Etichetă: Economic

Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate pana anul viitor. Măsura este temporară și vine după creșterile mari din 2024 facute de guvernul condus de marcel ciolacu. „A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor și de peste 30% în cazul pensiilor. Nu o mai putem suporta ca nivel de indexare”, a spus Bolojan. De asemenea, se va aplica o taxă (CASS) de 10% pentru pensiile peste 3.000 de lei.  „La o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei”, adaugă primul-ministru. Pe lângă înghețarea salariilor și pensiilor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț. Vezi aici lista completă de măsuri discutate Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Liderii COALIȚIEI s-au reunit la Guvern pentru a decide pachetul noilor măsuri fiscale Ordonanța AUSTERITĂȚII. Ce măsuri se pregătește să adopte cabinetul Bolojan/ TVA 21%, CASS pentru pensii și creșterea accizelor la carburanți și tutun Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Taxele guvernului Bolojan vor duce la scumpiri în lanț și contracție economică. Avertismentul dat de Confederația Patronală Concordia

Confederația Patronală Concordia a reacționat ferm la pachetul de măsuri fiscale anunțat astăzi de premierul Ilie Bolojan, exprimând o profundă îngrijorare față de impactul economic și social al noilor politici. Într-un comunicat de presă dur, Concordia acuză Executivul că transferă, din nou, costurile consolidării bugetare asupra sectorului privat și asupra populației, fără consultare prealabilă cu partenerii sociali. Confederația reprezintă 20 de sectoare economice-cheie, însumând 30% din PIB și peste 450.000 de angajați. Cum văd aceștia măsurile TVA crescut, dividende supraimpozitate, accize majorate Concordia condamnă „agresivitatea” pachetului fiscal, detaliind o serie de măsuri considerate împovărătoare: Creșterea TVA: De la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente – decizie care, potrivit organizației, va stimula inflația și va reduce dramatic puterea de cumpărare a românilor. HoReCa afectată: Majorarea TVA de la 9% la 11% pentru sectorul ospitalității, deja fragilizat, ar putea duce la pierderi masive. Impozitul pe dividende: Ridicarea acestuia de la 10% la 16%, o creștere de 60%, este calificată drept „supraimpozitare nejustificată” a investitorilor și antreprenorilor români. Accize majorate: Cu 10% pentru combustibili, alcool și tutun – măsură care va scumpi transportul și va reduce competitivitatea economiei. În special, creșterea de 15% a accizei la bere este considerată „fără precedent”, punând în pericol un sector care contribuie anual cu 3 miliarde de euro la PIB. Taxarea suplimentară a băncilor: Concordia avertizează că suprataxarea profitului bancar va reduce accesul la finanțare și va scumpi creditarea, afectând întregul ecosistem economic. Mediul privat – victima structurală a reformelor Organizația susține că aceste măsuri vor duce la scumpiri în lanț și la o contracție economică, afectând în cele din urmă chiar baza fiscală pe care Guvernul dorește să o lărgească. În plus, Concordia atrage atenția asupra lipsei de acțiune în combaterea concurenței neloiale – în special prin neimpozitarea coletelor din afara UE – și a absenței totale a consultării mediului de afaceri. Solicitări adresate Guvernului Concordia cere Guvernului următoarele: Consultări reale și transparente cu organizațiile patronale înaintea adoptării finale a măsurilor; Evaluarea impactului cumulat al măsurilor asupra economiei reale; Reducerea cheltuielilor publice, proporțional cu sacrificiile cerute sectorului privat; Perioade de tranziție adecvate pentru implementarea măsurilor; Reforma ANAF pentru combaterea reală a evaziunii fiscale; Predictibilitate fiscală printr-un calendar clar de eliminare a măsurilor distorsionante; Măsuri pentru redresarea economică, nu doar pentru corecția bugetară. „România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate și durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naționale, în timp ce ineficiențele structurale ale statului rămân nerezolvate,” subliniază comunicatul Concordia.

Elevii și studenții, cu BURSELE tăiate de Executiv. Ilie Bolojan: Nu ne mai putem permite

Premierul Ilie Bolojan anunță miercuri că va exista o reformă a burselor elevilor și studenților. Potrivit acestuia, un miliard de euro costă statul în ceea ce privește bursele școlare. „Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi”, spune Bolojan. Șeful Executivuluia adaugă că suma pentru burse a crescut de la 188 milioane de lei acum 3 ani, la 4,7 miliarde de lei în 2024-2025. „Gândiți-vă că acum 3 ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creștere de 10 ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca, printr-o aplicare neconformă, să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul”, adugă premierul. Pe lângă reducerea burselor, Guvernul condus de Ilie Bolojan are în vedere creșterea cotei generale de TVA de la 19%, la 21%, creșterea cotei reduse de TVA de la 9 la 11%, creșterea CASS la pensii peste 3.000 de lei, creșterea accizelor la combustibil și tutun, dar și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, potrivit draftului OUG trenuleț. Vezi aici lista completă de măsuri discutate Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Liderii COALIȚIEI s-au reunit la Guvern pentru a decide pachetul noilor măsuri fiscale Ordonanța AUSTERITĂȚII. Ce măsuri se pregătește să adopte cabinetul Bolojan/ TVA 21%, CASS pentru pensii și creșterea accizelor la carburanți și tutun Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Vânzările de maşini electrice Tesla, în cădere liberă. S-au înregistrat scăderi de 13%

Elon Musk, proprietarul companiei ce produce Tesla, mâna dreaptă a preşedintelui american Donald Trump la începutul mandatului acestuia, are probleme mari în afaceri. Vânzările de maşini electrice Tesla au scăzut cu 13% în ultimele trei luni. De vină sunt boicoturile legate de opiniile politice ale lui Elon Musk, ce continuă să ţină cumpărătorii departe. Evoluţia este semnificativă având în vedere aşteptările ca furia faţă de CEO-ul companiei să se fi diminuat, potrivit Associated Press. Scăderea vânzărilor se adaugă semnelor tot mai mari că apropierea lui Musk faţă de preşedintele american Donald Trump şi politicienii de extremă dreapta din Europa a avut un impact profund şi durabil asupra atractivităţii mărcii Tesla. Noile cifre sunt, de asemenea, un posibil semn că Tesla ar putea dezamăgi atunci când va anunţa câştigurile din al doilea trimestru la sfârşitul acestei luni. În primele trei luni ale acestui an, venitul net a scăzut cu 71%. Vânzările au scăzut la 384.122 în aprilie, până în iunie, faţă de 443.956 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În această perioadă, Musk a părăsit oficial administraţia Trump unde a fost responsabil cu reducerea cheltuielilor, iar speranţele că vânzările îşi vor reveni au crescut.

Ilie Bolojan anunță și a doua etapă de măsuri: „Avem ministere unde au fost dublate salariile”

Premierul Ilie Bolojan afirmă că până la sfârșitul lunii iulie va veni cu o a doua etapă de măsuri care include pensiile speciale, un jalon din PNRR, precum și reforma unor instituții-cheie. În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%”, iar instituții precum ASF, ANCOM și ANRE vor fi reorganizate prin reducerea cheltuielilor. „În etapa a doua, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate, prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă”, a afirmat Bolojan. Există ministere care și-au aplicat sporuri de câte 45% – 50% și, practic, „prin două operațiuni și-au dublat salariile”, mai anunță șeful Executivului. „Dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiect pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și n-ar fi fost întârzieri și dacă absorția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație”, a adăugat Bolojan. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

ANAF a colectat venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei în primul semestru din 2025

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei în primul semestru din 2025. Astfel, se înregistrează o creștere de 12,20% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de preșă al ANAF. „Programul de încasări venituri bugetare alocat Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru activitatea din primul semestru al anului 2025 a fost de 249,03 miliarde lei, fiind colectate: venituri bugetare brute în sumă de 266,38 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,8% (indice nominal), respectiv mai mult cu 30,28 miliarde lei decât în perioada similară din anul 2024 (236,10 miliarde lei), venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,20% (indice nominal), în sume absolute cu 26,67 miliarde lei mai mult decât în primul semestru al anului 2024 (218,55 miliarde lei)”, se arată în comunicat. ANAF a comunicat că s-au implementat soluții digitale care să conducă la creșterea colectării veniturilor bugetare. „Am făcut pași importanți către modernizare, implementând soluții digitale care să conducă la creșterea colectării veniturilor bugetare dintre care amintește: implementarea sistemului SAF-T (fișierul standard de control fiscal); generalizarea sistemul național de facturare electronică (RO e-Factura); implementarea sistemului RO e-TVA; interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale (caselor de marcat) la sistemul informatic al MF- ANAF; dezvoltarea sistemului de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO-e Transport; împreună cu Autoritatea Vamală Română, ANAF a dezvoltat programul e-Sigiliu, ca parte integrantă din RO e-Transport. Sistemul permite monitorizarea în timp real a mijloacelor de transport marfă suspecte a fi implicate în mecanisme complexe de evaziune fiscală”, se mai arată în comunicat. Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, președintele ANAF, a precizat că aceste schimbări au avut loc „într-o perioadă marcată de numeroase schimbări și provocări profesionale”. „La final de mandat ca președinte al uneia dintre cele mai importante instituții publice din țară, trebuie să subliniez faptul că toate realizările prezentate s-au obținut într-o perioadă marcată de numeroase schimbări și provocări profesionale. Toți pașii făcuți în sensul modernizării și dezvoltării activității ANAF au impus eforturi susținute și implicarea activă a întregii echipe de specialiști din structura ANAF, fapt pentru care mulțumesc tuturor colegilor pentru sprijinul acordat”, a declarat Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, președintele ANAF. CITEȘTE ȘI: ANAF sesizează o nouă tentativă de FRAUDĂ. Un site fals imită instituția pentru a fura datele utilizatorilor: „Nu furnizați date cu caracter personal” ANAF: Șase firme de ride-sharing ar fi prejudiciat BUGETUL de stat cu aproximativ 27,8 milioane de lei Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele

DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte

Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul. Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. „Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”. Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. „Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”. Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei. „Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați. Foto colaj: Shutterstock + Mediafax CITEȘTE ȘI:

Draft-ul de taxe, impozite și tăieri: TVA mărit de la 1 august, CASS pe pensiile de peste 3000 de lei, impozit suplimentar pe jocurile de noroc, creștere a rovinietei – Surse

Liderii coaliției de guvernare se întâlnesc astăzi, 2 iulie, pentru a definitiva forma finală a noii ordonanțe „trenuleț” anunțate de vicepremierul Dragoș Anastasiu. Guvernul a discutat o variantă draft cu Comisia Europeană, potrivit surselor Mediafax. Forma finală urmează să fie stabilită astăzi și va fi prezentă de guvern cel târziu mâine. Noile taxe, impozite și reduceri de cheltuieli sunt menite să reducă deficitul României și să „îmblânzească” Comisia Europeană și agențiile de rating. Ele sunt programate să intre în vigoare în mai multe etape prima fiind la 1 august 2025 și o a doua etapă la 1 ianuarie 2026. Măsuri care se vor aplica de la 1 august au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an și de 44,48 miliarde lei (apoximativ 2,2% din PIB) anul următor. Cele ce se aplică de la 1 ianuarie vor avea un impact de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB) în 2026. Principale măsuri Din august 2025 Creșteri ale cotei TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% și o singură cotă redusă, de 11%. Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON ( se aplică la sumele de peste 3000 de lei. exemplu: la o pensie de 3500 de lei vrei plăti CASS pe cei 500 de lei, adică 50 de lei) Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc Din 2026 Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente. Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR. România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an. Cresc prețurile la alimente, cărți, cazare, medicamente Creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%. Măsura este susținută de Ilie Bolojan, dar a creat disensiuni la negocierile cu președintele Nicușor Dan, deoarece acesta a promis în campania electorală că în mandatul său nu va crește TVA-ul. Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente, apă, pesticide etc. Măsura, totuși, nu este susținută de PSD, potrivit Gândul. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; livrarea apei pentru irigații în agricultură; livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; servicii de alimentare cu apă și de canalizare. Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% pentru cărți, cultură, energie, lemne de foc. Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității. Cresc accizele și se scumpesc cazările în sectorul hotelier Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; servicii care permit accesul la târguri; servicii care permit accesul la evenimente sportive. Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.). Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: produse energetice și electricitate; alcool și băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse cu conținut ridicat de zahăr. Impozite suplimentare și măsuri fiscale Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON. Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună. Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc. Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%). CHELTUIELI Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente). Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază. Măsuri în educație, CNAS și reforme în companiile de stat Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită). Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile

Inflația zonei euro este la nivelul optim vizat de BCE /Lagarde: Trebuie să rămânem vigilenți

Rata anuală a inflației în zona euro a atins, în iunie, nivelul de 2,0%, considerat optim de către Banca Centrală Europeană (BCE), anunță Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). ”Inflația anuală în zona euro urmează să fie la nivelul de 2,0% în iunie 2025, în creștere de la 1,9% în mai, conform estimărilor preliminare”, a comunicat marți Eurostat. ”Analizând principalele componente ale inflației zonei euro, serviciile ar urma să aibă cea mai puternică rată anuală în iunie (3,3%, comparativ cu 3,2% în mai), urmate de alimente, alcool și tutun (3,1%, față de 3,2% în mai), produse industriale non-energetice (0,5%, față de 0,6% în mai) și energie (-2,7%, comparativ cu -3,6% în mai)”, precizează Eurostat. Slovacia are cea mai mare inflație din zona euro (4,6%), fiind urmată de Croația (4,4%) și Letonia (4,0%). Cele mai scăzute evoluții ale prețurilor sunt în Cipru (0,5%), Franța (0,8%), Irlanda (1,6%) și Italia (1,7%). Germania are o inflație anuală de 2,0%, iar Spania de 2,2%. BCE va menține vigilența Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a salutat noile date despre inflație, dar a insistat pentru menținerea vigilenței, în scopul obținerii stabilității prețurilor pe termen lung. “Principala provocare din ultimii ani a vizat stabilizarea inflației, într-un context economic incert. Va trece ceva timp până vom aduna suficiente date pentru a fi siguri că riscurile inflaționiste au trecut. Noi ne-am încheiat activitatea, dar trebuie să rămânem vigilenți. Nu ne vom opri până nu vom readuce inflația la 2% pe termen lung”, a subliniat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Iranul pregătește comiterea de atacuri asupra obiectivelor evreiești din GERMANIA /Un individ suspectat de spionaj a fost arestat ANALIZĂ Bloomberg: Piețele europene devin tot mai greu de IGNORAT /Politicile lui Trump forțează investitorii să se reorienteze Trump crede că Rusia va fi forțată să oprească războiul din Ucraina /Kremlin: NATO invocă amenințarea rusă pentru a obține BANI de la cetățeni Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Senatul SUA a ADOPTAT planul fiscal propus de Trump, dar proiectul va merge din nou în Camera Reprezentanților

Senatul Statelor Unite a aprobat, marți, planul fiscal propus de președintele Donald Trump, dar proiectul a suferit modificări și va ajunge din nou în Camera Reprezentanților, unde ar putea apărea noi dispute. Planul fiscal a fost adoptat la limită, cu un raport de voturi de 51-50, datorită intervenției vicepreședintelui SUA James David Vance. Senatorii republicani Thom Tillis, Rand Paul și Susan Collins au votat împotriva proiectului, conform postului de televiziune CNBC. Însă victoria liderului grupului majoritar republican din Senat, John Thune, ar putea fi de scurtă durată, în contextul în care planul fiscal trebuie să ajungă înapoi în Camera Reprezentanților, unde riscă un viitor incert, din cauza disputelor din grupul Partidului Republican. Camera Reprezentanților va trebui să se pronunțe asupra noii versiuni a proiectului, ceea ce va fi o sarcină extrem de complicată pe fondul disputelor privind impactul bugetar. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport prezentat recent, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. Președinția Statelor Unite a contestat evaluările specialiștilor Congresului, considerându-le ”tendențioase politic”. Planul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Însă, conform evaluărilor Consiliului Economic al Casei Albe, datoria SUA ar urma să scadă la 94% din PIB în următorii zece ani. De altfel, experții Casei Albe estimează că deficitul cumulat în următorul deceniu va fi cu 5.500 de miliarde de dolari mai mic decât acum, ca efect al simplificării reglementărilor fiscale și al politicilor în domeniul energiei. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Comisia Europeană denunță controalele în interiorul Spațiului SCHENGEN /„Regulile sunt clare, sunt permise în anumite condiții” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele