Acționarii OMV Petrom votează bugetul de investiții și valoarea dividendului. Cât ar urma să primească statul pentru participația sa
Directoratul OMV Petrom, companie la care statul deține o cotă de 20,69%, propune acționarilor să aprobe, în ședința de joi, un buget de investiții și o valoare a dividendului în creștere față de anul precedent. Adunarea Generală a Acționarilor OMV Petrom a fost convocată pentru joi, 24 aprilie, să își exprime votul privind situațiile financiare consolidate, raportul anual pe 2024, bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs, inclusiv remunerațiile conducerii executive, dar și alegerea unor noi membri ai Consiliului de Supraveghere. OMV Petrom SA (SNP) este deținută în proporție de 51,15% de compania-mamă din Austria, OMV Aktiengesellschaft, 20,69% de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,39%) și fizice (3,75%), conform datelor oficiale la 30 iunie 2024, publicate pe Bursa de Valori București (BVB). Este a doua cea mai mare companie cu participație locală listată la BVB în funcție de capitalizare, după Hidroelectrica, având, marți, o valoare de piață de peste 44,27 miliarde de lei. „Este un plan ambițios și motivant” „Privind în viitor, ne aflăm la mijlocul celei mai intense perioade de investiții din istoria companiei noastre. Avem planificate investiții organice de aproximativ 8 mld. lei pentru 2025. Aceasta este o valoare aproape dublă față de investițiile medii anuale de la privatizare până în prezent. Este un plan ambițios și motivant, care va contribui la continuarea execuției proiectului Neptun Deep, a portofoliului nostru de energie regenerabilă, a noii unități de producție SAF/HVO din rafinăria Petrobrazi, precum și a rețelei noastre de mobilitate electrică”, precizează Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului OMV Petrom, în preambulul raportului final pe 2024, propus spre aprobare în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). Investițiile pe care OMV Petrom și le-a propus pentru 2025 sunt de 8 miliarde de lei, în creștere față de cele 7,2 miliarde de lei care au fost realizate anul trecut. În 2024, profitul net al companiei a fost de 4,2 miliarde de lei, la un nivel similar cu cel din 2023, de 4 miliarde de lei. Ce este de remarcat este că nivelul investițiilor propuse este același cu cel anunțat în februarie în cadrul conferinței de presă privind rezultatele financiare preliminare ale anului precedent, când executivii companiei precizau că acesta ar putea fi ajustat în funcție și de forma finală a celebrei taxe pe stâlp, având în vedere că normele de aplicare erau în curs de elaborare la acea dată. „În anul 2024 am crescut investițiile cu peste 50% față de 2023, iar în 2025 planificăm să le creștem în continuare încă 20% față de 2024, care este deja la un nivel ridicat. Aceste planuri de investiții nu au fost ajustate cu impactele din acest impozit pe construcții sau alte modificări legislative, întrucât vom participa în procesul de consultare și vom vedea care va fi forma finală și ce va însemna acest impozit. Dar așa cum am spus și mai devreme, impozitele și mai ales impozitele pe active imobilizate, care înseamnă, în esență, impozite de investiții, sigur că descurajează investițiile. Astfel că așa cum am scris și în informarea noastră de astăzi, acest plan de investiții de 8 miliarde, plus aproximativ 6 miliarde posibile investiții din organice, sunt planificate presupunând un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și competitiv”, a declarat Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, în conferința de presă din 4 februarie, când executivii au prezentat rezultatele neconsolidate pe 2024. Directorul financiar al OMV Petrom a confirmat atunci, la întrebările presei, că planul de investiții de 8 miliarde de lei a fost propus fără a lua în calcul impactul celor mai recente reglementări, urmând să fie ajustat pe măsură ce se definitivează modificările legislative, care să permită calcularea impactului propriu-zis. Între timp, Guvernul a adoptat, pe 3 aprilie, impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”, redus la jumătate față de propunerea inițială, de la 1% la 0,5% din valoarea netă a construcțiilor aflate în proprietate privată, iar pentru construcțiile aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale, dar concesionate sau date în administrare, cota de impozit a scăzut de la 0,5% la 0,25%. Cu cât a crescut dividendul propus Conducerea executivă a OMV Petrom propune deținătorilor celor peste 62 de miliarde de acțiuni să voteze joi care este valoarea dividendului care le revine. „Propunerea Directoratului privind distribuirea de dividende pentru anul financiar 2024, aceeași cu cea anunțată în 4 februarie 2025, respectiv un dividend in valoare brută de 0,0444 lei/acțiune, a fost aprobată de către Consiliul de Supraveghere în 18 martie 2025 și va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor convocată în data de 24/25 aprilie 2025”, se arată în documentul semnat de Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului, și Alina Popa, director financiar și membru al Directoratului. Potrivit conducerii companiei, acest dividend se transpune într-o creștere anuală de 7,5%, ceea ce înseamnă o creștere la jumătatea intervalului de 5-10%, declarat în îndrumarea privind dividendele. Majorarea este ușor mai mică față de anul precedent, când a fost la nivelul maxim de 10%. La un simplu calcul aritmetic, dacă dividendul de bază este votat la acest nivel, statul ar urma să primească 572.639.978,364 de lei – pentru cele 12.897.296.810 de acțiuni pe care le deține -, ceea ce înseamnă 115.048.012,69 de euro, la cursul BNR de marți. Banii pentru plata dividendelor pentru anul financiar 2024 ar urma să fie trimiși în conturile acționarilor peste o lună și jumătate, respectiv pe 3 iunie, data propusă să fie votată în ședința AGA de joi. Ulterior, la mijlocul anului 2025, Directoratul va decide dacă va fi propusă o distribuire de dividende speciale, această posibilă propunere urmând că facă obiectul unei AGA ulterioare, potrivit executivilor OMV Petrom. Directorul financiar al companiei precizase din februarie că, pentru moment, nu există o intenție fermă a managementului privind acordarea unui dividend special, în contextul actualelor evoluții, așa cum se întâmplase la începutul anului trecut. „Dividendele speciale, conform politicii noastre, pot fi distribuite într-un mediu de piață favorabilă și dacă planurile noastre de investiții sunt finanțate. În ceea ce privește dividendul special, am
Bloomberg: Scott Bessent este încrezător că tensiunile Statelor Unite cu Administrația Chinei vor scădea
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, s-a declarat încrezător, marți, că tensiunile Statelor Unite cu Administrația Chinei, din cauza tarifelor comerciale, vor scădea, catalogând actuala situație ca nefiind viabilă. Scott Bessent a făcut declarațiile la un eveniment organizat de compania de consultanță financiară JPMorgan Chase & Co., în orașul Washington. Secretarul american al Trezoreriei a declarat, marți seară, că negocierile comerciale cu Beijingul nu au început, dar, conform unor surse citate de agenția Bloomberg, s-a declarat încrezător că tensiunile se vor disipa, în contextul în care actuala criză nu este viabilă. Scott Bessent a notat că Statele Unite și China, principalele economii ale lumii, au un embargou comercial la nivel practic, dat fiind că în acest moment importurile bilaterale sunt vizate de taxe de peste 125%. Președintele Donald Trump s-a declarat încrezător, acum câteva zile, că va obține un acord comercial ”foarte bun” cu Administrația Chinei, în contextul crizei generate de aplicarea tarifelor vamale de către Washington. ”Nimeni nu poate să concureze cu noi, nimeni. Vom avea un acord, cred că vom face un acord foarte bun cu China, veți vedea că vom avea un acord foarte bun cu China”, a afirmat Donald Trump. Anterior, Administrația de la Beijing a îndemnat Washingtonul să înceteze ”presiunile extreme” asupra Chinei, cerând o atitudine bazată pe ”respect” înaintea eventualelor negocieri comerciale. Donald Trump a suspendat taxele comerciale pe bază de reciprocitate cu cele mai multe țări, dar Chinei i-a aplicat tarife vamale de 145%. La rândul său, China a impus taxe vamale de 125% Statelor Unite. Foto: Profimedia Citește și: SUA și Iranul înregistrează PROGRESE în discuțiile pe tema programului atomic iranian /„Negocierile avansează peste așteptări” Putin a discutat cu liderul Omanului despre programul ATOMIC iranian, în contextul negocierilor dintre Washington și Teheran FMI avertizează asupra incertitudinii cauzate de tensiunile comerciale /Care sunt estimările economice pentru ROMÂNIA Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, a anunțat, marți, biroul de statistică al UE, Eurostat. Deficitul bugetar ESA al României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, conform datelor anunțate de Eurostat Indicatorul din zona euro a ajuns la 3,1% și la 3,2% din PIB în UE, în timp ce în România a avut un deficit de 9,3%, cel mai ridicat, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB. În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Grecia, cel mai mare grad de îndatorare Gradul de îndatorare, adică ponderea datoriei publice în PIB, în zona euro a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%. La sfârșitul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). România se află în jumătatea de sus a clasamentului celor mai mici niveluri de îndatorare, cu 54,8%, Cele mai mari rate ale datoriei publice față de PIB la sfârșitul trimestrului IV 2024 s-au înregistrat în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%). Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, optsprezece au înregistrat o scădere, iar raportul a rămas stabil în Finlanda. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Polonia (+2,0 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp). Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, unsprezece state membre au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp). Angajamentele României De amintit că România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 7%, angajament care va fi respectat până la sfârșitul lui 2025, după cum a anunțat Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, la începutul anului. Totodată, planul fiscal bugetar prevede o reducere progresivă a deficitului până la 3% în următorii șapte ani. Diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a scăzut ușor în primele două luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată execuția bugetului general consolidat la 28 februarie 2025, publicată pe 26 martie de Ministerul Finanțelor Publice. Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), ccash, fonform metodologiei naționale, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024, arată datele publicate miercuri. Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, respectiv 8,65% din PIB cash față de deficitul de 90,06 miliarde de lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023. Sursa foto: Envato Elements – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu, despre RESTRUCTURAREA aparatului bugetar: Nu trebuie să speriem oameni / Zona mediului de afaceri încă absoarbe toată această forţă Tánczos Barna anunță reduceri de personal la Ministerul Finanțelor: „Sute de persoane vor pleca în 2025” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Din cauza reducerilor post-pascale chiar și cu 80%, românii năvălesc în magazine. Cât a ajuns să coste un cozonac
Vândute la prețuri absurd de mari înainte de Paște, produsele pascale sunt acum la reduceri în magazinele fizice și online. Clienții stau la coadă pentru a cumpăra cozonaci, carne, fructe și legume, la prețuri tăiate până la 80%. Dar atenție, majoritatea produselor sunt în pragul expirării. Cu cât e termenul de valabilitate mai scurt, cu atât reducerea e mai mare. „Aici este frigiderul de carne și avem reduceri de până la 50%. Această bucată de carne este redusă la 10 lei, cârnați reduși de la 19 lei la 9 lei” explică un vânzător pentru Știrile PRO TV. Salata a fost redusă de la 5 lei la 3 lei. Pâinea, croissant, chifla, multe produse de patiserie, au ajuns să coste 1,76 lei și chiar 0,93 bani. Cât a ajuns să coste un cozonac: de la 180 la 72 lei Un cozonac moldovenesc cu nucă, rahat, cacao și stafide a costat 180 lei înainte de Paște. Acum, prețul a scăzut la 72 lei. Într-un supermarket online, clienții pot cumpăra peste 250 de produse reduse. Michael Kaiser, director comercial supermarket online, a declarat: „Am avut peste 50 de tipuri de cozonaci, 30 de tipuri de la artizani locali și am rămas cu stocuri, ne-am așteptat la acest lucru. Având peste 500 de produse de legume și fructe, era clar că vom rămâne cu stocuri, ne-am asumat, și bineînțeles că ele sunt vândute la un preț foarte atractiv, iar cine dorește produse proaspete venite ieri sau azi, acele produse sunt la prețuri normale”. Pasca cu vișine, pasca cu cireșe amare, pasca Dubai, pasca cu jeleu de portocală, cozonacul ciocolată belgiană etc. au fost noutățile acestui sezon, dar cu prețuri extrem de piperate. Cozonacul Dubai s-a vândut cu 192 lei. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Cozonacul DUBAI, la mare căutare în pragul sărbătorilor pascale, deși are un preț piperat| Ce ar fi mâncat Iisus și ucenicii la Cina cea de Taină Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Trump are dubii asupra acțiunilor Fed /Casa Albă: Președintele crede că au fost manevre în numele unui anumit tip de politică
Președintele SUA, Donald Trump, emite dubii asupra politicilor Rezervei Federale (Fed), anunță Casa Albă, insistând pentru reducerea dobânzii de referință, astfel încât să fie stimulate activitățile economice. ”Cred că președintele Trump și-a prezentat foarte clar poziția față de Fed și față de Jerome Powell. Președintele crede că au fost manevre și acțiuni în numele unui anumit tip de politică, mai degrabă decât în sensul a ceea ce ar fi mai bine pentru economia americană. Președintele are dreptul să își exprime nemulțumirea față de Fed și are dreptul să creadă că ratele dobânzilor ar trebui să scadă. Crede că americanii ar trebui să împrumute bani mai ieftin decât o fac acum”, a afirmat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA, într-o conferință de presă. ”Am discutat și cu directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, despre Fed, iar el a emis dubii asupra independenței Fed și asupra ideii că actualele politici sunt în interesul economiei sau pentru interese de grup. Președintele vrea să vadă că dobânzile scad, a spus acest lucru destul de clar”, a subliniat Karoline Leavitt. Kevin Hassett, consilier prezidențial pentru Afaceri Economice, a afirmat acum câteva zile că președintele Trump analizează posibilitatea demiterii lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite. “Președintele și echipa sa continuă să examineze opțiunea” demiterii lui Jerome Powell, a afirmat Kevin Hasset, directorul Consiliului Economic de la Casa Albă. Anterior, Donald Trump s-a declarat extrem de nemulțumit de abordarea Rezervei Federale în materie de politică monetară. “Nu sunt mulțumit de Jerome Powell. Vă voi anunța dacă vreau să fie demis, dacă va fi așa, va pleca destul de rapid”, a afirmat Trump joi. Banca Centrală Europeană reduce dobânzile ”dar, cu toate acestea, Jerome Powell, de la Fed, care acționează mereu prea târziu și greșit, a prezentat un raport care este o nouă mizerie totală, în mod tipic. Prețul petrolului este în scădere, alimentele (inclusiv ouăle) sunt în scădere, iar Statele Unite se îmbogățesc prin taxele vamale. Este prea târziu, ar fi trebuit să reducă dobânzile de referință la fel ca BCE, acum mult timp, dar în mod categoric ar trebui să le reducă acum. Încheierea mandatului lui Powell nu poate veni suficient de rapid!”, a subliniat Trump. Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed), menține o abordare prudentă în materie de politică monetară și a avertizat că instituția bancară centrală din SUA s-ar putea confrunta, în contextul taxelor vamale aplicate de Administrația Donald Trump, cu o dilemă privind controlul asupra inflației și susținerea creșterii economice. Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
FMI avertizează asupra incertitudinii cauzate de tensiunile comerciale /Care sunt estimările economice pentru România
Economia globală tinde să fie stabilă, dar se conturează incertitudine din cauza reorientării politicilor guvernamentale, arată un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), care anticipează o creștere economică de 2,8% pe plan mondial, de 0,8% pentru zona euro și de 1,6% pentru România. ”După ce a rezistat unei serii de șocuri prelungite și fără precedent, economia mondială pare să se fi stabilizat, având creșteri constante destul de ridicate. Cu toate acestea, peisajul economic s-a schimbat, în condițiile în care guvernele din întreaga lume reordonează prioritățile politice, iar situațiile de incertitudine sunt în creștere”, arată raportul Fondului Monetar Internațional privind ”Perspectivele globale”. Situația este dominată de intensificarea riscurilor scăderii economice, pe fondul escaladării tensiunilor comerciale și al reconfigurării piețelor financiare. Guvernele sunt îndemnate să adopte politici previzibile ”Modificarea politicilor economice, care devin divergente, precum și deteriorarea încrederii ar putea conduce la condiții financiare mai stricte pe plan mondial. Riscurile unui conflict comercial și incertitudinea în materie de politici comerciale ar putea bloca perspectivele de creștere economică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Reducerea cooperării internaționale ar putea periclita progresele spre o economie mondială mai rezilientă”, subliniază experții FMI. ”În acest moment critic, țările trebuie să colaboreze în mod constructiv și previzibil pentru a facilita cooperarea internațională, abordând, în același timp, divergențele și dezechilibrele structurale interne. Acest lucru va contribui la asigurarea stabilității economice pe plan intern și extern”, recomandă FMI. Economia mondială ar urma să aibă o creștere de 2,8% în 2025 /România va avansa cu 1,6% Economia mondială ar urma să aibă o creștere de 2,8% în 2025, în scădere de la 3,3% în 2024. Pentru anul 2026, FMI estimează o creștere economică globală de 3,0%. Zona euro ar urma să aibă o creștere economică de 0,8% în 2025 și de 1,2% în 2026. Germania va stagna anul acesta (0,0%), Franța va avea o creștere de 0,6%, iar Italia de 0,4%. Statele Unite ar putea avea o creștere economică de 1,8% anul acesta, în scădere de la 2,8% în 2024. Economia României ar urma să înregistreze o creștere economică de 1,6% anul acesta și de 2,8% anul viitor, potrivit estimărilor FMI. Creșterea economică a Chinei va încetini de la 5,0% în 2024 la 4,0% în 2025, iar India va înregistra o creștere de 6,2% anul acesta. Foto: Profimedia Citește și: SUA și Iranul înregistrează PROGRESE în discuțiile pe tema programului atomic iranian /„Negocierile avansează peste așteptări” VIDEO Ministrul francez de Externe aduce un omagiu Papei Francisc/ „Am fost impresionat de stilul său, de maniera sa de a-și exercita PREOȚIA” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
JD Vance pledează pentru intensificarea relațiilor comerciale dintre SUA și India /Veți putea produce mai mult
Vicepreședintele american, James David Vance, a pledat, marți, pentru consolidarea relațiilor dintre Statele Unite și India, în special în domeniile energiei și apărării, în contextul vizitei efectuate în statul sud-asiatic. JD Vance a evidențiat relațiile comerciale, apărarea, energia și tehnologia ca fiind domenii de cooperare, în discursul rostit marți în orașul indian Jaipur. Vicepreședintele SUA a cerut Guvernului Narendra Modi să continue eforturile de reducere a barierelor comerciale și să intensifice achizițiile de produse americane, inclusiv armament și energie. “Credem că națiunea dumneavoastră va beneficia de exporturile americane de energie și de extinderea acestor exporturi. Veți putea construi mai mult, veți putea produce mai mult, veți avea o creștere economică mai solidă, la costuri de energie mai mici”, a declarat Vance, conform grupului media Bloomberg, în discursul rostit la Centrul Internațional Rajasthan. Afirmațiile lui Vance intervin la o zi după întrevederea cu premierul Narendra Modi. Washingtonul și Guvernul de la New Delhi au înregistrat “progrese semnificative” spre un acord comercial bilateral, a transmis Casa Albă. “India este un loc ideal pentru afaceri și vrem să le oferim oamenilor acces suplimentar în această țară. Credem că indienii vor fi prosperi prin comerțul cu Statele Unite”, a subliniat Vance. ”Credem că o Indie mai puternică înseamnă mai multă prosperitate economică, dar și mai multă stabilitate în zona Indo-Pacifică, ceea ce este un obiectiv comun pentru noi toți”, a insistat Vance. Vizita vicepreședintelui american în India intervine în contextul crizei declanșate de abordarea protecționistă a Statelor Unite la nivel comercial. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Le Figaro: De ce se DISTANȚEAZĂ Trump de conflictul ucrainean? Promisiunile de oprire a războiului nu au avut încă succes Trump avertizează că Statele Unite s-ar putea RETRAGE din negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina dacă nu apar progrese Casa Albă: Donald Trump analizează opțiuni pentru DEMITEREA președintelui Fed, Jerome Powell Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Programul Noua Casă 2025 a devenit operațional. Ministerul Finanțelor a aprobat un PLAFON de garantare de 500 milioane lei
Programul Noua Casă 2025 a devenit operațional, după ce plafonul de garantare aprobat de către Ministerul de Finanțe în valoare de 500 milioane lei a fost alocat celor 13 finanțatori înscriși în program, a transmis marți Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Conform unui comunicat de presă al Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, programul „Noua Casă” rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat de doar 5%, cât şi prin comisionul de administrare de 0,15%/ anual, calculat la soldul garanţiei. Programul continuă să beneficieze de condiţii preferenţiale, cu 30% mai reduse decât nivelul pieţei, în ceea ce priveşte nivelul onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepţii prevăzute în mod expres în legislaţia incidentă. Băncile care s-au înscris în program și anul acesta și cărora FNGCIMM le-a alocat plafoane de garantare sunt: Alpha Bank, BCR, BRD-GSG, CEC Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Raiffeisen Bank, Libra Intrnet Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, Vista Bank, și Techventures Bank. Astfel, românii care doresc să-și achiziționeze o locuință, pot apela la una dintre băncile partenere, pentru întocmirea dosarului de credit și înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obținerii garanției de stat. Informaţii complete privind condiţiile de eligibilitate, documentele solicitate şi modul de accesare a programului Noua Casă sunt publicate pe site-ul Fondului Naţional de Garantare. De la lansarea Programului Prima Casă, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2024, FNGCIMM a acordat un număr de 334.048 garanţii, în valoare totală de 31.6 miliarde lei, ce au susţinut credite în valoare de peste 64 miliarde lei. Rata de default efectivă a garanţiilor este de 0,35%, cu mult sub rata de neperformanţă a creditelor aferente debitorilor persoane fizice pe întregul sistem bancar. Sursa foto: Profimedia CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Consumul de energie, înregistrat la un minim istoric: 2500 MW. Hiddroelectrica și-a redus injecția în sistem la sub 300 MW
În România, în ziua de Paștele ortodox și de Paștele catolic, s-a raportat un consum de energie scăzut la cel mai mic nivel din istorie: 2500 MW. Pentru Sistemul Energetic Național, 20 aprilie a fost o zi provocatoare. S-ar fi luat în calcul și posibilitatea de a reduce cu până la 40% puterea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, potrivit HotNews. De la orele prânzului, consumul a scăzut sub pragul de 2.600 MW. Potrivit datelor Transelectrica, și parcurile fotovoltaie și-au redus puterea debitată în SEN, iar centralele hjidro și-au redus drastic producția. La ora 12:40, consumul instantaneu din rețele a fost de 2.582 MW. La ora 14:30, hidrocentralele și-au redus masiv injecția. Hidroelectrica a anunțat că a redus injecția în sistem la 256 MW, fiind la cel mai mic nivel de la înființarea companiei. Minimul istoric a bătut recordul de anul trecut, când pe 5 mai 2024, consumul înregistrat a fost de 2.896 MW, potrivit Economica.net. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România a îndemnat prosumatorii să oprească invertoarele dacă pleacă de acasă, de Paște, pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic național. Printr-o postare de pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că într-adevăr, consumul energetic de pe 20 aprilie 2025 a fost la un minim istoric, dar că România „a dovedit că are un mix energetic echilibrat și flexibil care poate face față situațioilor extrem de dificile. Până la această oră, nu s-a raportat nicio pană de curent sau vreun incident major. „Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă. România are un mix energetic echilibrat și flexibil, așa cum dovedesc datele de mai jos. Am produs la ora 14:00 doar 272MW în hidrocentrale, 222MW din cărbune, 179MW în centrale pe gaz și 15MW în centralele eoliene. Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile. Pentru că e o zi senină, producția parcurilor solare a fost și de peste 700MW”. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, despre cum a fost evitat un BLACKOUT de Paște. Burduja: Nu au lipsit momentele de stres. În ce zone a fost cea mai mare presiune
Sistemul energetic național (SEN) a funcționat fără sincope majore și în niciun caz fără se existe o pană generalizată, a anunțat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, luni, după ce au trecut orele considerate critice și din a doua zi de Paște. Principalele provocări cărora le-au făcut față specialiștii supravegheați de Dispeceratul Energetic Național (DEN) au fost o producție estimată mare, dată fiind vremea însorită și capacitățile instalate majorate ale prosumatorilor, pe fondul unui consum mic, având în vedere că suprapunerea Paștelui ortodox cu cel catolic. Rețele de distribuție nu au fost supuse unor presiuni care să ducă la „ apocalipsă și blackout” în România, astfel că sistemul energetic a funcționat fără probleme, după implementarea planurilor stabilite înainte de sărbători, a anunțat Sebastian Burduja în a doua zi de Paște. „Am trecut cu bine de perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic național în această perioadă – prima și a doua zi de Paște. Pe scurt, totul a fost gestionat impecabil atât din punct de vedere al echilibrului – producție vs. consum, cât și al tensiunilor din rețele electrice de transport și distribuție. Nu au lipsit momentele de stres. Presiunea cea mai mare a fost în zonele București, Craiova și Slatina, unde ne-am confruntat cu supratensiuni. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție s-au coordonat bine și nu a fost niciun incident”, a detaliat demnitarul. Potrivit ministrului, responsabilii au început, prin eforturile Dispecerului Energetic Național (DEN) – Transelectrica, să pregătească buna funcționare a sistemului energetic în zilele de Paște încă de acum trei săptămâni. „Am avut numeroase scenarii, analize, planuri de acțiune și măsuri. În toată această perioadă am monitorizat constant prognozele meteo și am rediscutat fiecare detaliu în parte. Am mers cu scenariile până la o eventuală reducere controlată cu 40% a producției la cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce nu a fost cazul nici în prima zi, nici în a doua. Ambele au produs în bandă, la capacitatea obișnuită”, a spus ministrul Energiei. Cele două reactoare de la Cernavodă produc fiecare câte 700MW, iar capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns de aproape patru ori mai mare, respectiv 2.700MW. Astfel, pe fondul unui consum la cel mai mic nivel istoric din rețea, pentru că și ortodocșii, și catolicii au fost liberi – iar unii au consumat din propriile surse, o producție ridicată putea produce dezechilibre. Și prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători. „În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor” „O parte dintre măsuri au fost luate încă de miercuri, când au fost efectuate teste de capabilitate la mai multe entități care dețin centrale electrice fotovoltaice/instalații de stocare pentru a absorbi cât mai multă energie reactivă din sistem, pentru controlul tensiunilor, apoi prin oprirea rând pe rând a termocentralelor. În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor, de la o producție de 2300 MW sâmbătă seara, am scăzut la 270 MW în după-amiaza zilei de Paște”, a explicat Burduja. Prin urmare, potrivit ministrului, atunci când consumul minim al zilei a fost de aproximativ 2.500 MW, jumătate din producția de energie provenea din cele două reactoare de la Cernavodă, iar diferența din funcționarea la parametri minimi a termocentralelor, hidrocentralelor și centralelor fotovoltaice și eoliene, cele din urmă fiind aproape inexistente în sistem. Dacă duminică nu s-a exportat mai nimic – pentru că toată regiunea a fost pe excedent de producție – luni au plecat în rețele vecine suficiente cantități cât să ajute la echilibrarea SEN. „Astăzi, în orele cele mai critice (13:00 – 15:00) consumul s-a menținut în jurul valorii de 2.700 MW. Față de ieri, astăzi am avut export de energie, este vorba de câteva sute de MW, dar care au contat foarte mult în echilibrarea SEN. Comparativ cu ziua de ieri, producția de energie electrică fotovoltaică în centrale a fost mai mare cu aproximativ 200 – 300 MW, respectiv o producție la prosumatori, de asemenea, mai mare cu aproximativ 250 – 300 MW”, a spus ministrul. „Accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare” Un alt element important al acestui an a fost capacitatea crescută a instalațiilor de stocare. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în prezent în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. „În intervalul 13:00 – 13:15, instalațiile de stocare au jucat un rol foarte important și au absorbit 133 MW, un nivel record până acum. Strategia noastră de a pune stocarea pe primul loc în ordinea de priorități a investițiilor începe să dea rezultate. Am început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și azi avem 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh. Și accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare”, a precizat ministrul Energiei „Datorită tuturor acțiunilor întreprinse, bazate pe planuri bine puse la punct, sistemul energetic național a fost în permanență în echilibru, neexistând niciun moment probleme de adecvanță. Cu atât mai puțin mult anunțata cădere în beznă a țării. Acest fapt se datorează în egală măsură tuturor celor care au lucrat la planurile de acțiune, celor care au contribuit din proprie inițiativă (asociațiile de profil prin apeluri civice, producătorii privați, prosumatorii), celor care au stat în noaptea de Înviere și în zilele de Paște la serviciu”, a precizat Sebastian Burduja, în postarea de pe Facebook. Cifrele Transelectrica Și oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei Electrice, Transelectrica, sub umbrela căruia funcționează DEN, au confimat că România a avut un sistem energetic sigur și echilibrat