Friedrich Merz vrea intensificarea rolului de lider al Germaniei în Europa /Vom aduce mai multă energie
Germania va aduce ”mai multă energie” în Europa, a declarat joi viitorul cancelar Friedrich Merz, la reuniunea Partidului Popular European (PPE), desfășurată în Spania, pledând pentru reducerea birocrației în Uniunea Europeană și pentru limitarea imigrației extracomunitare. Friedrich Merz, cancelarul-desemnat al Germaniei, a evocat, în fața aliaților săi politici din Europa, ideea intensificării rolului de lider al Germaniei, la nivel european și internațional. Noul Guvern de la Berlin va oferi ”mai multă energie” decât Cabinetul Olaf Scholz în Europa, a afirmat liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, cu ocazia reuniunii Partidului Popular European (PPE), desfășurată în orașul spaniol Valencia, conform publicației Die Welt și postului DeutschlandFunk. Friedrich Merz a notat că Uniunea Creștin-Democrată (CDU) va avea din nou, după peste 16 ani, postul de ministru de Externe al Germaniei. ”Vă puteți baza pe noi”, le-a spus el delegaților Partidului Popular European prezenți la reuniune. Friedrich Merz va fi ales săptămâna viitoare de Bundestag în funcția de cancelar al Germaniei. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a pledat pentru politici mai restrictive în domeniul imigrației, pentru reducerea birocrației la nivelul Uniunii Europene și pentru semnarea unor noi tratate comerciale. Friedrich Merz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în contextul invaziei militare ruse, și a cerut consolidarea apărării europene. Viitorul cancelar german l-a acuzat pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, că a pus la grea încercare parteneriatul transatlantic. ”De aceea, trebuie să luăm decizii comune și să avem o singură voce”, a insistat Friedrich Merz. Foto: Profimedia Video: Welt TV Citește și: China este deschisă negocierilor COMERCIALE cu Statele Unite, dar avertizează că este pregătită de un conflict de lungă durată ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, „inginerul DEZORDINII” /Primele 100 de zile de mandat, marcate de tensiuni comerciale și haos instituțional Trump NEAGĂ responsabilitatea pentru starea economiei SUA și speră să obțină un acord comercial cu Administrația Chinei Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
China este deschisă negocierilor comerciale cu Statele Unite, dar avertizează că este pregătită de un conflict de lungă durată
Administrația de la Beijing a semnalat, joi, că este deschisă negocierilor comerciale cu Statele Unite, ceea ce indică flexibilizarea poziției Chinei în eforturile de a depăși actuala criză. ”Dacă Statele Unite vor să dialogheze cu Administrația Chinei, nu există nicio problemă pentru noi în acest moment”, a declarat un oficial guvernamental de la Beijing, citat de presa oficială și de cotidianul Financial Times. ”Washingtonul a contactat Beijingul în mod activ prin diverse canale, în speranța că vor avea loc negocieri pe tema taxelor comerciale”, a precizat oficialul chinez, care a preferat să păstreze anonimatul. “Ușa este deschisă discuțiilor. Dar, dacă vor o confruntare, noi vom merge până la capăt”, a subliniat oficialul chinez. Miercuri, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a exprimat speranța că va obține un tratat comercial bun cu Administrația Chinei. ”Știu că situația din China este foarte proastă în acest moment și nu vreau să se întâmple acest lucru Chinei. Îmi place mult președintele Xi Jinping și nu vreau să se întâmple acest lucru, chiar am fost trist, sunt loviți din toate părțile în China. Trimit cele mai mari nave cargo și sunt întoarse din drum în Oceanul Pacific, pentru că nu mai vrea nimeni bunurile, sunt tarife de 145%, dar la un moment dat sper să fac un acord cu China, discutăm cu China, dar fabricile lor se închid, întrucât noi nu le mai vrem produsele, dacă nu sunt corecți cu noi. Iar acest lucru include drepturile de proprietate intelectuală și alte lucruri, nu doar tranzacțiile de vânzare-cumpărare. Vom vedea ce se întâmplă. Eu nu mă bucur, eu vreau să îi meargă bine Chinei, vreau să le fie bine tuturor țărilor, dar trebuie să ne trateze și ei corect”, a afirmat Trump. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, „inginerul DEZORDINII” /Primele 100 de zile de mandat, marcate de tensiuni comerciale și haos instituțional Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, autoritatea responsabilă conform legii, a transmis, la solicitarea Gândul, în ce stadiu este demersul normativ pentru stabilirea categoriilor de consumatori care vor beneficia de ajutor și după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică, în data de 1 iulie. Autoritățile dau asigurări că lucrează în prezent pentru a defini cine sunt românii pe care statul va continua să îi ajute după 1 iulie, când reducerile de care au beneficiat toți românii din toamna anului 2022, când a intrat în vigoare schema de plafonare și compensare a prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, se vor elimina pentru facturile la curent. Schema de compensare-plafonare a fost prelungită de Guvern cu trei luni la energie electrică, până la 30 iunie, și cu 12 luni la gaze naturale, până la finalul lunii martie anul viitor, iar între timp, responsabilii trebuie să decidă cine intră în categoria consumatorilor vulnerabili și ce măsuri de ajutor iau în calcul. Prelungirea schemei a fost criticată de oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care au atras atenția că subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. Pentru consumatorii care vor fi considerați vulnerabili la momentul expirării schemei, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, menționa recent că vor fi implementate sisteme de sprijin prin carduri sau vouchere, astfel încât aceștia să fie protejați de fluctuațiile pieței. În prezent, conform legislației în vigoare, este vorba de aproximativ 90.000 de români care sunt incluși în această categorie pe care autoritățile sunt în curs să o redefinească. De ce trebuie să țină cont schema Gândul a întrebat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale care este stadiul demersului, dacă există un proiect ce poate fi consultat sau măcar principiile de bază, eventual estimarea creșterii numărului de consumatori vulnerabili de la cei 90.000, conform procedurii actuale. În răspunsul transmis, oficialii instituției au arătat că, în prezent, există un grup de lucru care, pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, are în componență reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Institutului Național de Statistică și alte instituții care pot sprijini proiectarea unor măsuri în sprijinul populației vulnerabile. „Menționăm, în același timp, că indiferent de soluția care se va stabili, aceasta trebuie să țină cont atât de gradul de afectare a bugetelor gospodăriilor, cât și de resursele bugetare disponibile din care să fie susținute măsurile de protecție socială”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la solicitarea Gândul. Sprijinul nu moare, ci se transformă Într-o declarație de joia trecută, ministrul Sebastian Burduja reitera faptul că „nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor, ci se face o ajustare necesară și responsabilă a mecanismului de protecție”, de care vor beneficia cei care au într-adevăr nevoie. „După 1 iulie 2025, nu asistăm la o retragere a sprijinului din partea statului, ci la o trecere de la o plafonare generalizată la un sistem țintit, care să ducă sprijinul acolo unde este cu adevărat nevoie. Vorbim despre un nou mecanism care va permite alocarea eficientă a resurselor publice către gospodăriile aflate în sărăcie energetică, către persoanele cu dizabilități și către românii care depind de echipamente medicale pentru a trăi”, a spus Sebastian Burduja. Ministrul a adăugat că, potrivit legii, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și a mecanismului de protecție socială revine Ministerului Muncii, dar Ministerul Energiei a fost și este parte activă în acest efort comun. „După intrarea în vigoare a OUG 6/2025, am organizat patru întâlniri de lucru la sediul Ministerului Energiei, alături de alte instituții implicate în proces: Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ANRE, STS, Institutul Național de Statistică și MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor. Toate aceste eforturi urmăresc să identifice criterii juste și mecanisme clare pentru implementarea noii forme de sprijin pentru cei care au cu adevărat nevoie”, a precizat ministrul Energiei. Mai exact, OUG 6/2025 stipulează, la articolul 22, alin. (1), că „Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va stabili criteriile de identificare și eligibilitate a consumatorilor afectați de sărăcie energetică în vederea aplicării de măsuri sociale adecvate și/sau sprijin financiar pentru perioada care urmează după expirarea mecanismelor de sprijin prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, până la data de 15 iunie 2025”. FOTO – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja, avertisment pentru perioada post-plafonare la ENERGIE: „Nu se elimină sprijinul acordat consumatorilor” Cât a decontat statul furnizorilor în contul plafonării. Burduja: „Din perspectiva unui politruc nenorocit, ar fi mai ușor să găsesc un țap ispășitor” Ce se întâmplă din 1 iulie, când expiră noua PLAFONARE a prețurilor la energie? Răspunsul lui Sebastian Burduja despre o nouă prelungire a schemei Sebastian Burduja: Fără plafonare, FACTURILE la energie ar fi crescut cu până la 100% pentru majoritatea românilor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
SPD a aprobat acordul de coaliție cu CDU /Lars Klingbeil va fi vicecancelar în guvernul condus de Friedrich Merz
Partidul Social Social-Democrat (SPD) a aprobat, miercuri, acordul alianței cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care va permite formarea unui guvern de uniune condus de Friedrich Merz. Secretarul general al SPD, Matthias Miersch, a anunțat că acordul în vederea formării unui guvern SPD/CDU a fost aprobat cu 84% din voturi. La vot au participat 56% din delegații SPD. Numele celor șapte membri ai guvernului din SPD vor fi anunțate luni. Formațiunea Uniunea Creștin-Democrată / Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) și-a prezentat deja membrii viitorului guvern. Lars Klingbeil, copreședinte al SPD, va ocupa pozițiile de vicecancelar și ministru al Finanțelor. Proiectul coaliției de guvernare a fost criticat în cadrul Partidului Social-Democrat, în special din cauza politicilor privind imigrația. Însă, pentru binele național, criticii au decis să accepte alianța. ”Membrii SPD au votat și au decis în favoarea acordului de coaliție, într-o situație democratică extrem de dificilă. Deși au pledat pentru altceva, acceptăm rezultatul”, a declarat miercuri Philipp Türmer, liderul organizației de tineret a SPD, într-un interviu acordat postului RedaktionsNetzwerk Deutschland (RND). Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat au urgentat negocierile pentru a forma noul guvern german, în contextul situației economice internaționale tensionate, marcată de taxele vamale impuse de Administrația Donald Trump Chinei și Uniunii Europene. Cele mai complexe teme ale negocierilor au fost gestionarea imigrației și reconfigurarea politicilor fiscale. Potrivit publicației Handelsblatt, liderii CDU/CSU și SPD au stabilit să nu majoreze taxele și să relaxeze mediul de afaceri. CDU a câștigat scrutinul parlamentar din Germania cu 28,5% din voturi, iar pe locul al doilea s-a clasat partidul extremist Alternativă pentru Germania (cu 21%). În acest context, Friedrich Merz a avut nevoie de o coaliție cu SPD, care a obținut 16,5%, din voturi. Olaf Scholz, actualul cancelar german, a semnalat că nu dorește nicio funcție în viitorul guvern și că ar prefera să fie doar membru al Bundestagului. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de Citește și: Comisia Europeană face investiții masive pentru consolidarea APĂRĂRII /„Propunerile au rolul de a susține dezvoltarea capabilităților esențiale” Rusia a început construirea unui pod rutier către Coreea de Nord/ „Simbolizează dorința noastră comună de a consolida COOPERAREA” ANALIZĂ The Times: Criza comercială dintre SUA și China riscă să genereze un volum mare de CREDITE neperformante, avertizează grupul HSBC Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ucraina ar putea semna în scurt timp acordul cu SUA privind accesul la minerale, condiție pentru menținerea sprijinului de către Trump
Ministrul ucrainean al Economiei, Iulia Sviridenko, se va deplasa în Statele Unite, unde urmează să semneze acordul privind exploatarea zăcămintelor de minerale din Ucraina, afirmă oficiali guvernamentali, sub protecția anonimatului. ”Acordul urmează să fie semnat miercuri seară” (miercuri spre joi, ora României), a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Președinției Ucrainei, citat de Agenția France-Presse și de cotidianul Le Figaro. În urmă cu o săptămână, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a evocat necesitatea semnării ”cât mai curând posibil” a parteneriatului economic între Statele Unite și Ucraina. ”Contactele bilaterale au generat discuții tehnice foarte productive”, a comunicat Departamentul american al Trezoreriei. ”Acordul privind mineralele rare a fost definitivat, va fi semnat în scurt timp”, afirma președintele Donald Trump la sfârșitul lunii martie, cu ocazia unei reuniuni a Cabinetului prezidențial. Donald Trump ar fi trebuit să semneze la începutul lunii martie acordul mineralelor la Casa Albă cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, din cauza disensiunilor pe tema războiului cu Rusia. Președintele american a confirmat că acordul cu Ucraina privind exploatarea mineralelor rare este o condiție pentru sprijinirea în continuare a poziției Kievului în efortul de încheiere a războiului cu Moscova. Administrația SUA solicită Rusiei și Ucrainei ”armistițiu permanent” și negocieri de pace, a anunțat, luni, Casa Albă, notând că președintele Donald Trump este ”optimist”, dar și ”realist” în privința șanselor de oprire a războiului. ”Președintele Trump este tot mai nemulțumit de liderii ambelor țări, vrea să observe un armistițiu permanent. Din ce înțeleg, Vladimir Putin a oferit în această dimineață un armistițiu temporar, președintele Trump a transmis clar că vrea să vadă un armistițiu permanent, în primul rând, pentru oprirea omorârii oamenilor, a vărsării de sânge. Deși rămâne optimist că poate obține un acord, este și realist”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA. Foto: Profimedia Citește și: Trump îi atribuie lui BIDEN rezultatele economice slabe, pe fondul riscurilor recesiunii /„Aveți răbdare!” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Trump neagă responsabilitatea pentru starea economiei SUA și speră să obțină un acord comercial cu Administrația Chinei
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a argumentat, miercuri seară, că rezultatele economice slabe nu sunt asociate tarifelor vamale și a exprimat speranța că va obține un tratat comercial bun cu Administrația Chinei. ”Referitor la prezentarea datelor economice trimestriale, noi am preluat sarcinile guvernamentale pe 20 ianuarie, taxele vamale nu au intrat încă în vigoare”, a declarat Donald Trump, cu ocazia unei reuniuni a Cabinetului executiv. Economia americană a scăzut cu 0,3% în primul trimestru al anului 2025, ceea ce alimentează temerile privind recesiunea, la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Acesta este primul trimestru de scădere economică pentru Statele Unite în ultimii trei ani, conform datelor prezentate miercuri de către Departamentul Comerțului de la Washington. Însă Donald Trump a atribuit fostei Administrații Joe Biden problemele economice. ”Acestea sunt bursele lui Biden, nu ale lui Trump. Eu mi-am început mandatul pe 20 ianuarie. Taxele comerciale vor începe să producă efecte, iar companiile vor începe să își transfere activitățile în Statele Unite. Țara noastră va avea un avans considerabil, dar trebuie să scăpăm de efectele politicilor lui Biden. Acest lucru va dura ceva timp, nu are nicio legătură cu taxele vamale, doar că ne-a lăsat cu cifre scăzute, însă când va începe avansul economic nu va fi ca nimic altceva. Aveți răbdare!”, a argumentat liderul de la Casa Albă. În același timp, președintele Statelor Unite a exprimat speranța că va obține un acord comercial reciproc avantajos cu Beijingul. ”Eu nu vreau să se întâmple acest lucru, dar știu că situația din China este foarte proastă în acest moment și nu vreau să se întâmple acest lucru Chinei. Îmi place mult președintele Xi Jinping și nu vreau să se întâmple acest lucru, chiar am fost trist, sunt loviți din toate părțile în China. Trimit cele mai mari nave cargo și sunt întoarse din drum în Oceanul Pacific, pentru că nu mai vrea nimeni bunurile, sunt tarife de 145%, dar la un moment dat sper să fac un acord cu China, discutăm cu China, dar fabricile lor se închid, întrucât noi nu le mai vrem produsele, dacă nu sunt corecți cu noi. Iar acest lucru include drepturile de proprietate intelectuală și alte lucruri, nu doar tranzacțiile de vânzare-cumpărare. Vom vedea ce se întâmplă. Eu nu mă bucur, eu vreau să îi meargă bine Chinei, vreau să le fie bine tuturor țărilor, dar trebuie să ne trateze și ei corect”, a subliniat Trump. Foto: Profimedia Video: Președinția SUA Citește și: VIDEO SPD a aprobat ACORDUL de coaliție cu CDU /Lars Klingbeil va fi vicecancelar în guvernul condus de Friedrich Merz Kremlinul anunță că Vladimir Putin este deschis negocierilor cu Ucraina, dar este SCEPTIC în privința unui rezultat rapid Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax
Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale reprezintă pilonul principal în guvernanță economică europeană, bazată pe noile reguli fiscal-bugetare, se arată într-o analiză MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol. „Înlocuind axul centrat – până anul trecut – pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei a reprezentat principalul criteriu de evaluare pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală în 4 până la 7 ani pentru statele membre UE care au prezentat Planurile Naționale Bugetare Structurale. Cu o relevanță mai înaltă, mai ușor de cuantificat, monitorizat și comunicat, analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale este un instrument mai consistent de evaluare a ”sănătății” finanțelor publice decât indicatorii bazați pe deficitul bugetar structural. De altfel, analiza de sustenabilitate a datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Analiza sustenabilității datoriei este mult mai realistă și mai flexibilă, ține cont de mult mai mulți factori care influențează tabloul macroeconomic specific fiecărei țări. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei utilizează date mai clare și transparente și integrează riscurile potențiale, oferind o evaluare completă a sănătății finanțelor publice. Este ca și cum un medic face o analiză de ansamblu a sănătății unui pacient (inclusiv riscurile viitoare, potențiale) și ulterior propune o conduită specifică. Prin analogie, în regula deficitului bugetar structural, medicul ar impune același tratament unor persoane cu caracteristici diferite, pe baza unui diagnostic standardizat. În această analiză, urmărim mai multe obiective. În primul rând, voi analiza comparativ ponderea datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor Uniunii Europene. În al doilea rând, voi analiza indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora, în țările europene. La final, propun câteva soluții pentru creșterea sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Analiza comparativă a ponderii datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene Ultimele date oficiale (22 aprilie 2025) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2024 în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Ponderile cele mai scăzute se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%, Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%). România înregistrează o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică pondere din UE27, sub ponderea medie de 81% la nivelul UE27, respectând criteriul de convergență nominală prevăzut în Tratatul de la Maastricht ( Analiza comparativă a ponderilor datoriei guvernamentale în PIB în 2024 față de 2019 (ultimii 6 ani) indică un efect șoc al pandemiei (2021 raportat la 2019) [mai ales în Spania (+18pp din PIB), Franța (+14,6pp din PIB), Grecia (+14,1pp din PIB), România (+13,3 pp) și Slovacia (+12,2pp din PIB)] combinat cu un efect șoc al războiului din Ucraina (2024 raportat la 2021) [mai ales în Finlanda (+8,9pp din PIB), România (+6,5pp din PIB), Estonia (+5,2pp din PIB), Cehia (+2,9 pp) și Polonia (+2,3pp din PIB)]. Se observă două asocieri – prima, țările care au alocat stimuli consistenți pentru economie în pandemie au avut reversări ale ponderii datoriei în PIB (nu este cazul României, care conform raportului FMI a avut un deficit imens în pandemie, alocând totuși un procent infim din PIB pentru stimuli economici, la nivelul țărilor africane) și a doua, țările aflate în proximitatea războiului din Ucraina suferă o îndatorare mai rapidă față de celelalte, afectate fiind de creșterea costurilor de finanțare, consecință a efectului negativ de contagiune din zonă. Al doilea șoc are ca factor de influență semnificativ și inconsistența respectării țintei de deficit bugetar angajate pentru anul 2024 în fața instituțiilor internaționale și agențiilor de rating, mai mult în cazul României și Franței, mai puțin în cazul Poloniei și Slovaciei. Instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent în cazul României. Ultimul proces este validat și de dinamica ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB din anul 2024 comparativ cu anul 2021. Din primele 5 țări cu cele mai ridicate creșteri ale acestei ponderi, nu mai puțin de patru țări sunt aflate la granița cu războiul – Ungaria (+2,8pp din PIB), Polonia și Finlanda (+1,1pp din PIB) precum și România (+1pp din PIB). În majoritatea țărilor UE, revenirea puternică post-pandemică și inflația ridicată au acționat ca factori de reducere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB în timp ce deficitele bugetare primare ridicate au împins în sus ponderea datoriei în PIB. Pe termen mediu, efectul de ”bulgăre de zăpadă” mai puternic (diferențial defavorabil rată a dobânzii – rată de creștere economică) și incertitudinea globală cauzată de accentuarea impactului măsurilor protecționiste asupra economiei deschise europene vor acționa în sensul reducerii sustenabilității datoriei. În același timp, implementarea consolidărilor fiscal-bugetare angajate în Planurile naționale bugetar-structurale angajate cu Comisia Europeană ar trebui să ajute la creșterea sustenabilității datoriei. Analiza indicatorilor de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung în România și țările UE27. În cadrul rapoartelor Debt Sustainability Monitor (https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/debt-sustainability-monitor-2024_en), Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a 3 indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung. Pe termen scurt, indicatorul S0 măsoară probabilitatea apariției unor tensiuni fiscale sau financiare în decurs de 12 luni, utilizând un sistem de alertă timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro – utilizează indicatori care măsoară dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar – utilizează indicatori pv starea finanțelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt și a necesarului brut de finanțare și S0-Financiar-Competivitate – utilizează indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor și a fluxurilor de capital). S0 reflectă riscurile legate de accesul la piețele de finanțare, de volatilitatea financiară și de dezechilibrele bugetare pe termen scurt, fiind considerat un semnal de avertizare atunci când depășește pragul de 0,43. Slovacia, România, Grecia, și Estonia au depășit în anul 2024 pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componenta financiară și de competitivitate. Pe de altă parte, Ungaria, Spania, Franța, Belgia și Italia se află dincolo de pragul de sustenabilitate în ceea
Trump îi atribuie lui Biden rezultatele economice slabe, pe fondul riscurilor recesiunii /Aveți răbdare!
Președintele SUA, Donald Trump, i-a atribuit predecesorului său, Joe Biden, efectele performanțelor slabe, în contextul în care economia americană a scăzut cu 0,3% în primul trimestru al anului 2025. Valoarea PIB-ului SUA a scăzut cu 0,3% în primele trei luni ale anului 2025, ceea ce alimentează temerile privind recesiunea, la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Acesta este primul trimestru de scădere economică pentru Statele Unite în ultimii trei ani, conform datelor prezentate miercuri de către Departamentul Comerțului de la Washington. Analiștii economici se așteptau la o creștere economică de 0,4% în primul trimestru din 2025, după avansul de 2,4% din ultimul trimestru al anului 2024. Specialiștii au avertizat că, în contextul tarifelor comerciale impuse de Trump, multe companii au intensificat importurile în ultimele săptămâni, ceea ce afectează activitățile economice interne. Importurile au avansat cu 41,3% în primul trimestru din 2025, în timp ce exporturile au crescut cu doar 1,8%. “Poate că o parte din scăderea economică este rezultatul avansării importurilor înainte de intrarea în vigoare a taxelor vamale, dar consilierii politici nu ar trebui să se gândească doar la acest factor. Creșterea economică pur și simplu a dispărut”, afirmă Chris Rupkey, economist la grupul de consultanță Fwdbonds. Trump atribuie problemele economice Administrației Biden Președintele Donald Trump a atribuit fostei Administrații Joe Biden problemele economice. ”Acestea sunt bursele lui Biden, nu ale lui Trump. Eu mi-am început mandatul pe 20 ianuarie. Taxele comerciale vor începe să producă efecte, iar companiile vor începe să își transfere activitățile în Statele Unite. Țara noastră va avea un avans considerabil, dar trebuie să scăpăm de efectele politicilor lui Biden. Acest lucru va dura ceva timp, nu are nicio legătură cu taxele vamale, doar că ne-a lăsat cu cifre scăzute, însă când va începe avansul economic nu va fi ca nimic altceva. Aveți răbdare!”, a afirmat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Foto: Profimedia Citește și: Comisia Europeană face investiții masive pentru consolidarea APĂRĂRII /„Propunerile au rolul de a susține dezvoltarea capabilităților esențiale” Rusia a început construirea unui pod rutier către Coreea de Nord/ „Simbolizează dorința noastră comună de a consolida COOPERAREA” VIDEO SPD a aprobat ACORDUL de coaliție cu CDU /Lars Klingbeil va fi vicecancelar în guvernul condus de Friedrich Merz Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Marcel Ciolacu: Veniturile totale la buget au crescut cu 16% în martie și au ajuns la aproape 10,5 miliarde de euro, un RECORD
Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, la începutul ședinței de Guvern, că veniturile totale la bugetul de stat au înregistrat o creștere de 16% în luna martie şi au ajuns la 10,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un record. „Începem cu o veste bună legată de situaţia financiară a ţării. Veniturile totale la buget au crescut cu 16% în martie şi au ajuns la aproape 10,5 miliarde de euro, de fapt este un record”, a spus Marcel Ciolacu. Șeful Executivului a precizat că evoluția pozitivă a veniturilor bugetare ar putea continua și în luna aprilie. „Din datele preliminare, depăşim acest nivel în aprilie, când putem avea o premieră bugetară în ultimii 10 ani”, a adăugat premierul Ciolacu. CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu: Remarc valul de investiții germane în România. Uzina va ajunge la un total de circa 1000 de angajați Marcel Ciolacu anunță lansarea Platformei Naționale de Raportare Unică în Învățământul Superior Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
The Times: Criza comercială dintre SUA și China riscă să genereze un volum mare de credite neperformante, avertizează grupul HSBC
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China riscă să genereze un volum mare de credite neperformante, constată grupul financiar multinațional HSBC, cu sediul central în Londra, precizând că vor fi aplicate măsuri de limitare a daunelor financiare. Banca HSBC a anunțat că a pregătit 876 de milioane de dolari pentru acoperirea pierderilor generate de creditele neperformante, inclusiv 150 de milioane de dolari pentru “eventualitatea deteriorării perspectivelor economice” din cauza taxelor comerciale aplicate de Statele Unite. În noul context, HSBC a redus estimările privind profiturile de la 12,65 de miliarde de dolari, în 2024, la 9,5 miliarde de dolari anul acesta. Taxele vamale generează riscuri majore asupra creditelor Tarifele comerciale generează o potențială amenințare pentru HSBC, o bancă dependentă de tranzacțiile financiare dintre Orient și Occident. Deși acum are sediul central în Londra, grupul de creditare și consultanță financiară a fost fondat acum 160 de ani în Hong Kong, teritoriu care atunci era colonie britanică, dar acum este sub controlul Chinei. HSBC rămâne o punte financiară între Occident și China/Asia, Hong Kong fiind principala sa piață unică. Georges Elhedery, directorul HSBC, a atras atenția că tensiunile comerciale tot mai mari dintre SUA și China generează presiuni imense asupra modelului de afaceri al companiei. ”Mediul macroeconomic se confruntă cu incertitudine ridicată, în special din cauza politicilor comerciale, creând volatilitate atât în materie de prognoze economice, cât și pentru piețele financiare, cu impact advers asupra încrederii consumatorilor și mediilor de afaceri. Susținerea clienților noștri în această perioadă volatilă este principala noastră prioritate”, subliniază directorul HSBC, conform cotidianului The Times. Problemele comerciale intervin în contextul în care HSBC a demarat cel mai amplu proces de restructurări din ultimele decenii, compania financiară urmând să diminueze costurile cu 1,5 miliarde de dolari, inclusiv prin desființarea a mii de locuri de muncă. Foto: Profimedia Citește și: Administrația SUA este ÎNCREZĂTOARE că taxele vamale nu vor bloca rețelele de aprovizionare /Bessent: „Eu nu m-aș gândi că vom avea șocuri” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele