Etichetă: Economic

Bloomberg: Frustrarea lui Trump în legătură cu atitudinea lui Xi Jinping accentuează impasul în disputa comercială SUA-China

Președintele american, Donald Trump, insistă pentru o discuție directă cu omologul său chinez, Xi Jinping, pentru depășirea disputelor comerciale, dar atitudinea liderului de la Beijing, care vrea fixarea unor condiții clare, riscă să accentueze disensiunile, notează grupul media Bloomberg. ”Îmi place președintele Chinei, Xi Jinping, mi-a plăcut mereu și îmi va plăcea mereu, dar este foarte dur și devine extrem de greu să ajung la un acord cu el”, a transmis Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. ”Problema este că președintele Xi Jinping a semnalat clar că nu poate avea nicio discuție cu Trump fără condiții clare. Nu este clar ce solicitări au chinezii pentru o discuție la nivel de președinți, însă cererile lui Trump rămase fără răspuns riscă să amplifice disputele. Între timp, Beijingul demonstrează deschidere față de Europa, care are propriile dispute comerciale cu Trump”, comentează grupul media Bloomberg. China menține o atitudine rezervată în negocierile cu Statele Unite ”Faptul că Administrația Chinei nu acceptă o convorbire între președinți ar putea însemna că nu intenționează să se conformeze sau că își păstrează cărțile în mod intenționat. Dacă nu va exista convorbirea, m-aș aștepta la escaladarea disputei înainte de reducerea tensiunilor”, explică analistul Kelly Ann Shaw, de la Institutul Akin Gump. “Există o discrepanță fundamentală: Trump vrea discuții la cel mai înalt nivel, dar, în cele mai multe cazuri, chinezii nu procedează în acest fel”, subliniază, la rândul său, Mick Mulvaney, fost șef al Cancelariei prezidențiale din SUA. Chiar dacă nu este imposibil ca Statele Unite și China să ajungă la un acord, așteptările par să sugereze o lipsă de sincronizare în acest moment. Oficialii guvernamentali chinezi vor acces la semiconductorii americani de ultimă generație, inclusiv la sistemele bazate pe inteligență artificială, și vor să avanseze investițiile în Statele Unite. În schimb, Beijingul ar putea cumpăra mai multe produse agricole din SUA. Problema este că în Congresul american pare a exista un consens rar asupra riscurilor de securitate generate de accesul Chinei la tehnologia americană de ultimă generație. ”Reticența Chinei are legătură cu faptul că acum se află acum într-o poziție mai puternică de gestionare a impredictibilității lui Trump decât era în ultimul război comercial”, concluzionează Bloomberg. Foto: Profimedia Citește și: Trump a discutat cu PUTIN și avertizează că Rusia pregătește un atac masiv asupra Ucrainei VIDEO Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Grecia, mai scumpă, dar tot mai ieftină decât litoralul românesc. Turist: În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu

„În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu. Dar tot e mai ieftin decât pe litoralul românesc”, se plânge un turist. Însă, în ciuda scumpirilor din ultimii 5 ani, să faci o vacanță în Grecia tot este în continuare mai ieftin decât în România.  În „satele mai izolate sau pe insule mai puțin comerciale, plătești 6 euro pe o masă completă. În stațiuni, dai 20 de euro fără să-ți dai seama”, continuă să scrie un utilizator. În ciuda numărului mare de plângeri, sunt și turiști care scriu că restaurantele Greciei au meniuri mai ieftine față de localurile din stațiuni de pe litoralul românesc, precum Mamaia. „Prețuri la jumătate față de Mamaia”. „Acum 4-5 ani, preţurile în România şi Bulgaria erau mult mai mici faţă de Grecia, însă vedem că în acest moment prețurile sunt echilibrate, nu mai sunt atât de multe diferenţe între supermarketurile din România și cele din Grecia”, a precizat Dan Adrian Drăgan pentru Antena 3 CNN, anul trecut. În ciuda scumpirilor, Grecia este o destinație preferată de mulți turiști  Click.ro a citat câteva dintre plângerile unor utilizatori de pe grupul de Facebook, „Forum Grecia”. Turiștii susțin că Grecia continuă să fie o destinație preferată în ciuda costurilor crescute la mâncare.  Într-o fotografie publicată este meniul unei taverne grecești. „Prețurile nu sunt exagerate”, scrie Click.ro, „dar nici nu mai sunt ce erau odată”. o porție de salată grecească – 10 euro salată cu ton – 14 euro musaca – 10 euro cartofii prăjiți –  5,50 euro dakosul cretan (pâine uscată cu roșii și brânză)  – 10 euro, chiftelele în sos de roșii –  11 euro. caracarița la grătar sau macroul afumat –  16 euro porția Taramosalata – 5 euro Pizza Salami – 11 euro Pizza Margherita – 20 euro Pastele Carbonara – 10 euro Burger – 10 euro Berea la halbă – 4-5 euro/500 ml Vin – 4-10 euro/500 ml carafa O sticlă cu apă – 1 euro/500 ml Cât a ajuns să coste un circuit complet în Grecia, în 2025 Scumpirile din ultima vreme au împărțit turiștii români în două tabere: cei care le consideră corecte din pricina produselor de calitate mai crescută și cei care consideră că Grecia și-a pierdut farmecul meselor accesibile turiștilor cu buget modest. „La ce porție de salată primești aici, poți hrăni doi oameni. Nu e ca în România, unde ți se dă o frunză de salată cu o roșie tăiată”, comentează o utilizatoare. Potrivit Eurotravel, costă 469 de euro de persoană un circuit complet cu autocarul de 7 zile în Grecia. În această călătorie, turiștii pot vizita Poarta Athosului, Salonic, mânăstirile suspendate de la Meteora,  Acropole din Atena, ruinele cetății Micene și ruinele templului și amfiteatrul de la Delfi. Nu sunt incluse în preț intrarea la obiectivele turistice la Acropole  (20 euro/adult), Delfi (12 euro/adult) sau Micene (12 euro/adult), precum și excursiile opționale sau croaziera Athos (35 euro/persoană). Sursa Foto: Profimedia Citește și: O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii pe litoralul românesc: 70 LEI. Turiștii se reorientează către Bulgaria sau Grecia din cauza scumpirilor Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani  în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele

Închiriere în regim HOTELIER: Ce reguli trebuie să cunoști

2025 vine cu noi reguli, de această dată pentru închirierea locuințelor în regim hotelier. Ca urmare a creșterii numărului de turiuști care închiriază locuințe în regim hotelier prin platforme online, autoritățile vor să reglementeze activitatea pentru a proteja turiștii și industria HoReCa.  De asemenea, guvernul încearcă să prevină evaziunea fiscală prin aceste norme.  Veneția și Barcelona au de suferit de pe urma supraturismului, unde prețurile chiriilor au explodat din cauza numărului mare de turiști care închiriază locuințe pentru perioade scurte de timp, perturbând liniștea și traiul localnicilor. Cei mai mulți turiști străini care vin în România închiriază locuințe în orașe turistice, precum Brașov, Sibiu sau Timișoara, dar și în zonele de interes pentru city break-uri și turism montan. Și de asemenea, sunt foarte căutate locuințele din orașele cu acces la litoralul Mării Negre, precum Constanța sau stațiuni ca Mamaia. Care sunt noile reguli Prin hotărârea de Guvern nr. XXX/2025 și completarea Legii Turismului, proprietarii trebuie să obțină un certificat de clasificare turistică de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Proprietarii care nu au certificat și își oferă locuințele pentru închiriere comit o ilegalitate. Devine obligatorie înscrierea fiecărei proprietăți într-un registru național pentru a se monitoriza gradul de ocupare și încasările. Proprietarii trebuie să-și respecte obligațiile fiscale. Proprietarii trebuie să comunice clar către potențialii clienți categoria unității (de exemplu – „apartament de 2 stele”), la intrarea în apartament, și în descrierea anunțului postat pe platformele online. De asemenea, proprietarii trebuie să completeze fișe de cazare care să fie transmite către Poliția Română, pentru fiecare turist cazat. Și în cele din urmă, proprietarii sunt obligați să respecte normele de securitate și igienă, prin a-și dota locuințele închiriate cu: echipamente medicale de prim ajutor extinctoare planuri de evacuare avize ISU (în funcție de oraș și de capacitate) Taxe Proprietarii care figurează ca persoane fizice cu activitate independentă, plătind impozit de 10% din venitul net estimat după deduceri și să plătească contribuția la sănătate și pensie (CAS + CASS) dacă veniturile depășesc 6 salarii minime/an. În cazul persoanelor juridice (SRL sau PFA), trebuie să plătească impozitul pe profit sau microîntreprindere, TVA (dacă plafonul depășește 300.000 lei anual) și să aibă contabilitate autorizată, plus avize suplimentare. În Cluj-Napoca sau Brașov, sunt reglementări privind numărul maxim de nopți/an. În Constanța, proprietarii trebuie să aibă dovada locuinței proprii și aviz sanitar pentru regimul hotelier în sezonul estival, iar la București, Poliția Locală monitorizează astfel de activități. Ce profit poți să faci? Potrivit Observator News, investiția poate să ajungă la 65.000 euro dacă vrei să cumperi o garsonieră în centrul Brașovului și să o închiriezi în regim hotelier. Prețul zilnic al chiriei ajunge la 60 euro, iar gradul de ocupare anual este estimat la 55%.  Anual, un proprietar poate câștigs 12.045 euro, deci își poate recupera investiția în doar 5 ani. Randamentul brut ajunge la aproximativ 18,5%. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: O țară europeană nu mai face față supraturismului: CHIRIILE au crescut cu 85% în marile orașe Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani  în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele

O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii: 70 lei pe litoral

Anul trecut, să mănânci o ciorbă pe litoralul românesc te costa 23 lei. Acum, costă cu doi lei mai mult. O porție de hasii sau chiftele care era 18-19 lei anul trecut a ajuns acum să coste 20 lei. Iar un pahar cu limonadă ajunge să coste 25 lei, având același preț de anul trecut.  Pentru a lua o masă de două feluri și cu băutură răcoritoare inclusă (nu mai punem desertul care deja a ajuns un lux) pe litoral, după o zi de plajă, un turist trebuie să scoată din portofel 68 lei, adică aproape 70 lei. 20 euro – o masă la malul Mării Negre Estimativ, desertul (înghețată sau o prăjitură) ar putea să depășească suma de 15-20 lei în funcție de ingrediente, deci ajungem la un buget de aproape 100 lei (20 euro).  Potrivit B1 TV ,o halbă de bere costă 16 lei, iar o cafea 12 lei. Cocktailurile au rămas până acum la nivelul din vara lui 2024. Turiștii care fug de valul de căldură din marile orașe la mare rămân cu un gust amar când văd prețurile amețitoare. Mulți aleg să-și pună pofta în cui și să nu frecventeze restaurantele și barurile de pe litoral și își aduc mâncarea și băuturile de acasă sau își fac cumpărăturile la un supermarket local. Cazările s-au scumpit enorm- în Mamaia Nord, o cameră dublă, cu mic-dejun inclus, costă 300 lei pe noapte.  Și mai problematic e că tot mai mulți turiști se declară nemulțumiți de calitatea scăzută a serviciilor de pe litoralul românesc. De aceea, o treime dintre turiștii care au petrecut  vacanța de vară pe litoralul românesc anul trecut se reorientează. Mulți aleg litoralul din Bulgaria sau călătoresc spre insulele Greciei, unde prețurile sunt mai acceptabile și serviciile de o calitate mai crescută. Cei care își doresc să se relaxeze pe litoralul românesc trebuie să mai aștepte până vor stagna sau vor scădea prețurile – cel mai probabil, abia spre finalul sezonului estival, undeva la final de august-început de septembrie. „Am incercat sa tinem preturile ca anul trecut. Cel mai probabil vor ramane acelasi preturi pe toata perioada verii”, spune Ramona Butaru, manager beach bar, pentru Observator News. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Prețuri mai MARI pe litoral față de anul trecut. Cât costă un sejur la mare în 2024 Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani  în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele

O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii: 70 lei pe litoral

Anul trecut, să mănânci o ciorbă pe litoralul românesc te costa 23 lei. Acum, costă cu doi lei mai mult. O porție de hasii sau chiftele care era 18-19 lei anul trecut a ajuns acum să coste 20 lei. Iar un pahar cu limonadă ajunge să coste 25 lei, având același preț de anul trecut.  Pentru a lua o masă de două feluri și cu băutură răcoritoare inclusă (nu mai punem desertul care deja a ajuns un lux) pe litoral, după o zi de plajă, un turist trebuie să scoată din portofel 68 lei, adică aproape 70 lei. 20 euro – o masă la malul Mării Negre Estimativ, desertul (înghețată sau o prăjitură) ar putea să depășească suma de 15-20 lei în funcție de ingrediente, deci ajungem la un buget de aproape 100 lei (20 euro).  Potrivit B1 TV ,o halbă de bere costă 16 lei, iar o cafea 12 lei. Cocktailurile au rămas până acum la nivelul din vara lui 2024. Turiștii care fug de valul de căldură din marile orașe la mare rămân cu un gust amar când văd prețurile amețitoare. Mulți aleg să-și pună pofta în cui și să nu frecventeze restaurantele și barurile de pe litoral și își aduc mâncarea și băuturile de acasă sau își fac cumpărăturile la un supermarket local. Cazările s-au scumpit enorm- în Mamaia Nord, o cameră dublă, cu mic-dejun inclus, costă 300 lei pe noapte.  Și mai problematic e că tot mai mulți turiști se declară nemulțumiți de calitatea scăzută a serviciilor de pe litoralul românesc. De aceea, o treime dintre turiștii care au petrecut  vacanța de vară pe litoralul românesc anul trecut se reorientează. Mulți aleg litoralul din Bulgaria sau călătoresc spre insulele Greciei, unde prețurile sunt mai acceptabile și serviciile de o calitate mai crescută. Cei care își doresc să se relaxeze pe litoralul românesc trebuie să mai aștepte până vor stagna sau vor scădea prețurile – cel mai probabil, abia spre finalul sezonului estival, undeva la final de august-început de septembrie. „Am incercat sa tinem preturile ca anul trecut. Cel mai probabil vor ramane acelasi preturi pe toata perioada verii”, spune Ramona Butaru, manager beach bar, pentru Observator News. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Prețuri mai MARI pe litoral față de anul trecut. Cât costă un sejur la mare în 2024 Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani  în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele

Experții Congresului SUA avertizează asupra impactului planului fiscal propus de Trump /Casa Albă denunță o abordare tendențioasă politic

Planul fiscal al Administrației Donald Trump va reduce taxele cu 3.750 de miliarde de dolari, dar va genera deficite de 2.400 de miliarde de dolari în următorul deceniu, conform evaluărilor experților Congresului SUA, contestate însă de Casa Albă. Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO) a stabilit, într-un raport citat de agenția The Associated Press, că planul fiscal propus de Administrația Trump va contribui la reduceri de taxe care vor totaliza 3.750 de miliarde de dolari. În același timp, în următorii zece ani, deficitele guvernamentale vor crește cu 2.400 de miliarde de dolari în Statele Unite. “Folosind cuvintele lui Elon Musk, acest plan fiscal este o «enormitate dezgustătoare»”, a reacționat congresmanul democrat Brendan Boyle, membru al Comisiei pentru Buget din Camera Reprezentanților. Casa Albă contestă expertiza Congresului Însă Președinția Statelor Unite a contestat imediat evaluările specialiștilor Congresului, pe care le consideră ca fiind ”tendențioase politic”. ”Aș adăuga faptul că Oficiul pentru Buget al Congresului a demonstrat istoric că greșește. Au anticipat reducerile de taxe aplicate de Donald Trump în primul mandat prezidențial, în 2017, iar evaluările lor au avut erori de 500 de milioane de dolari. Reducerile de taxe au generat venituri de peste 500 de milioane de dolari în plus față de estimările Oficiului pentru Buget al Congresului”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. ”Multă lume nu știe că nu a existat nici măcar un expert din cadrul Oficiului pentru Buget al Congresului care să fi ajutat vreun politician republican începând din anul 2000. În schimb, au ajutat candidați ai Partidului Democrat de fiecare dată. Din nefericire, această instituție a devenit tendențioasă politic, iar noi suntem foarte încrezători în analizele noastre economice asupra acestui proiect, vor fi economisite 1.600 de miliarde de dolari”, a subliniat Karoline Leavitt. Președintele Donald Trump a salutat adoptarea de către Camera Reprezentanților a proiectului fiscal, îndemnând Senatul să acționeze rapid pentru definitivarea programului reducerilor de taxe și atragerii de credite. ”Planul vizează reduceri masive de taxe, deduceri fiscale pentru mașinile produse în SUA și măsuri de securitate la frontiere (…). Senatul Statelor Unite trebuie să treacă la lucru și să îmi trimită proiectul de lege la promulgare cât mai curând posibil. Nu avem timp de pierdut”, a declarat Trump. Proiectul – denumit “O Lege Majoră Frumoasă” (”One Big Beautiful Bill Act”) – extinde reducerile de taxe pe care președintele Donald Trump a început să le aplice din 2017, suplimentează fondurile pentru securizarea frontierelor, pentru deportarea imigranților și pentru prioritățile în materie de securitate națională, precum și pentru Programul de servicii de sănătate Medicaid. Vor fi reduse stimulentele pentru energie ecologică, iar plafonul de îndatorare suverană a Statelor Unite este ridicat cu 4.000 de miliarde de dolari. Însă, în pofida victoriei din Camera Reprezentanților, președintele Donald Trump întâmpină dificultăți în Senat, unde au apărut noi dispute în cadrul Partidului Republican. Foto: Profimedia Citește și: Trump a discutat cu PUTIN și avertizează că Rusia pregătește un atac masiv asupra Ucrainei VIDEO Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Curtea de Apel Cluj a suspendat acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja: Este o decizie temporară

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă asigurări că își menține strategia de operaționalizare și punere în funcțiune a proiectelor de de hidrocentrale sau amenajări hidroenergetice – abandonate după 1989 în diverse stadii de execuție – după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis miercuri suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja a anunțat că a luat act cu regret de decizia instanței din Cluj privind amenajarea de la Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. „Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990.  Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie “temporară”, pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. La cât se ridică pierderile Potrivit demnitarului, în perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Pe de altă parte, recent, pe 29 mai, tot Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj care a cerut instanței anularea autorizației de construire a gazoductlui Tuzla Podișor, proiect strategic al statului, de peste 500 de milioane de euro, gândită să aducă în sistemul național de transport al gazelor naturale producția din Marea Neagră și care este foarte aproape de momentul oficial al recepției lucrărilor. Potrivit cifrele publicate de ministrul Energiei miercuri, valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie, iar în total, pierderea însumează 443 milioane euro. „Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a transmis demnitarul. În acest litigiu urmează, pe 24 iunie, termen de judecată pe fondul cauzei, unde, spune Sebastian Burduja, responsabilii din partea statului vor demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum au reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior. „Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică. Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici”, a scris demnitarul. Câte proiecte sunt lăsate de izbeliște în țară Sebastian Burduja explica pe 21 martie, cu ocazia ceremoniei de repunere în funcțiune a Hidroagregatului nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I, de către Hidroelectica, că în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru Sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. Cele 188 de centrale operate de Hidroelectrica au o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW. „Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministerului Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj. Într-o postare din 1 aprilie, Sebastian Burduja a anunțat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze la maximum toate aceste proiecte, „după decenii de întârzieri, amânări, nepăsare și sabotaje prin procese declanșate în serie”. Sursa foto: Facebook – Sebastian Burduja Citiți și: Amenajarea hidroenergetică Cerna-Belareca a primit acordul de mediu. Lucrările, începute în  ’80, au fost abandonate la 80%. Câtă energie ar produce Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Comisia Europeană critică situația financiară a României și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE

România nu a remediat problema deficitului bugetar și continuă să se confrunte cu dezechilibre fiscale, anunță Comisia Europeană, care a decis să recomande Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie de sancționare Bucureștiului. ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE Autor Mihail Draghici Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Nicușor Dan: „LUNI să avem prima schiță a programului de guvernare/ Nu am discutat de nume până în momentul ăsta”

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, miercuri, că la începutul săptămânii viitoare, luni, ar trebui să existe o primă schiță a programului de guvernare și de acolo să înceapă discuțiile despre viitorul guvern. Dan spune că nu s-a discutat dacă va fi un premier politic sau unul tehnocrat, potrivit Mediafax.  Dan a spus, miercuriîn prima sa conferință de presă de la Cotroceni, că începând de marți au început grupuri de lucru pentru elaborarea programului de guvernare, la care participă tehnic, corespunzător fiecărui minister, reprezentanți ai partidelor. „Ne dorim ca luni să avem o primă schiță a programului de guvernare și de aici se înceapă discuția pe acordul de guvernare. Vreau să spun două lucruri. În primul rând, salut disponibilitatea tuturor partidelor PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților de a participa în acest moment la formarea guvernului, pe de o parte. Pe de altă parte, faptul că nu am discutat de nume până în momentul ăsta. Toate discuțiile au fost exclusiv pe program”, a spus Dan. În ceea ce privește premierul, dacă va fi unul politic sau unul tehnicrat propus de președinte, Nicușor Dan a spus că „nu s-a discutat de persoane până în momentul acesta”. „Au fost puse pe masă diferite scenarii de prim-ministru, dar fără ca persoane să fie nominalizate. Așteptăm un acord pe program și imediat după o să discutăm și de nume”, a spus președintele României. În ceea ce privește deficitul, Dan a precizat că este un grup de lucru care s-a constituit săptămâna trecută și care lucrează în fiecare zi. „Ceea ce vreau să transmit și românilor și mai ales mediului financiar este că suntem seriosi. Adică suntem conștienți de faptul că România are un deficit care nu este sustenabil în acest moment și că suntem serioși atât în reducerea deficitului, cât și în relația cu Comisia Europeană și în relația cu mediul financiar cu investitori”, a spus președintele. Președintele a precizat că joi va rezulta o listă de măsuri cu impactul bugetar: „Acum nu suntem la momentul în care să spunem că s-a agreeat ceva”. FOTO: ALEXANDRU DOBRE/MEDIAFAX CITIȚI ȘI: Gândul transmite live, de la Palatul Cotroceni, prima conferință de presă a lui Nicușor Dan Nicușor Dan: „Pe partea de CORUPȚIE statul român are restanțe foarte, foarte mari” Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Cât a mai rămas de achitat din cererile de plată ale foștilor clienți ai City Insurance. Datele oficiale

Un fost client City Insurance a fost de-a dreptul luat prin surprindere când a găsit în cont, săptămâna trecută, contravaloarea poliței pe care o plătise înainte de intrarea în faliment a societății de asigurare. Nu era vorba de sumă, care depășea cu puțin 340 de lei, ci că aproape uitase de banii pentru poliția de la City Insurance, pentru care depusese cerere de restituire după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară i-a retras companiei autorizația de funcționare, în septembrie 2021. Conform cifrelor primite de la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), la solicitarea Gândul, din totalul cererilor, mai sunt de soluționat aproximativ 2%. Acesta este unul dintre cei aproape un sfert de milion de clienți ai City Insurance care au primit banii cuveniți, după ce au depus o cerere de plată ca urmare a falimentului societății la care aveau polița de asigurare obligatorie auto (RCA). Fondul de Garantare a Asiguraților a anunțat încă din 20 septembrie 2021 că poate primi cereri de deschidere a dosarelor de daună din partea potențialilor creditori de asigurare ai City Insurance. Anunțul a venit după decizia Autorității de Supraveghere Financiară din 17 septembrie 2021, prin care s-a dispus retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA și constatarea stării de insolvență a companiei. În aproape trei ani și opt luni, au fost primite peste 265.000 de cereri de la foști clienți City Insurance și s-au aprobat plăți de peste 2 miliarde de lei, conform celor mai recente date furnizate de FGA, la solicitarea Gândul, valabile până la 30 aprilie 2025. Astfel, FGA a înregistrat 265.298 de cereri de plată pentru creditorii de asigurări ai societății City Insurance SA. Dintre acestea, FGA a soluționat 243.687 cereri, iar suma aprobată la plată se ridică la aproximativ 2,28 miliarde de lei. Oficialii FGA au precizat că încă primesc cereri de la creditori pentru fosta societate City Insurance SA. Din totalul cererilor rămase de instrumentat la 30 aprilie, aproximativ 17.000 aparțin Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din Romania (BAAR), fiind formulate pentru dosare de carte verde, iar altele așteaptă în stadiul de completare a documentelor sau figurează suspendate la cererea petenților, pentru a depune acte suplimentare. „Printr-un efort și o strategie comună pentru asigurarea unei protecții adecvate creditorilor de asigurare, respectiv pentru asigurarea protecției sociale a acestora, BAAR a agreat propunerea formulată de FGA de a soluționa cu prioritate cererile de plată formulate de ceilalți creditori de asigurare, pentru a finaliza procesul de instrumentare al cererilor primite de FGA pentru City Insurance, într-un termen cât mai scurt. Prin urmare, exceptând cererile de plată formulate de BAAR, FGA mai are de soluționat 2% din totalul cererilor de plată înregistrate pentru această societate”, au transmis oficilii FGA, la solicitarea Gândul. Care este ponderea plăților pentru City Insurance Conform Raportului anual de activitate, situațiilor financiare anuale, precum și raportului auditorului financiar, aferente anului 2024, publicat săptămâna trecută pe site-ul FGA, până la 31 decembrie 2024, Fondul a înregistrat în total 641.800 de cereri de plată pentru toate societățile de asigurare în faliment din România. Dintre acestea, în urma analizelor efectuate au rezultat 611.646 de cereri unice, după ce 30.154 de cereri de plată au fost închise sau conexate la altele existente pentru dublarea lor pe mai multe căi de comunicare. Este vorba în principal de falimentele Astra SA, Carpatica SA, CertAsig SA, City Insurance SA și, cel mai recent faliment, al Euroins România SA, căreia Consiliul ASF i-a retras, pe 17 martie 2023, autorizația de funcționare a societății, dar și societăți cu un număr mult mai mic de restituiri. Din totalul cererilor de plată înregistrate până la finalul lui 2024, peste o jumătate de milion (502.823) au fost formulate de petenți pentru societățile City Insurance SA şi Euroins SA. La 31 decembrie 2024 erau soluționate 60% din totalul cererilor de plată înregistrate pentru cele două societăți de asigurare în faliment, respectiv 303.112 cereri. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 2,6 miliarde de lei pentru creditorii societăților City Insurance şi Euroins, din care 1,28 miliarde de lei reprezintă plăți aferente anului 2024. Până la finalul lui 2024, City Insurance a avut peste jumătate (53%) din dosarele de daună preluate/deschise de FGA, iar Euroins a avut o pondere de aproape un sfert (24%). Din total, anul trecut, Fondul de Garantare a Asiguraților a înregistrat 32.747 cereri de plată. Prin intermediul acestora s-au solicitat atât despăgubiri aferente unor dosare de daună, cât şi restituiri de primă ca urmare a denunțării contractelor de asigurare: pentru City Insurance SA, în anul 2024 s-au înregistrat 3.999 de cereri; până la 31 decembrie 2024 erau înregistrate în total 264.392 de cereri de plată; pentru Euroins România SA, în anul 2024 s-au înregistrat 28.481 de cereri; până la 31 decembrie 2024 erau înregistrate în total 238.431 cereri de plată; pentru alte societăți erau înregistrate 267 de cereri. Cât mai durează plafonarea Falimentul Euroins, al patrulea asigurător care ieșea de pe piață în ultimii opt ani, a determinat autoritățile să plafoneze tariful RCA, inițial în aprilie 2023, la nivelul de la finalul lunii februarie 2023– până la jumătatea lunii octombrie 2022. Măsura a fost luată pentru a preveni o nouă explozie a prețurilor, așa cum se întâmplase anterior în cazul societății City Insurance, în septembrie 2021, și după publicarea unor tarife de referință, orientative, majorate semnificativ pe unele segmente. Ulterior, înainte de expirarea termenului din octombrie, măsura plafonării a fost prelungită până la finalul anului, având în vedere că erau încă multe polițe, aproximativ 800.000, rămase la Euroins România și care expirau după această dată, respectiv în 7 decembrie 2023. Măsura a fost prelungită de atunci de câteva ori cu încă trei luni și este valabilă până la finalul lunii, deocamdată nefiind propusă oficial o nouă plafonare. De unde provin veniturile Fondului de Garantare a Asiguraților Veniturile FGA în anul 2024 au ajuns la 1.502.455.184 de lei, din care 99,28% reprezintă venituri operaționale, compuse din: 443.527.945 lei – contribuții permanente datorate la Fond; 8.711 lei – dobânzi şi penalități pentru neachitarea în termen a