Etichetă: Economic

Achiziție importantă pentru Transgaz. Operatorul național de transport gaze naturale cumpără 51% din compania Petrostar Ploieşti / Precizări tranzacție

Transgaz (TGN), operatorul de transport gaze naturale, a anunţat la Bursa de Valori că a achiziţionat 51% din Petrostar Ploieşti, companie de proiectare şi consultanţă pentru industria extractivă de petrol şi gaze, printr-o majorare de capital social de 4,5 mil. lei. “Transgaz SA informează investitorii că s-a finalizat subscrierea integrală a acţiunilor emise de Petrostar S.A. pentru majorarea capitalului social cu suma de 4.520.143 lei, de la 4.342.867 lei la 8.863.010 lei. Majorarea a fost realizată prin emiterea unui număr de 57.217 acţiuni nominative noi, fiecare acţiune având o valoare nominală de 79 lei/acţiune. În urma acestei operaţiuni, numărul total de acţiuni al Petrostar S.A. este de 112.190 acţiuni, iar participaţia Transgaz reprezintă 51% din capitalul social al societăţii, respectiv 57.217 acţiuni.” „Achiziția face parte din strategia de dezvoltare a Transgaz, care vizează extinderea capabilităților operaționale în zona serviciilor suport și auxiliare infrastructurii energetice, generarea de venituri suplimentare din activități conexe transportului de gaze naturale precum și valorificarea complementarității dintre domeniile de activitate ale Transgaz și Petrostar”, se arată în raportul Transgaz. Compania are capital 100% românesc, fiind privatizată în anii 1990, prin metoda MEBO Din acţionariatul Petrostar, potrivit datelor termene.ro, fac parte persoane fizice. Compania a avut în 2023 afaceri de 17 mil. lei şi un profit net de 0,2 mil. lei cu 124 de angajaţi. Ultimul proiect major la care a lucrat compania ploieșteană este creșterea capacității depozitului de gaze de la Depomureș, operat de Engie. Petrostar s-a ocupat de servicii de proiectare specifice. Conform ultimelor date financiare publicate, în 2023, Petrostar a înregistrat o cifră de afaceri de 17 milioane lei și un profit de 167.000 lei. “Petrostar S.A. este una dintre cele mai vechi şi reprezentative companii din România, activând în domeniul cercetării, ingineriei tehnologice şi proiectării pentru industria extractivă de petrol şi gaze. Achiziţia face parte din strategia de dezvoltare a Transgaz, care vizează extinderea capabilităţilor operaţionale în zona serviciilor suport şi auxiliare infrastructurii energetice, generarea de venituri suplimentare din activităţi conexe transportului de gaze naturale, precum şi valorificarea complementarităţii dintre domeniile de activitate ale Transgaz şi Petrostar”, se arată în informarea primită. Petrostar S.A. este una dintre cele mai vechi și reprezentative companii din România, activând în domeniul cercetării, ingineriei tehnologice și proiectării pentru industria extractivă de petrol și gaze. Transgaz a încheiat primul trimestru din 2025 cu profit dublu față de primele trei luni de anul trecut Grupul Transgaz, care include operatorul de sistem și transport al gazelor naturale din România, Transgaz S.A, dar și din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz SRL, are, la finalul primelor trei luni din 2025, un profit net de 515,58 de milioane de lei, ceea ce înseamnă dublul celui realizat în primul trimestru de anul trecut, respectiv 257,89 de milioane de lei, conform raportului publicat pe site-ul companiei și spre informarea acționarilor pe Bursa de Valori București. Rezultatele Grupului Transgaz sunt în mare parte generate de operatorul național, care a avut un rezultat net de 453,3 milioane de lei, în creștere cu 87% față de primul trimestru de anul trecut, de 241,93 de milioane de lei. Cea mai mare parte a veniturilor Transgaz, de 607,2 milioane de lei, a venit din transportul intern al gazelor. Sursă foto: Transgaz CITIȚI ȘI: Transgaz a încheiat primul trimestru din 2025 cu PROFIT dublu față de primele trei luni de anul trecut. De unde au venit cele mai multe venituri Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Donald Trump salută deschiderea UE pentru remedierea disputelor comerciale cu SUA /Este un eveniment pozitiv

Președintele american, Donald Trump, a salutat, marți, semnalele Uniunii Europene în sensul negocierilor comerciale cu Statele Unite, exprimând speranța că acest lucru va permite depășirea impasului și evitarea taxelor vamale. ”Am fost extrem de satisfăcut să anunț intenția de a impune tarife de 50% Uniunii Europene, mai ales în contextul ritmului lent al negocierilor cu ei. Acum, tocmai am fost informat că Uniunea Europeană ne-a cerut să stabilim rapid data reuniunii. Acesta este un eveniment pozitiv și sper că vor accepta, în final, precum China, să deschidă națiunile europene comerțului cu Statele Unite ale Americii. Atât UE, cât și China vor fi fericite și vor avea succes dacă vor face acest lucru!”, a afirmat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. În urmă cu o săptămână, Donald Trump a criticat vehement Uniunea Europeană, acuzând-o că profită de Statele Unite la nivel comercial și semnalând intenția de a impune tarife vamale de 50%. ”A fost foarte greu să gestionăm situația cu Uniunea Europeană, care a fost formată cu scopul primar de a profita de Statele Unite în materie de comerț. Barierele lor comerciale puternice, TVA-ul, penalitățile corporative ridicole, barierele comerciale non-monetare, manipulările monetare, procesele incorecte și nejustificate împotriva companiilor americane și multe alte lucruri au generat un deficit comercial cu Statele Unite de peste 250 de milioane de dolari pe an, ceea ce este total inacceptabil”, a afirmat Trump. Însă, duminică, Donald Trump a anunțat, după o convorbire ”foarte drăguță” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că amână până pe 9 iulie aplicarea taxelor vamale de 50% împotriva UE. La rândul său, Ursula von der Leyen a salutat discuțiile cu Donald Trump și disponibilitatea pentru negocieri. Și Comisia Europeană a salutat decizia președintelui Trump de avansare a negocierilor cu Uniunea Europeană și de amânare a tarifelor vamale. ”Vă prezint detaliile care pot fi dezvăluite despre conversația de ieri între președintele Ursula von der Leyen și președintele Donald Trump. În primul rând, a fost o discuție bună, lucru subliniat și în mesajul președintelui Ursula von der Leyen și confirmat de președintele Trump în conferința de presă. Practic, au convenit să accelereze negocierile comerciale și să mențină contactele”, a declarat, într-o conferință de presă, Paula Pinho, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO SPD critică afirmațiile cancelarului Merz privind livrarea de RACHETE Ucrainei /„Nu este nimic diferit de ceea ce a fost până acum” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Consiliul Fiscal consideră că în contextul deficitului bugetar: „Nu putem evita creşterea taxelor şi impozitelor”

Reducerea deficitului bugetar nu se poate realiza doar prin tăierea cheltuielilor, a afirmat marți, în Parlament, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Fostul ministru a precizat că, inevitabil, va trebui să se pună problema majorării unor taxe și impozite, comparând gaura din bugetul României cu o cangrenă: „Acest deficit bugetar pe care îl avem acum este ca o cangrenă care afectează economia”, notează Mediafax.  Fostul ministru de finanțe a explicat, în Parlament, că o colectare mai bună a încasărilor nu rezolvă problema reducerii deficitului bugetar și că, în opinia sa, nu se poate evita creșterea taxelor și impozitelor. ”Nu cred că putem evita creşterea taxelor şi impozitelor.”, a spus Dăianu. Situația pensiilor și salariilor Daniel Dăianu a subliniat, însă, ferm că „de pensii și salarii nu te poți atinge” și că „trebuie luate alte măsuri”. În primele trei luni ale anului 2025, execuţia bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 43,66 miliarde de lei, echivalent cu 2,28% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2024, însă nu reprezintă recordul istoric negativ al României. Ministrul Transporturilor, explicații despre deficit Sorin Grindeanu explică nivelul deficitului din România. Într-un interviu la Antena 1, președintele interimar al PSD afirmă că s-a ajuns la acest deficit „datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României”. „În acești ani, în România, am ajuns și la acest deficit datorită faptului că s-au făcut cele mai mari investiții din istoria României și dovadă stau investițiile de la Ministerul Transporturilor. Să faci deficit, care a mers nimeni nu știe unde în acei ani, e un lucru. Să ajungi într-o zonă de deficit, făcând aproape 8% din PIB, mergând în investiție, e cu totul altceva”, explică el. Citește mai multe aici.  CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele

Vladimir Putin amenință întreprinderile occidentale din Rusia/ Le-am oferit cele mai favorabile condiții, dar ei încearcă să ne sufoce

Președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat întreprinderile occidentale rămase în Rusia, care acționează împotriva intereselor statului, în cadrul efortului Moscovei de a consolida dezvoltarea sistemelor informatice. „Trebuie să le sugrumăm. Sunt complet de acord, o spun fără nicio ezitare”, a declarat Vladimir Putin, drept răspuns la apelul unui om de afaceri de a restricționa activitățile companiilor americane de tehnologie, precum Zoom și Microsoft, care oferă servicii limitate în Rusia. Multe companii occidentale au părăsit Rusia sau și-au redus activitate în țară, după ce Moscova și-a lansat ofensiva militară în Ucraina, în februarie 2022, determinând impunerea unor pachete de sancțiuni din partea aliaților Kievului. „Nu am expulzat pe nimeni. Le-am oferit cele mai favorabile condiții pentru a lucra pe piața noastră, dar ei încearcă să ne sugrume”, a explicat președintele rus. „Trebuie să răspundem în aceeași manieră, să reflectăm acțiunile lor”, a insistat Putin, care a înăsprit condițiile pentru companiile care doresc să părăsească țara. Putin ia măsuri împotriva întreprinderilor occidentale Kiril Dmitriev, șeful fondului suveran al Rusiei și trimisul special al lui Vladimir Putin pentru cooperare economică, a susținut că fondul său nu a primit numeroase cereri de la companiile americane care doresc să se întoarcă în Rusia, potrivit cotidianului Le Figaro. Până în momentul actual, nicio companie occidentală importantă nu și-a anunțat public planurile de a reveni în țară. Companiile care au părăsit complet Rusia, precum lanțul american de fast-food McDonald’s, nu vor avea acces rapid pe piața rusă, în cazul în care vor să se întoarcă, a avertizat Putin. McDonald’s „a pus pe toată lumea într-o situație dificilă”. „Au plecat, iar acum, dacă vor să se întoarcă, ar trebui să le întindem covorul? Nu, bineînțeles că nu”, a afirmat președintele rus. Foto: Profimedia Citește și: India și Pakistan intră într-o nouă cursă a înarmării: Investiții masive în producția de DRONE Comisia Europeană anunță că a alocat 280 de milioane de euro pentru mai multe țări afectate de INUNDAȚII în 2024, inclusiv Republica Moldova Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele

Lagarde, BCE: Fragmentarea sistemului geoeconomic prezintă riscuri, dar și oportunități pentru UE /Moneda euro ar putea deveni alternativă la dolar

Uniunea Europeană va avea de suferit din cauza fragmentării sistemului economic mondial, dar pot apărea și oportunități, afirmă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), notând că moneda euro are șanse de a înlocui dolarul ca variantă valutară de rezervă. ”În ultimii 80 de ani, economia mondială a înflorit pe baza deschiderii și multilateralismului, stimulate de rolul de conducere al Statelor Unite. Prin promovarea unui sistem internațional bazat pe reguli și prin ancorarea dolarului ca monedă mondială de rezervă, Statele Unite au favorizat comerțul și extinderea operațiunilor financiare. Această ordine globală s-a dovedit a fi benefică pentru Uniunea Europeană, ale cărei principii liberale s-au aliniat cu această ordine. Dar, în prezent, acest sistem se fracturează”, a declarat Christine Lagarde, în discursul rostit la Centrul Jacques Delors al Institutului Hertie din Berlin. Fragmentarea sistemului global generează riscuri pentru UE și SUA, dar moneda euro ar putea fi avantajată Președintele BCE a notat că, în acest moment, cooperarea multilaterală este înlocuită de scheme bilaterale, iar deschiderea a cedat locul protecționismului. ”Există incertitudine și în legătură cu elementul de bază al sistemului: rolul dominant al dolarului american. Această fracturare a sistemului generează riscuri și pentru Europa. Economia noastră este profund integrată în sistemul comercial mondial. Orice modificare a ordinii internaționale prin care se vor reduce schimburile sau vor apărea blocuri economice va fi în detrimentul economiei noastre”, a subliniat Christine Lagarde. Însă președintele BCE a notat că Uniunea Europeană își poate crea oportunități. ”Prin reacții politice corecte, ar putea fi și oportunități. Modificarea peisajului financiar ar putea deschide drumul ca moneda euro să joace un rol internațional mai mare”, a subliniat Lagarde. În prezent, euro este a doua monedă mondială, reprezentând 20% din rezervele monetare străine, comparativ cu 58%, în cazul dolarului. ”Intensificarea rolului internațional al monedei euro poate avea implicații pozitive pentru zona euro. Le-ar permite guvernelor și companiilor să se împrumute la costuri mai mici, stimulând cererea internă în contextul în care cererea externă este mai puțin certă”, a subliniat Lagarde. UE trebuie să își consolideze poziția geopolitică și să respecte normele statului de drept Președintele BCE a pledat pentru avansarea integrării europene, inclusiv prin respectarea normelor statului de drept. ”Europa trebuie să se asigure că are o bază geopolitică solidă și credibilă, prin menținerea angajamentelor față de comerțul liber și prin consolidarea capabilităților de securitate. În al doilea rând, trebuie să ne consolidăm fundația economică (…), iar, în al treilea rând, trebuie să intensificăm rolul legal, prin apărarea principiilor statului de drept și prin a ne uni la nivel politic, astfel încât să rezistăm presiunilor externe”, a subliniat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE salută DESCHIDEREA lui Trump pentru negocieri /„Noi am transmis permanent că suntem pregătiți să facem un acord” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

UE salută deschiderea lui Trump pentru negocieri /Noi am transmis permanent că suntem pregătiți să facem un acord

Comisia Europeană a salutat, luni, decizia președintelui american, Donald Trump, de avansare a negocierilor cu Uniunea Europeană și de amânare a tarifelor vamale, Bruxellesul semnalând că urmează consultări între șefii delegațiilor ambelor părți. ”Vă prezint detaliile care pot fi dezvăluite despre conversația de ieri între președintele Ursula von der Leyen și președintele Donald Trump. În primul rând, a fost o discuție bună, lucru subliniat și în mesajul președintelui Ursula von der Leyen și confirmat de președintele Trump în conferința de presă. Practic, au convenit să accelereze negocierile comerciale și să mențină contactele. Referitor la detaliile despre discuții, nu vom intra în ele, dar vă pot spune că vorbim despre cel mai mare spațiu de schimburi comerciale din lume. Prin urmare, aceste negocieri sunt complexe, necesită timp, iar conversația stimulează negocierile. Este un lucru pozitiv să observăm că există implicare și la nivelul președinților”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Paula Pinho, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. ”Noi am transmis permanent că suntem pregătiți să facem un acord. Acum, în materie de negocieri, avem o echipă foarte bună de negociere, condusă de comisarul Maros Sefcovic, care avansează discuțiile. Acesta a fost momentul contactelor la nivelul președinților, între timp, discuțiile vor continua, iar în cursul după-amiezii comisarul Sefcovic va discuta cu secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick”, a subliniat Paula Pinho. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat, după o convorbire ”foarte drăguță” cu Ursula von der Leyen, că amână până pe 9 iulie aplicarea taxelor vamale de 50% împotriva Uniunii Europene. La rândul său, președintele Comisiei Europene a salutat discuțiile cu Donald Trump și disponibilitatea pentru negocieri. “Europa este pregătită să avanseze negocierile rapid și decisiv. Pentru ajungerea la un acord, avem nevoie de timp până pe 9 iulie”, a transmis Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a semnalat constant că vrea un acord comercial cu Statele Unite, dar a avertizat că va riposta simetric la taxele vamale. ”Uniunea Europeană menține angajamentul de a găsi soluții negociate cu Statele Unite. Credem că pot fi găsite acorduri bune, care să fie avantajoase pentru consumatorii și firmele de pe ambele maluri ale Atlanticului. În același timp, continuăm să ne pregătim de toate posibilitățile”, a declarat recent Ursula von der Leyen. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană Citește și: Rusia respinge acuzațiile „EMOȚIONALE” ale lui Trump /„Acestea sunt atacuri de ripostă” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Încă două sonde au fost puse în producție de ROMGAZ la Caragele Deep. Investiția în proiectul onshore se ridică la peste 1,3 miliarde de lei

Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a pus în producție două noi sonde din cadrul proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat în județul Buzău, cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz. Acesta este estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. Două noi sonde, Sonda 6 și Sonda 78 Rosetti ST (side-track), au fost puse în producție în luna mai, ceea ce crește numărul total al celor aflate în producție la 15, au transmis, luni, reprezentanții producătorului național. Informațiile vin în contextul vizitei conducerii Romgaz, de la finalul săptămânii trecute, la Caragele. Potrivit oficialilor, ca urmare a investițiilor derulate de Romgz, în primul trimestru al anului 2025 producția obținută din zăcământul Caragele a crescut și a ajuns în prezent la 7,6% din totalul producției Romgaz, față de o ponderea de 6,6% în anul 2024. „Finalizarea forajului sondei de explorare 78 Rosetti ST, executarea liniei de aducție și efectuarea testelor de producție cu succes a condus la punerea în producție a sondei în luna mai. Sonda 6 Caragele a fost pusă în producție după realizarea unei operații de reparații capitale (side track), iar la Sonda 54 Caragele au fost încheiate lucrările de suprafața în vederea demarării procesului de foraj, instalația de foraj fiind mobilizată pe locație, montarea acesteia urmând să se încheie până la mijlocul anului în curs”, au transmis reprezentanții companiei. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea acum două săptămâni, că în 2024, producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, devenind astfel, al doilea zăcământ ca pondere în producția totală a Romgaz (6,6% din total producție Romgaz). Anul trecut, aici s-au derulat lucrări de investiții în valoare de 147 milioane lei. În exploatare din 2009 În total, acum sunt 15 sonde în producție, dar au fost obținute autorizațiile de construcție pentru încă două sonde de explorare, alte patru sonde aflându-se în diverse stadii de obținere a autorizațiilor de construcție. Pentru dezvoltarea proiectului Caragele Deep, Romgaz a anunțat că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde. Aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. În cadrul programul investițional din zona Caragele Deep, compania Romgaz a anunțat la începutul anului trecut că va realiza cel puțin 9 sonde de explorare de mare adâncime. Caragele Deep este un proiect strategic onshore pentru ROMGAZ în cadrul perimetrului Explorare-Dezvoltare-Exploatare Muntenia Nord-Est, acesta făcând parte din strategia de dezvoltare a companiei 2021-2030. Zăcământul comercial CARAGELE contribuie de mulţi ani la producţia de gaze a României, fiind în exploatare comercială din anul 2009 iar dezvoltarea acestuia s-a realizat treptat în timp, fiind edificată o infrastructură de exploatare complexă. În 2017, Romgaz a anunțat că a descoperit la Caragele, Buzău, un zăcământ estimate la circa 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ de trei ori consumul anual actual al României. Producție de condensat în creștere În primul trimestru din 2025, Romgaz a avut o producţie de gaze naturale de 1,285 miliarde metri cubi, cu 0,43% mai mică față de cea din primul trimestru al anului 2024. O producție în cretere în primul trimestru al anului 2025 a fost cea de condensat, de 12.200 de tone, cu 64% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a creşterii producţiei de condensat pe zăcământul Caragele. Grupul Romgaz a raportat un profit net de 951 de milioane de lei pentru primul trimestru al anului, ceea ce înseamnă o scădere cu 23,64% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Pe de altă parte, cifra de afaceri a crescut cu 4,72%, la 2,38 miliarde lei. Sursa foto: Romgaz Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

The New York Times: Trump condamnă crimele lui Vladimir Putin în Ucraina, dar nu îl face să suporte niciun preț

Președintele SUA, Donald Trump, a condamnat vehement bombardamentele masive ale Rusiei asupra Ucrainei și atitudinea omologului său rus, Vladimir Putin, dar, până în acest moment, a refuzat să se ralieze sancțiunilor impuse de Europa, comentează cotidianul The New York Times. ”S-a întâmplat ceva cu Putin. A luat-o razna în totalitate”, a declarat Donald Trump duminică. Criticile rare ale președintelui Trump la adresa omologului său din Rusia intervin după câteva zile de bombardamente masive asupra orașelor ucrainene, vizând în principal obiective civile. Atacurile Rusiei au avut loc la doar câteva zile după ce Trump a catalogat drept ”excelentă” conversația cu Putin despre care liderul SUA afirma că va conduce imediat la negocieri de pace. Donald Trump a afirmat permanent că are o ”relație bună” cu Vladimir Putin și nu este prima dată când se declară șocat de bombardamentele asupra civililor ucraineni. În urmă cu o lună, Trump i-a cerut lui Vladimir Putin să se oprească, după o serie de atacuri cu rachete și drone care au vizat Ucraina. Trump nu s-a raliat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană ”Cu toate acestea, Trump nu a asociat niciodată atacurile cu decizia sa, reafirmată săptămâna trecută, de a refuza să se alăture țărilor europene, care au impus noi sancțiuni contra Rusiei, și nici de a oferi armament pentru ajutarea Ucrainei. Rezultatul este un gol strategic în care Trump se plânge de crimele comise de Rusia, fără însă a vrea să îl facă pe Putin să plătească măcar un preț modest”, notează cotidianul The New York Times. Modelul este unul familiar, conform analiștilor. Trump semnalează intenția de a-și retrage implicarea dintr-un conflict descris frecvent ca fiind ”războiul Europei”, apoi este șocat că Putin cere o serie de condiții care ar însemna predarea Ucrainei. Uneori, Trump afirmă că analizează în mod clar posibilitatea impunerii de sancțiuni, dar ezită să se alăture măsurilor impuse de Uniunea Europeană. ”Rusia nu acceptă armistițiu, iar Trump încearcă în mod constant să se detașeze. Rezultatul este că sprijinul pentru Ucraina continuă să se diminueze ca importanță pentru americani. Ceea ce urmează vor fi lupte mai intense și bombardamente asupra Ucrainei, dar și mai puține restricții asupra atacurilor ucrainene pe teritoriul rus”, apreciază Ian Bremmer, președintele Institutului Eurasia Group. Imediat după discuția de săptămâna trecută cu Vladimir Putin, Trump le-a transmis liderilor Germaniei, Franței, Italiei și Finlandei că nu intenționează să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. ”Retragerea angajamentului de a exercita presiuni asupra Rusiei merge dincolo de rațiunile economice. Trump a oprit eforturile Departamentului Justiției de colectare a dovezilor despre crimele de război ruse în Ucraina (…). La trei ani de la începerea războiului, Statele Unite au refuzat să voteze o declarație a ONU prin care Rusia era considerată agresor, plasând Washingtonul pe poziții adverse cu aliați din NATO și de partea Coreei de Nord”, concluzionează cotidianul The New York Times. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO | Vladimir Putin atribuie OCCIDENTULUI responsabilitatea pentru războiul din Ucraina /”Ne-au forțat să facem ce facem acum” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Buruienile și insectele purtătoare de boli au provocat anual pierderi de miliarde de dolari, timp de decenii

Plantele care sufocă râurile și insectele purtătoare de boli generează pierderi economice directe de aproximativ 35 de miliarde de dolari pe an, potrivit unei noi cercetări. Conform unui studiu publicat în Nature Ecology & Evolution, costurile generate de pătrunderea plantelor și animalelor străine în ecosisteme noi s-au ridicat la peste 2,2 trilioane de dolari din anii 1960 încoace — o cifră de 17 ori mai mare decât cele estimate anterior. Pe măsură ce tot mai multe specii invazive — de la mistreți la țânțari sau plante dificil de controlat — se răspândesc cu rapiditate, efectele asupra agriculturii, sănătății și biodiversității sunt tot mai evidente. Extinderea lor favorizează răspândirea bolilor și contribuie la dispariția unor specii locale. Impact economic uriaș, produs de specii invazive Estimările vechi, bazate pe date parțiale, subapreciau grav amploarea reală a fenomenului. Pentru a oferi o imagine mai fidelă, o echipă internațională condusă de cercetătorul Ismael Soto, de la Universitatea Boemiei de Sud din Cehia, a adunat date despre 162 de specii invazive pentru care costurile au fost documentate în mai multe țări. Pe baza acestor informații, au realizat un model prin care au estimat impactul economic al altor 78 de țări, printre care și Costa Rica sau Bangladesh, pentru care nu existau statistici până acum. „Ne așteptam ca datele anterioare să fie incomplete, dar diferența a fost mult mai mare decât anticipam”, a declarat Soto pentru AFP. Mistreții distrug recolte, iar țânțarii transmit boli Mobilitatea ridicată a oamenilor și comerțul internațional au favorizat deplasarea și stabilirea a mii de specii dincolo de arealul lor natural. Europa este regiunea cel mai puternic afectată, urmată de America de Nord și Asia. Soto subliniază că plantele provoacă cele mai mari pierderi, atât în ceea ce privește pagubele, cât și eforturile de combatere. Zonele urbane din apropierea coastelor — în special din Europa, estul Chinei și SUA — sunt printre cele mai vulnerabile. Speciile animale nu sunt mai puțin periculoase. Mistreții distrug în mod frecvent culturile agricole, iar țânțarii — ale căror arii de răspândire se extind odată cu încălzirea globală — transmit boli periculoase, precum malaria sau febra dengue, generând costuri semnificative pentru sistemele de sănătate. Plante invazive de pe alte continente se răspândesc rapid și în Europa Un caz notoriu este cel al troscotului japonez, o plantă invazivă care s-a răspândit în Europa și care necesită intervenții costisitoare pentru a fi ținută sub control. Chiar și așa, cercetătorii avertizează că datele lor acoperă doar 162 de specii, ceea ce înseamnă că pierderile reale sunt cel mai probabil mult mai mari. Potrivit unei estimări mai largi realizate de IPBES, grupul ONU specializat în biodiversitate, costurile totale, inclusiv cele indirecte, ale speciilor invazive se ridică la circa 400 de miliarde de dolari anual.

Bloomberg: China pregătește o nouă strategie de intensificare a producției, ignorând cererile SUA de reechilibrare a relațiilor comerciale

Președintele Xi Jinping analizează posibilitatea elaborării unei noi versiuni a planului național de stimulare a producției de sisteme tehnologice în China, afirmă oficiali guvernamentali de la Beijing, în ceea ce pare a fi o respingere a eforturilor Administrației Donald Trump de relocare a activităților în Statele Unite. Administrația de la Beijing elaborează planuri de reconfigurare a campaniei ”Fabricat în China 2025”, au afirmat oficiali guvernamentali de la Beijing citați, sub protecția anonimatului, de grupul media Bloomberg. Planul pentru următorul deceniu va avea ca prioritate tehnologiile, inclusiv fabricarea de semiconductori. Un plan pe cinci ani va fi făcut public cu ocazia sesiunii legislative din martie 2026. Discuțiile de la Beijing indică faptul că liderii Chinei vor menținerea unei strategii criticate de Statele Unite și de Uniunea Europeană din cauza dezechilibrelor comerciale. Aceasta este principala temă a negocierilor cu Statele Unite, iar Administrația Donald Trump aplicase taxe vamale de 145% în aprilie înainte de a le reduce la 40% după negocierile desfășurate la Geneva. Administrația Donald Trump insistă pentru creșterea consumului în China și pentru limitarea exporturilor, în eforturile pentru ”decuplarea strategică” în sectorul producției de oțel, medicamente și semiconductori. Opoziția exercitată de Beijing reflectă propriile preocupări în materie de securitate națională, pe fondul eforturilor Washingtonului de a opri exporturile de semiconductori în China. “Teoretic, putem face aceste lucruri împreună. Avem nevoie de mai multă producție, iar China are nevoie de mai mult consum. Există posibilitatea reechilibrării schimburilor comerciale, vom vedea dacă este posibil”, a afirmat secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Merz CONDAMNĂ bombardamentele israeliene /„Modul în care a fost atacată populația civilă nu mai poate fi justificat prin combaterea terorismului” VIDEO UE salută DESCHIDEREA lui Trump pentru negocieri /„Noi am transmis permanent că suntem pregătiți să facem un acord” Rusia respinge acuzațiile „EMOȚIONALE” ale lui Trump /„Acestea sunt atacuri de ripostă” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele