansată, iar orașul traversa dificultăți economice mari. În următoarele două decenii însă, turismul local a cunoscut o creștere accelerată. Astfel, numărul de oameni care aleg anual Râșnovul a depășit pragul de 500.000, iar unitățile de cazare primesc de 250 de ori mai mulți vizitatori decât acum 20 de ani. Sursa foto: Facebook/Dino Parc Râșnov Succesul nu a apărut peste noapte. Dezvoltarea orașului s-a bazat pe un mix de investiții publice și private. Reabilitarea Cetății Râșnov, dezvoltarea infrastructurii turistice, dar și apariția Dino Parc, una dintre principalele atracţii ale oraşului, au contribuit activ la creșterea turismului, atât din țară cât și din străinătate. Economia locală a crescut de peste șase ori în 17 ani Transformarea orașului nu s-a limitat doar la turism. Conform datelor analizate de Termene.ro, mediul de afaceri din Râșnov a înregistrat o evoluție spectaculoasă în perioada 2008-2024. Cifra de afaceri cumulată a companiilor înregistrate în Râșnov a crescut de la puțin peste 209 milioane de lei în 2008 la aproape 1,3 miliarde de lei în 2024, adică un avans de 519%. Sursa Foto: Visit Rasnov / Facebook În aceeași perioadă, profiturile nete cumulate au urcat de la 7 milioane de lei la 135,7 milioane de lei, o creștere de aproape 19 ori. Dacă în 2008 firmele locale înregistrau un rezultat net agregat negativ, de 4,7 milioane de lei, în 2024 soldul profitului net a ajuns la peste 110 milioane de lei. Numărul locurilor de muncă a crescut cu două treimi Expansiunea economică a Râșnovului s-a reflectat și în piața muncii. Numărul total al angajaților companiilor din orășel a crescut de la 1.519 persoane în 2008 la 2.533 în 2024, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 67%. Sursa Foto: Visit Rasnov / Facebook Totodată, productivitatea companiilor locale s-a îmbunătățit semnificativ. Dacă în 2008 rezultatul net raportat la numărul de angajați indica o pierdere de aproximativ 3.100 de lei per angajat, în 2024 aceasta a ajuns la un profit net de aproape 45.300 de lei pentru fiecare salariat.

Cât ar urma să câștige medicii și asistenții din 2027, potrivit noii legi a salarizării

Noua lege a salarizării schimbă modul în care sunt calculate veniturile din sistemul public de sănătate. Medicii primari ar urma să aibă un salariu de bază brut de 16.400 de lei, medicii specialiști 13.120 de lei, iar un medic rezident anul I ar porni de la 7.872 de lei. Pentru asistenții medicali, creșterile sunt mai vizibile la salariul de bază: un asistent medical principal ar ajunge la 7.790 de lei brut, iar un debutant la 7.011 lei brut. Veniturile totale vor depinde însă în continuare de sporuri, gărzi, ture și specificul unității medicale. Proiectul noii legi a salarizării unitare introduce o formulă comună pentru întregul sector bugetar. Salariul de bază se stabilește prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință, la care se adaugă, după caz, gradațiile de vechime. Pentru anul 2027, valoarea de referință prevăzută în proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8, iar grila include 12 grade salariale. Ministerul Muncii susține că reforma urmărește reducerea diferențelor foarte mari dintre instituții și aplicarea principiului „muncă egală, salariu egal”, inclusiv în sănătate, unde veniturile pot varia mult în funcție de spital, secție, sporuri și gărzi. Medicii primari: salariu de bază de 16.400 de lei, dar creștere mai mică la venitul total În cazul medicilor primari, noua grilă prevede un salariu de bază brut de 16.400 de lei, rezultat din coeficientul 4,00 înmulțit cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Pentru medicii specialiști, salariul de bază brut ar urma să fie de 13.120 de lei, iar pentru un medic rezident anul I, 7.872 de lei. Aceste sume reprezintă baza de calcul și nu includ toate componentele care pot apărea în venitul lunar, precum sporuri, gărzi sau alte plăți specifice activității medicale. Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui medic primar, la gradația 0, ar crește cu aproximativ 16%, de la o valoare mediană de 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027. Creșterea este importantă la nivelul salariului fix, însă avansul este mult mai mic dacă se ia în calcul venitul brut lunar total. Pentru medicii primari, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 21.437 lei la 22.016 lei, adică o majorare de aproximativ 3%. Explicația este că, în prezent, o parte consistentă din veniturile medicilor vine din sporuri, gărzi și alte plăți suplimentare. Noua lege încearcă să mute o parte mai mare a remunerației în salariul de bază și să reducă diferențele dintre spitale. În cazul medicilor primari, intervalul veniturilor brute lunare ar urma să se restrângă de la 17.588 – 32.206 lei în 2026 la 20.127 – 28.738 lei în 2027. Asistenții medicali: creștere mare la salariul de bază Pentru asistenții medicali, proiectul aduce creșteri mai vizibile la salariul de bază. Un asistent medical principal ar urma să ajungă la un salariu de bază median de 7.790 de lei brut în 2027, față de 6.084 lei în 2026. Majorarea este de aproximativ 28%, una dintre cele mai mari creșteri din sistemul bugetar pentru o funcție de execuție. La nivelul venitului brut lunar total, creșterea este însă mai redusă. Pentru asistenții medicali principali, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 11.270 lei la 11.788 lei. Și aici, reforma urmărește reducerea diferențelor dintre unități sanitare: veniturile brute ale asistenților medicali, care în prezent pot varia între 8.413 lei și 14.522 lei, ar urma să se încadreze în 2027 între 9.952 lei și 14.308 lei. O categorie vizată direct de majorări este cea a debutanților. Salariul de bază al unui asistent medical debutant ar urma să crească de la 5.530 lei în 2026 la 7.011 lei brut în 2027, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 27%. Guvernul justifică această creștere prin nevoia de a face sistemul public de sănătate mai atractiv pentru tineri și de a reduce deficitul de personal. Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază sau valori mediane din simulările oficiale. Venitul final poate fi mai mare, în funcție de specialitate, secție, ture, gărzi, condiții de muncă și sporurile aplicabile. Modificare importantă în organizarea grilelor salariale Una dintre modificările importante din proiect este reorganizarea grilelor din sănătate. Potrivit informațiilor prezentate pe baza proiectului, cele patru grile existente în prezent pentru personalul din sănătate ar urma să fie combinate într-o singură grilă. Nivelul coeficienților ar urma să fie stabilit prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de categoria unității sanitare, subunitatea sanitară și secția în care lucrează angajatul. Proiectul prevede și o marjă de ajustare a coeficientului, între un maxim majorat cu 10% și un minim diminuat cu 10%, în funcție de criterii care ar urma să fie stabilite de Ministerul Sănătății. Printre criterii ar putea intra volumul de activitate, specificul locului de muncă și complexitatea activității desfășurate. Sporurile rămân esențiale Sănătatea rămâne unul dintre domeniile în care sporurile au o pondere importantă în venitul lunar. În cazul asistenților medicali, partea variabilă a salariului poate reprezenta aproximativ 52% din salariul de bază, potrivit datelor analizate în cadrul reformei. Acesta este motivul pentru care, deși salariul de bază crește semnificativ, venitul total nu avansează în aceeași proporție. Proiectul păstrează tratamentul diferențiat pentru activitățile medicale cu grad ridicat de risc, responsabilitate sau complexitate. Gărzile și munca în ture ar urma să fie plătite în continuare separat, iar autoritățile susțin că anumite specialități, precum cele din blocurile operatorii sau zonele cu risc ridicat, nu pot fi tratate identic cu alte domenii bugetare. În același timp, unele sporuri ar urma să fie plafonate sau reduse. Pentru condiții deosebit de periculoase, proiectul discutat prevede niveluri de până la 40% sau 50% din salariul de bază, față de niveluri care pot ajunge în prezent până la 85%. Pentru condiții grele de muncă, sporul ar urma să fie de până la 5%, față de 15% în prezent, iar pentru activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, sporul ar urma să fie de până la 10%, față de 30%. Care sunt nemulțumirile sindicatelor

Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate

Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.

Programul de guvernare Tomac. Premierul desemnat propune un nou tip de firmă: SRL de Exercițiu pentru tineri sub 18 ani. Ce presupune

Programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac vine cu o surpriză: un nou tip de societate comercială. Este vorba de ceea ce autorii numesc „SRL de Exercițiu” și se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16-18 ani. Ce presupune. Programul propune o formă juridică nouă, destinată adolescenților care vor să învețe antreprenoriatul printr-o activitate economică reală. Un tânăr ar putea fi asociat sau administrator într-un singur astfel de SRL. Este, în esență, un SRL simplificat și temporar, situat între o firmă de exercițiu școlară și un SRL obișnuit. Facilitățile propuse SRL-ul de Exercițiu ar avea: constituire fără taxe; procedură simplificată de înregistrare; înregistrare exclusiv online; impozit pe venit de 0%; cifră de afaceri limitată la 20.000 de euro; contabilitate simplă; un singur document depus la ANAF; limitarea fiecărei persoane la o singură societate de acest tip. La împlinirea vârstei de 18 ani de către asociatul unic sau de către unul dintre asociați ori administratori, firma ar trebui fie: să se transforme într-un SRL obișnuit; să fie radiată. Cum ar funcționa în practică De exemplu, un elev de 17 ani care dezvoltă aplicații, produce obiecte prin imprimare 3D sau oferă servicii creative ar putea înființa online un SRL de Exercițiu. Ar putea emite facturi, încasa venituri și lucra cu clienți, fără costurile și formalitățile unui SRL obișnuit. Dacă activitatea rămâne sub plafonul de 20.000 de euro, firma beneficiază de regimul simplificat. La 18 ani, tânărul decide dacă afacerea merită continuată și o transformă într-un SRL normal sau o închide. Ce urmărește măsura Propunerea are trei obiective principale: Educație antreprenorială practică. Tinerii nu ar mai învăța doar teoretic cum funcționează o companie, ci ar gestiona clienți, venituri, contracte și obligații administrative reale. Formalizarea activităților economice ale adolescenților. Tinerii care realizează aplicații, design, conținut digital, produse artizanale sau alte servicii ar putea lucra într-un cadru legal simplificat. Crearea timpurie a unei culturi antreprenoriale. Eșecul unei prime inițiative ar avea costuri administrative reduse, iar proiectele viabile ar putea continua ca SRL-uri normale. Premierul desemnat Eugen Tomac a realizat o schiță de program de guvernare, însă nu este forma finală, care va fi depusă în Parlament, dezbătută și apoi votată de aleși.

Un fost șef ANPC demontează mitul vacanțelor ieftine în Bulgaria: Am comparat preţurile. Concluzia e surprinzătoare

Un fost şef al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a comparat preţurile de la magazine din Mangalia şi Balcic. Concluzia lui a fost surprinzătoare „pentru mulți turiști români”: preţurile din Bulgaria sunt mai mari decât cele din România. Paul Anghel a postat pe Facebook o serie de fotografii cu prețurile de la supermarket din Mangalia și din Balcic cu un comentariu în care demontează mitul că „Bulgaria e mai ieftină” ca România. Însă comparația făcută de fostul șef ANPC vine într-un moment în care economia Bulgariei e în plin proces de tranziție în contextul adoptării monedei euro, proces care a alimentat în ultimele luni dezbateri și temeri privind creșterea prețurilor. Chiar dacă autoritățile europene și bulgare susțin că trecerea la euro nu generează automat scumpiri, experiența altor state arată că anumite categorii de produse și servicii pot înregistra ajustări de preț în perioada de tranziție. „Recomand consumatorilor să compare prețurile” „Am comparat preţurile din Carrefour Mangalia cu cele din Carrefour Balcic. Concluzia este surprinzătoare pentru mulţi turişti români: numeroase produse sunt mai scumpe pe litoralul bulgăresc decât pe litoralul românesc. Ani la rând am auzit că în Bulgaria este mai ieftin”. Astăzi, realitatea din magazine arată că această percepţie nu mai este valabilă în toate situaţiile. Recomand consumatorilor să compare preţurile şi să nu îşi bazeze deciziile doar pe impresii sau pe experienţe din anii trecuţi. Bonul de casă rămâne cel mai bun indicator al costului real al unei vacanţe”, a transmis Paul Anghel pe Facebook. Bulgaria a trecut la moneda euro din 1 ianuarie 2026. Prețurile sunt încă exprimate și în leva, fosta monedă națională a țării vecine, și în euro. Dar plățile se fac numai în euro. Prețurile s-au rotunjit în sus, după convertire, iar cetățenii bulgari se plâng că doar din salarii și pensii nu reușesc să țină pasul. Cât de mult se scumpește prima vacanță în Bulgaria după adoptarea euro Primul 1 Mai cu euro în Bulgaria a presupus alocarea unui buget mai mare. Pentru un turist român, schimbarea practică este următoarea: vacanța în Bulgaria devine mai ușor de calculat, dar nu neapărat mai ieftină. Plata în euro elimină costurile de schimb valutar și confuzia dintre lei, leva și euro, însă prețurile din benzinării, restaurante și hoteluri trebuie comparate atent. În zonele turistice, mai ales pe litoral, rotunjirile și tarifele sezoniere pot da impresia unei scumpiri mai mari decât media națională. În perioada de tranziție, autoritățile bulgare au impus afișarea duală a prețurilor, în leva și euro (lucru care s-a întâmplat și în alte țări), pentru a limita rotunjirile abuzive și pentru a ajuta consumatorii să compare mai ușor tarifele. Afișarea dublă a început în august 2025 și continuă până în august 2026

Cum își pot recupera banii românii păcăliți de bănci, prin ROBOR

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat în premieră, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, care sunt pârghiile juridice prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență în stabilirea ROBOR. Cazul ROBOR ar putea avea consecințe care depășesc cu mult amenda record de 710 milioane de euro aplicată de Consiliu băncilor. Ce pot face persoanele păgubite pentru a-și recupera prejudiciul Pentru prima dată, sute de mii de debitori au un argument instituțional ca să ceară în instanță despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență și recuperarea sumelor pe care consideră că le-au plătit în plus. În primăvara anului 2022, perioada în care s-a derulat investigația Consiliului Concurenței, de exemplu, erau aproape 490.000 de debitori, cumulat, cu credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, conform datelor BNR. Bogdan Chirițoiu a detaliat, pentru Gândul, ce urmează după ce Consiliul a finalizat investigația începută în 2022 și a constatat că  cele 10 bănci vizate au denaturat procedura de stabilire a ROBOR, comunicând între ele în timpul fixingului.  El a explicat că debitorii care se consideră păgubiți se pot adresa instanței din momentul în care instituția va face publică motivarea deciziei. „Vineri (n.r. pe 5 iunie) am luat hotărârea de a sancționa băncile pe baza probelor care există în raport. Acum urmează ca în aproximativ o lună să finalizăm motivarea”, spune președintele autorității de concurență. Cele 10 instituții de credit au la dispoziție o lună să plătească amenda Din momentul în care băncile vor primi decizia motivată a Consiliului au la dispoziție o lună fie să plătească sancțiunea, fie să o conteste în instanță. „Important de spus este chiar dacă va fi contestat în instanță, amenda trebuie plătită. Deci sunt două lucruri diferite. Acțiunea în instanță, nu suspendă executarea sancțiunii, plata amenzii. După care va urma un proces care durează. Procesele se judecă la Curtea de pe București, la Înalta Curte de Casație și Justiție și în medie ele durează cam 5 ani de zile. Bazându-ne pe pe precedente, până acum rata noastră e succes la Înalta Curte a fost foarte bună. Eu sper și sunt convins că se va menține și în acest caz”, a declarat Chirițoiu. Rata de succes a Consiliului în instanță este importantă pentru debitorii care, la rândul lor, vor să se adreseze instanței. Însă Bogdan Chirițoiu precizează că acțiunile civile sunt separate de litigiul administrativ dintre bănci și Consiliul Concurenței, iar succesul lor va depinde de capacitatea fiecărui reclamant de a demonstra prejudiciul și legătura acestuia cu conduita anticoncurențială constatată. De aceea, chiar dacă decizia Consiliului poate reprezenta un punct de plecare solid, ea nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, ci deschide posibilitatea unor procese civile. O premieră juridică pentru România Dreptul român oferă deja un mecanism prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, în baza actului normativ care transpune Directiva 2014/104/UE. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 170/2020. Totuși, Bogdan Chirițoiu avertizează că decizia Consiliului este punctul de pornire, ea nu va duce automat la despăgubiri. Însă deschide calea unor procese civile care vor testa pentru prima dată în România mecanismul prevăzut de această legislație. „E un parcurs legal diferit. Noi avem o decizie administrativă care e contestată la CAB și ICCJ pe zona administrativă, deci secție contencios administrativ. În paralel cu aceste procese, da, este posibil să fie deschise acțiuni în despăgubire în instanțele civile – există o lege în acest sens care transpune o directivă europeană. Problema este că această lege există deja de mai mulți ani în România, dar n-a fost folosită până acum. Deci, dacă se va ajunge la procese în această speță va fi o premieră și ca atare nu știu să vă spun cât ar dura aceste aceste procese – nu e o istorie în spate”, a explicat Chirițoiu pentru Gândul. Având în vedere volumul mare de credite legate de ROBOR, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Începând cu 2018, rata ROBOR la 3 luni, spre exemplu, cea mai folosită de bănci ca rată de referință, a avut fluctuații ridicate: de la sub 2% la 8%. Care sunt, de fapt, acuzațiile la adresa instituțiilor bancare Șeful autorității de concurență a detaliat că decizia nu vizează politica monetară sau modul de funcționare al ROBOR ca indicator, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing. Chirițoiu a menționat că dosarul se bazează pe dovezi obținute de instituție privind schimbul de mesaje, coordonarea și alte mecanisme prin care instituțiile de credit s-au influențat reciproc. De asemenea, el a precizat că investigația a fost analizată împreună cu Comisia Europeană, fiind vorba despre o încălcare a normelor europene în materie de concurență. Precizările vin la puțin timp după ce BNR a reacționat  la investigația Consiliului Concurenței și a cerut clarificări pentru a nu se genera „controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”. Chirițoiu a explicat, pentru GÂNDUL, că în intervalul de aproximativ 30 de minute în care se stabilesc cotațiile folosite la calculul ROBOR, fiecare bancă ar trebui să își transmită independent estimarea, fără să cunoască în prealabil pozițiile concurenților.  Chirițoiu: „Dosarul a fost validat cu Comisia Europeană” Investigația ar fi arătat însă că unele instituții financiare puteau vedea cotațiile celorlalte și își ajustau propriul comportament în funcție de acestea, ceea ce, în opinia Consiliului, a denaturat mecanismul concurențial de stabilire a indicelui. „Noi nu aveam dreptul să aplicăm sancțiuni fără să avem OK-ul Comisiei Europene pentru că aici constatăm încălcarea Tratatului Uniunii Europene (n.r. aspectele privind regulile de concurență). Mai precis, nu poți să faci asta fără să te consulți cu Comisia că e interpretat în mod corect tratatul. Da, deci suntem foarte încrezători în șansele noastre de de succes în instanță. Cazul seamănă, nu e identic, dar seamănă cu amenzi similare aplicate în trecut în Statele Unite, în Europa și Marea Britanie tot pentru denaturări ale indicilor de piață”, ne-a declarat Chirițoiu. În opinia sa, nu e nicio surpriză că

Complexul Energetic Oltenia are un nou președinte al directoratului. Cine preia funcția lui Dan Plaveti după plecarea sa la Hidroelectrica

Consiliul de Supraveghere al societății Complexului Energetic Oltenia a hotărât numirea lui Constantin-Cosmin Trufelea în funcția de președinte al directoratului companiei. Fostul președinte, Iulius Dan Plaveti, a fost numit, recent, în funcția de președinte al directoratului Hidroelectrica.  CEO, producătorul a peste 95% din lignitul României și unul dintre cei mai importanți actori în actualul mix al sistemului energetic național, are o pondere de peste o zecime din producția națională de energie, are o nouă conducere executivă. În cadrul aceleiași ședințe s-a votat și numirea lui Ion Petroniu în funcția de membru provizoriu al directoratului, se arată într-un comunicat al companiei. Cine este noul președinte al directoratului CEO Potrivit sursei citate, noul președinte al directoratului CEO este absolvent al Facultății de Electromecanică din cadrul Universității din Craiova și are o experiență profesională de aproape 30 de ani în activitatea minieră. Constantin-Cosmin Trufelea și-a desfășurat activitatea în cadrul exploatărilor miniere din Bazinul Olteniei și a ocupat de-a lungul timpului funcții de inginer, șef sector, director de exploatare minieră și șef de unitate minieră de carieră. Constantin-Cosmin Trufelea Acesta a coordonat activitatea la Cariera Roșia, una dintre cele mai importante exploatări miniere de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia și a fost implicat în proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul minier și energetic. Din anul 2023, Trufelea este membru al Directoratului Complexului Energetic Oltenia. Ion petroniu, numit membru provizoriu al directoratului În ceea ce îl privește pe Ion Petroniu, compania a transmis că acesta are o experiență de peste 35 de ani în sectorul energetic și a ocupat, de-a lungul timpului, funcţii de execuţie, coordonare şi conducere în domeniile producţiei de energie, exploatării miniere şi investiţiilor. Ion Petroniu În ultimii ani, acesta a deţinut funcţia de Director al Direcţiei Strategii Dezvoltare din cadrul Complexului Energetic Oltenia, fiind implicat în elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare şi a proiectelor de investiţii ale societăţii.

SpaceX a debutat vineri cu 150 $ la bursa Nasdaq. În doar câteva minute, prețul unei acțiuni la compania trilionarului Elon Musk a crescut cu 16 $

Imperiul de rachete, sateliți și AI al lui Elon Musk se duce „până la lună”, după ce omul de afaceri a scris istorie după ce a devenit primul trilionar. Compania sa spațială, SpaceX,  a fost oficial listată la bursă, acțiunile fiind tranzacționate sub simbolul SPCX. A atras 75 de miliarde de dolari în cea mai mare listare la bursă din istorie. Analiștii de pe Wall Street avertizează investitorii: trebuie să se aștepte la o volatilitate crescută în prima zi de tranzacționare. În cele din urmă, ar putea rezulta doar o bulă speculativă.  După ce Elon Musk și-a schimbat statutul de la miliardar la cel de trilionar,  SpaceX, companie înființată în 2002, a debutat vineri cu 150 de dolari la bursa Nasdaq, cu 11% peste prețul stabilit de IPO. Potrivit Reuters ,  compania era evaluată la 1,96 de trilioane de dolari, asta după ce joi seară, prețul de listare era la 135 de dolari pe acțiune.  SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României. Prețul acțiunilor a urcat cu 16 dolari în câteva minute În doar câteva minute, prețul a urcat spre 161 de dolari, fiind raportate tranzacții de 14 miliarde de dolari în câteva minute. 89 de milioane de acțiuni au fost schimbate. Dacă acțiunile cresc prea mult și prea repede, tranzacționarea poate fi suspendată. La jumătatea ședinței de la Nasdaq la care vorbea Elon Musk, o acțiune la compania SpaceX a ajuns să valoreze 166 de dolari. Sursa Foto: Saratta Chuengsatiansup Ce vrea să facă Elon Musk cu atâția bani? Un trilion de dolari înseamnă o mie de miliarde de dolari. Este o sumă imensă pe care Elon Musk nu poate să o cheltuiască într-o viață.  Dacă ar cheltui 1 milion de dolari în fiecare zi, i-ar lua 2.740 de ani pentru a-și epuiza averea imensă. Ce intenționează să facă SpaceX cu banii? Elon Musk dorește să folosească sumele mari pentru proiecte tech: infrastructură pentru AI, lansare de noi constelații de sateliți Starlink și îmbunătățirea tehnologiei rachetelor pentru a fi transportați astronauți pe Lună și pe Marte în viitorul apropiat. Elin Musk susține că dorește să investească foarte mult în dezvoltarea de centre de date pentru AI în spațiu. Trilionarul o vede ca pe o soluție pentru a depăși limitările energetice de pe Pământ. Și românii pot cumpăra acțiuni Investitorii români pot cumpăra acțiuni la SpaceX încă din prima zi de tranzacționare.  Se pot face tranzacții și în intervalul 23:00 – 03:00, ora României. Sursa Foto: Hepta/Profimedia