Etichetă: Economic

Bursele din Asia s-au prăbușit. Analist:”Este o baie de sânge”

Bursele din Asia s-au prăbuşit luni, în timp ce Wall Street se îndreaptă spre o nouă zi neagră. Analiștii vorbesc despre „o baie de sânge”. Preşedintele american Donald Trump a avertizat guvernele străine că vor trebui să plătească „o mulţime de bani” pentru a obţine ridicarea tarifelor mari. Cotațiile de la bursele de la Shanghai la Tokyo și de la Sydney la Hong Kong au căzut după deschiderea de luni. „Este o baie de sânge”, a spus un analist pentru BBC. Anunțul cu privire la tarife continuă să aibă efecte deoarece în Asia sunt fabricate numeroase bunuri vândute în toată lumea. Mai mult decât atât, riscul declanșării unui război economic a contribuit la evoluția de pe burse. Indicele de referință Nikkei 225 al Japoniei a scăzut cu 7,6%, iar Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 4,7%. ASX 200 din Australia a închis cu 4,2% mai jos, potrivit BBC. Scăderile din China continentală, Hong Kong și Taiwan au fost amplificate, deoarece vineri bursele au fost închise. Shanghai Composite a scăzut cu peste 8,3%, Hang Seng a scăzut cu 12,2%, iar Indicele ponderat Taiwan a fost cu 9,7% mai mic. 60% șanse de recesiune economică în SUA și în lume Economiştii JPMorgan estimează că tarifele vor duce la scăderea produsului intern brut (PIB) al SUA cu 0,3% pe tot anul, faţă de o estimare anterioară de creştere de 1,3%. Goldman Sachs estimează că există o posibilitate de 45% ca SUA să intre în recesiune în următoarele 12 luni , în creștere față de o estimare anterioară de 35%. Alte firme de pe Wall Street și-au revizuit previziunile de recesiune în urma anunțului tarifar de către Trump. JPMorgan vede acum o șansă de 60% de recesiune economică în SUA și în lume. CITEȘTE ȘI: „Aveți răbdare. Rezultatul va fi istoric” | Deși recunoaște riscurile inflației, Trump este încrezător că tarifele sale vor produce un BOOM economic Analiză XTB: „Războiul” comercial al lui Donald Trump a dus la prăbușirea indicilor bursieri în „Ziua Eliberării” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele

Vinul italian, în pericol din cauza tarifelor lui Trump

Viitorul vinurilor italiene de marcă Prosecco și Brunello di Montalcino pe piața americană se anunță „sumbru”, afirmă producătorii și importatorii.- Președintele Donald Trump a impus un tarif de 20% pentru importurile europene. Viitorul se anunță sumbru pentru producătorii de vinuri din Italia Italia exportă mai mult vin în Statele Unite decât orice altă țară. Anul trecut, Italia a vândut vinuri, băuturi spirtoase și oțet în valoare de 2 miliarde de euro (aproximativ 2,2 miliarde de dolari) pe piața americană, reprezentând un sfert din exporturile sale totale, potrivit grupului comercial Federvini. Tariful de 20% a fost aplicat pe fondul unei dispute comerciale între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar impactul asupra industriei vinicole italiene este resimțit deja, potrivit Reuters. La târgul internațional de vinuri și spirtoase Vinitaly, care se desfășoară în aceste zile la Verona, un pavilion cu mesajul „Keep calm and drink Italian wine” (Fiți calmi și beți vinul italian) reflectă o atitudine de reziliență, însă producătorii sunt îngrijorați de efectele pe termen lung ale acestor taxe vamale impuse de cel de-al 47-lea președinte american. Industria vinicolă italiană se confruntă cu o perioadă dificilă din cauza verilor secetoase din ultimii ani, iar noile taxe ar putea reduce cererea pentru vinurile italiene în Statele Unite,  ceea ce va avea un impact semnificativ asupra exporturilor, o sursă majoră de venit pentru Italia. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Giorgia Meloni denunță anunțul făcut de Trump privind taxele VAMALE/ Italia sprijină restabilirea competitivității UE Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele

Producătorii francezi de coniac, loviți dur de războiul comercial declanșat de Trump împotriva UE

Producătorii de coniac din Franța au dezvăluit că au fost loviți dur de războiul comercial declanșat de președintele american Donald Trump împotriva Uniunii Europene, iar șocul este abia resimțit.  Afacerea familiei Christophe Fillioux din regiunea Cognac, sud-vestul Franței, a supraviețuit timp de cinci generații, trecând prin războaie și crize financiare. Acum,  afacerea are de înfruntat decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife de 20% pe toate produsele europene. Războiul tarifar adâncește criza industriei de coniac din Franța, evaluată la aproape 3 miliarde de dolari, care deja se confrunta cu efectele tensiunilor comerciale globale. Impunerea noilor taxe vine pe fondul unei perioade dificile pentru producătorii de coniac din Franța după ce vânzările către China au scăzut considerabil ca urmare a deciziei Uniunii Europene de a impune taxe pe vehiculele electrice chineze. Tarifele impuse de SUA pe produsele europene vor afecta puternic exporturile de coniac, o piață esențială pentru industria franceză. În fața acestor provocări, mulți producători sunt nevoiți să ia măsuri drastice, iar Fillioux nu este singurul care resimte presiunea economică. Industria coniacului, un simbol al tradiției și prestigiului francez, se află acum într-o perioadă de incertitudine economică fără precedent, potrivit Reuters. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Macron cere suspendarea INVESTIȚIILOR UE în Statele Unite /Taxele impuse de Trump sunt „extrem de grave pentru economia europeană” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele

Marcel Ciolacu, în vizită la Oțelul Roșu: Anul trecut erau patru oameni, acum sunt peste 100 care REPORNESC combinatul

Premierul Marcel Ciolacu a mers, vineri, la Oțelul Roșu, într-o vizită care marchează relansarea activității în fostul combinat siderurgic din localitate. Într-o postare pe Facebook, șeful Guvernului a rememorat momentul vizitei din 2024, atunci când doar 4 oameni mai erau la combinat. „Anul trecut, când am fost la Oțelul Roșu, m-au întâmpinat 4 oameni, singurii care mai rămăseseră aici de la închiderea combinatului, după Revoluție – nea Sorin, Mihai, Tibi și nea Costel. Aaa, și mai era un rus, atârnat de gard, care ne înjura că nu mai putea intra să taie ce voia el, pentru fier vechi”, a scris Ciolacu pe Facebook. Premierul a menționat că, la revenirea de vineri, atmosfera era complet schimbată. „Astăzi, am revenit și am găsit peste 100 de oameni care lucrau de zor pentru a redeschide și reporni combinatul, după preluarea sa de către un important investitor român! Asta înseamnă ca guvernul să acționeze alături de capitalul românesc pentru un scop comun: acela de a produce mai mult aici, în România!”. Istoria combinatului Socomet Socomet Oțelu Roșu a fost un combinat siderurgic din România. A fost privatizat la data de 19 aprilie 1999, când frații Marco și Stefano Gavazzi au cumpărat 70% din acțiunile combinatului de la Fondul Proprietății de Stat, pentru suma de 0,5 milioane euro. La 1 noiembrie 1999, societatea și-a schimbat numele din Socomet în Gavazzi Steel. Combinatul a avut la un moment dat 2.400 de angajați, din care în octombrie 2005 mai rămăseseră de 700 de oameni, care asigurau paza obiectivului. În februarie 2024, omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu a preluat combinatul siderurgic, pentru suma de 12 milioane de euro. CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Handelsblatt: Cum periclitează Trump stabilitatea financiară globală /Valoarea dolarului este în scădere, ceea ce afectează statutul monedei americane

Politicile economice și comerciale ale președintelui american, Donald Trump, marcate de taxe vamale, de scăderea valorii dolarului și de contestarea rolului Rezervei Federale (Fed), periclitează stabilitatea financiară globală, comentează publicația germană Handelsblatt. ”Donald Trump anunță ieșirea Statelor Unite ale Americii din procesul de globalizare. Liderul de Casa Albă a prezentat o problemă majoră, pentru a susține decizia sa istorică. «De zeci de ani, națiunea noastră a fost jefuită de țări apropiate sau îndepărtate, de prieteni și de dușmani. (…) Liderii străini ne-au furat locurile de muncă, escrocii străini ne-au devastat fabricile, ne-a fost năruit visul american», a argumentat Donald Trump. Aceasta ar fi Ziua Eliberării promisă de Administrația SUA. Însă este neclar cine va fi eliberat și de ce”, notează revista germană Handelsbatt, într-un editorial cu titlul ”Cum periclitează Trump stabilitatea financiară globală și ce se află în spatele ideii slăbirii valorii dolarului”. Cei mai mulți cetățeni americani nu păreau deranjați de problemele atribuite altor țări, în condițiile în care rafturile supermarketurilor erau pline de vin din Franța, de bere din Germania și de brânză elvețiană la prețuri acceptabile. Trump vrea tarife pe bază de reciprocitate, dar acuzațiile sunt ”inventate” ”Însă Donald Trump este încrezător în poziția sa. Vrea să le ofere claritate americanilor, astfel că le prezintă pe tabele mari situația schimburilor comerciale cu diverse țări. Partenerii comerciali ai Americii sunt catalogați toți escroci. Trump vrea aplicarea principiului măsurilor de retorsiune în economie”, subliniază Handelsbaltt. ”Tarifele comerciale reprezintă politica președintelui SUA. Însă acuzațiile la adresa celorlalte țări sunt în mare parte inventate. Tarifele vamale atribuite celorlalte țări, prezentate pe tabele, nu sunt nici măcar estimativ cele reale”, argumentează Handelsblatt. Politicile lui Trump periclitează stabilitatea globală Însă politicile economice și comerciale aplicate de Administrația Donald Trump generează preocupări pe plan global, riscând să afecteze stabilitatea financiară. ”Tarifele punitive radicale, scăderea intenționată a valorii dolarului și atacurile asupra politicii Rezervei Federale (Fed), instituția bancară centrală din SUA, evidențiază modul în care Donald Trump vrea reconfigurarea poziției Statelor Unite pe plan internațional. Dar acest lucru periclitează stabilitatea financiară globală”, atrage atenția publicația Handelsblatt. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Ministrul francez al Economiei avertizează asupra CONSECINȚELOR politicii comerciale a lui Trump/ „Va afecta, în primul rând, poporul american” VIDEO Vicepreședinte al Parlamentului European: UE vrea dialog cu Trump, dar nu va ezita să RIPOSTEZE la taxe Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Sebastian Burduja și șeful Transgaz, Ion Sterian, tur de forță la Baku: România, partener solid pentru SECURITATEA energetică regională

România și-a reafirmat angajamentul pentru securitatea energetică a regiunii prin participarea activă a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, și a directorului general Transgaz, Ion Sterian, la reuniunea ministerială de la Baku dedicată Coridorului Sudic de Gaze și energiei verzi. „În marja reuniunii ministeriale de la Baku dedicate Coridorului Sudic de Gaze, am avut o serie de întâlniri bilaterale extrem de utile pentru implicarea României în proiectele energetice strategice ale regiunii, dar și pentru dezvoltarea sectorului la nivel național”, a declarat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a purtat discuții cu o serie de oficiali de rang înalt, printre care: Erik Jacobs, reprezentant al Departamentului de Stat al SUA, despre proiectele nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea SMR-urilor și extinderea producției de energie regenerabilă; Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan, cu care a abordat extinderea Coridorului Sudic de Gaze, parteneriatul Romgaz–SOCAR și proiectul Coridorului Verde; Alparslan Bayraktar, ministrul Energiei din Turcia, despre cooperarea în Marea Neagră și proiectele din solar și eolian; Dorin Junghietu, ministrul Energiei din Republica Moldova, privind continuarea proiectelor de interconectare; Reprezentanții BERD, pentru sprijinul acordat în investiții verzi prin schema Contractelor pentru Diferență; Conducerea SOCAR, pentru extinderea prezenței companiei azere în România. „România vine cu soluții, parteneriate și dialog, cu o diplomație energetică activă. Construim împreună un viitor energetic sigur, accesibil și sustenabil pentru regiune și Europa”, a subliniat Burduja. Ion Sterian: „România sprijină extinderea Coridorului Sudic de Gaze către Balcani” La rândul său, Ion Sterian a reafirmat rolul esențial al României în funcționarea Coridorului Sudic de Gaze. „România sprijină extinderea Coridorului Sudic de Gaze către Balcani. Noi am avut o implicare totală și esențială în operaţionalizarea acestui obiectiv, prin transformarea de către Transgaz a Coridorului Trans-Balcanic și a Conductei T1 pe reverse flow care are o capacitate 14 miliarde de metri cubi”, a spus șeful Transgaz, citat de Financial Intelligence. Sterian a avut întrevederi cu Mikayil Jabbarov, ministrul Economiei din Azerbaidjan, cu oficialii companiei SOCAR și Romgaz, dar și cu Uniper, companie germană interesată să investească în producția de biometan. De asemenea, s-a întâlnit cu omologii săi de la BOTAS (Turcia), FGSZ (Ungaria), Bulgartransgaz (Bulgaria) și cu ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu. Reuniunea a adus laolaltă reprezentanți din 24 de țări și 52 de instituții și companii, evidențiind angajamentul comun al Uniunii Europene și Azerbaidjanului pentru diversificarea surselor de energie, dezvoltarea energiei regenerabile, reducerea emisiilor și consolidarea securității energetice în regiune. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

Mister Nutella, proprietarul gigantului Ferrero, rămâne cel mai bogat italian

Giovanni Ferrero, proprietarul Grupului Ferrero, care produce, printre altele, celebra cremă de alune și ciocolată Nutella, rămâne cel mai bogat italian, cu o avere de 38,2 miliarde de dolari. În ceea ce privește topul miliardarilor din lume, Ferrero se află pe locul 41. Pe locul 2 în calsamentul miliardarilor italieni se află Andrea Pignataro, fondatorul Ion Group care a ajuns la active de 34,2 miliarde, notează Forbes Italia. Marele protagonist al anului este Giancarlo Devasini, director financiar al Tether, care ocupă locul trei, cu o creștere semnificativă a activelor, înlocuindu-l pe Giorgio Armani, acum al patrulea în top, cu 11,8 miliarde de dolari. Pe ce loc se află „Doamna Prada” În mod surprinzător, Paolo Ardoino, CEO al Tether, urcă pe locul cinci, urmat de Piero Ferrari, cu 9,2 miliarde. Francesco Gaetano Caltagirone este în ascensiune și ocupă locul șapte, cu active de 8,2 miliarde, în timp ce Massimiliana Landini Aleotti, liderul Menarini, coboară pe locul opt, cu 7,2 miliarde. Top 10 se închide cu Miuccia Prada și Patrizio Bertelli, alături de moștenitorii lui Leonardo Del Vecchio, fiecare cu 6,6 miliarde. Singura intrare nouă în top 20 este Fabrizio Di Amato, fondatorul Maire. Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele

Uniunea Europeană anunță o nouă eră în discuțiile cu Asia Centrală/ Ursulavon der Leyen garantează menținerea unui parteneriat necondiționat

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat, vineri, cu ocazia unui summit organizat în Uzbekistan, colaborarea strategică între Europa și Asia Centrală, garantând menținerea ”parteneriatului necondiționat”. Liderii celor cinci foste republici sovietice ale Asiei Centrale au participat la un summit alături de reprezentanta Uniunii Europene, în Uzbekistan. Liderii Kazahstanului, Kirghizstanului, Uzbekistanului, Tadjikistanului și Turkmenistanului au celebrat venirea unei ”noi ere”, odată cu promisiunea ”parteneriatului strategic”, bazat pe ”angajamentul mutual”. Inițiativa ”Global Gateway” ar trebui să mobilizeze 300 de miliarde de euro pentru investiții până în 2027, conform Comisiei Europene. Promițând să ofere o alternativă la ”noul drum al mătăsii”, promovat de Beijing, Ursula von der Leyen, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că va oferi un sprijin 12 miliarde de euro către aceste state. Europa își extinde angajamentul în patru sectoare: transport, resurse naturale, energie verde și conectivitate digitală. ”Noul drum al mătăsii” este un proiect al Chinei, început în 2013, vizează stabilirea unei relații economice între China și celelalte regiuni din lume. Acesta prevede restabilirea relațiilor comerciale cu Asia Centrală, printr-o rețea feroviară și rutieră, conform cotidianului Le Figaro. UE își intensifică colaborarea cu Asia Centrală ”Țările voastre dețin foarte multe resurse. Aceste materii prime sunt elemente vitale pentru viitoarea economie mondială”, a declarat Ursula von der Leyen. Președintele Uzbekistanului a evidențiat ”transformarea profundă și durabilă a Asiei Centrale”, care a progresat, în mod semnificativ, în ceea ce privește colaborările. Prin apropierea de Uniunea Europeană, Asia Centrală caută să procure ceea ce Rusia și China nu îi pot oferi, și anume tehnologie avansată. UE rămâne principalul furnizorul de sprijin în dezvoltarea acestei regiuni, cu un buget aproximativ de 550 de milioane de euro în perioada 2021-2027. Președintele rus, Vladimir Putin, și-a exprimat anul trecut indignarea cu privire la inițiativele americane și europene, ”care tind să tulbure relațiile comerciale și cooperarea”. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Vicepreședinte al Parlamentului European: UE vrea dialog cu Trump, dar nu va ezita să RIPOSTEZE la taxe VIDEO Ministrul francez al Economiei avertizează asupra CONSECINȚELOR politicii comerciale a lui Trump/ „Va afecta, în primul rând, poporul american” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele

Fed avertizează asupra riscurilor economice, pe fondul incertitudinii /Powell evocă efectele taxelor impuse de Trump

Starea economiei Statelor Unite continuă să fie ”bună”, dar incertitudinea este puternică și apar riscuri de încetinire a activităților, pe fondul preocupărilor asociate taxelor comerciale impuse de președintele Donald Trump, afirmă Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed). ”Deși incertitudinea este mare și riscurile de scădere economică s-au accentuat, economia încă este într-o situație bună. Cele mai noi date indică o creștere economică solidă, o piață a muncii echilibrată și o inflație mai apropiată, dar încă peste obiectivul nostru de 2,0%. După câțiva ani de creștere economică solidă, mulți analiști au anticipat o încetinire a creșterii economice anul acesta. Datele preliminare ale PIB-ului vor fi prezentate spre sfârșitul acestei luni, dar datele brute par a indica o perspectivă mai lentă, dar solidă a creșterii economice”, a afirmat Jerome Powell, într-un discurs rostit în Arlington, Virginia. Președintele Rezervei Federale (Fed), instituția bancară centrală din SUA, a avertizat că noile politici federale, mai ales taxele comerciale aplicate de președintele Trump, generează preocupări în rândul cetățenilor și companiilor. ”Studiile despre veniturile familiilor și situația firmelor indică scăderea așteptărilor și o mai mare incertitudine privind perspectivele. Respondenții se tem de efectele noilor politici federale, în special cele legate de comerț. Urmărim cu atenție aceste tensiuni între datele brute și cele finale. Pe măsură ce datele economice vor deveni clare, vom avea o perspectivă mai clară asupra implicațiilor în materie de economie și politică monetară”, a explicat Jerome Powell. Președintele Fed a notat că noile taxe vamale sunt ”mai mari” decât se așteptau experții, ceea ce ar putea avea impact asupra inflației. ”Ne confruntăm cu perspective foarte incerte, marcate de riscuri mari asupra gradului ocupațional și inflației”, a argumentat Powell, conform agenției Reuters. ”Analizând indicatorii, piața muncii pare a fi în mare parte echilibrată, fără a fi o sursă semnificativă de presiuni inflaționiste. Raportul de dimineață despre locurile de muncă arată o rată a șomajului de 4,2% în martie, încă la nivelul scăzut la care este de la începutul anului trecut”, a subliniat Powell. Miercuri, președintele Donald Trump a anunțat aplicarea de taxe vamale generalizate, pe bază de reciprocitate, inclusiv în relațiile comerciale cu țările Uniunii Europene, afirmând că este ”ziua eliberării” companiilor americane și a ”independenței economice”. China a anunțat deja taxe simetrice împotriva Statelor Unite, iar Uniunea Europeană și Marea Britanie analizează opțiuni de ripostă, pe fondul scăderilor înregistrate de bursele din Statele Unite și Europa. Foto: Profimedia Video: Yahoo Finance Citește și: VIDEO Ministrul francez al Economiei avertizează asupra CONSECINȚELOR politicii comerciale a lui Trump/ „Va afecta, în primul rând, poporul american” VIDEO Vicepreședinte al Parlamentului European: UE vrea dialog cu Trump, dar nu va ezita să RIPOSTEZE la taxe Uniunea Europeană anunță o „nouă eră” în discuțiile cu Asia Centrală/ Ursula von der Leyen garantează menținerea unui „PARTENERIAT necondiționat” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Pe cine afectează TARIFELE SUA? Prof. Cristian Păun: E un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă

Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife majorate partenerilor comerciali internaționali va avea consecințe negative în primul rând asupra americanilor de rând și asupra companiilor de peste ocean, în timp ce producătorii din România care au relații comerciale cu SUA , direct sau prin parteneri europeni, ar putea să se reorienteze și să transforme acest moment tensionat într-o oportunitate, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Cristian Păun, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, și director executiv al Societății Române de Economie (SOREC). Prin decizia lui Donald Trump, SUA vor impune un tarif minim de 10% tuturor partenerilor comerciali, iar în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, care se vor ridica la jumătate din nivelul acestora. În plus, Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%, Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%, iar India, 26%. În replică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că Uniunea Europeană „pregătește noi contramăsuri” pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Statelor Unite a anunțat taxe vamale de 20% asupra mărfurilor europene. La nivel național, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că firmele românești vor fi protejate de „efectele noului război comercial”. Premierul a precizat că este vorba despre tarifele vamale dintre Statele Unite ale Americii și Europa, pentru care Executivul pregătește scheme de ajutor de stat. Profesorul universitar doctor Cristian Păun a detaliat, pentru Gândul, teoriile economice din spatele deciziei președintelui american, implicațiile pentru economia americană, dar și pentru toți partenerii comerciali, inclusiv pentru economia românească. Reporter: Care ar fi impactul deciziei președintelui Donald Trump pentru economie, care este contextul istoric și dacă ar putea aceasta să fie „a blessing in disguise” (”o binecuvântare deghizată”) pentru unele companii. Profesor Cristian Păun: Protecționismul este o o boală grea care vine din istorie. Din primele abordări economice consistente cu privire la dezvoltare s-a creat un curent de gândire numit mercantilism. A fost primul curent de gândire care a fost considerat foarte rapid rudimentar și falimentar, pe argumente care sunt valabile și astăzi. Mercantilismul presupunea, pe scurt, o balanță comercială excedentară, adică exporturi mai mari decât importurile, de preferabil protecție față de importuri și pe cât posibil cât mai multe exporturi pentru acumulare de aur. Asta duce la dezvoltare. Era o iluzie cu care s-au creat primele scrieri economice, de vreo 200-300 de ani. Foarte repede însă, economiștii au combătut semnificativ, radical, cu vehemență această teorie economică, arătând până la urmă problemele din spatele mercantilismului. ”Vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii” Care sunt aceste probleme? Ca să le explicăm pe scurt: în momentul de față vedem administrația americană că impune taxe tuturor țărilor, în speranța că o să-și protejeze economia americană de importurile altor țări și că o să ajungă la un excedent sau un echilibru pe balanța comercială cu restul lumii. Problema mare este că aceste importuri pe care le face astăzi Statele Unite, multe dintre ele sunt importuri de completare, care se regăsesc apoi în bunurile vândute pe piața americană de către companiile care aduc aceste importuri de completare – materii prime, subansamble, piese – de pe alte piețe, mai ieftin, astfel încât produsul finit să fie unul competitiv și acceptabil ca preț pentru cetățenii americani. Or, în momentul de față, prin aceste taxe vamale, aceste importuri de completare vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii pentru piața lor și pentru piețele externe. Produse pe care le cumpără până la urmă consumatorii americani. Exact, exact. Iar în momentul în care tu te trezești, ca stat, că alții îți răspund ție la protecționismul pe care îl aplici, tu te vei trezi cu taxe vamale pe care, de exemplu, Uniunea Europeană le va aplica la importul de la tine de produse care deja includ în ele materii prime scumpite ca urmare a propriilor tale tarife. Și o să te trezești că de fapt, pe produsele pe care vrei să le vinzi în lumea întreagă, tu plătești taxe vamale pe importurile de completare, pe acele materii prime, și ele vor fi apoi scumpite prin taxele vamale de retorsiune pe care le vor aplica țările cu care tu te războiești. Un fel de dublă tarifare. Da, o să fie o dublă tarifare, una a ta și una a celor care vor cumpăra de la tine produsele finite, dacă tu vrei să le vinzi către ei. Și așa ajung produsele americane să fie ineficiente și necompetitive pe toate piețele globale, ca urmare a acestor taxe vamale pe care le aplică și alții, și tu. Și, în final, această măsură este ca un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă. Problema deficitului comercial cu restul lumii se va agrava Și credeți că o va menține? Eu zic că nu, pentru că ele își vor arăta foarte rapid ineficiența și foarte rapid efectele negative asupra economiei americane, în primul rând. În momentul în care te trezești că produsele tale se scumpesc – să luăm de exemplu produsele din industria automotiv, adică tot ce înseamnă auto – pe ruta Statele Unite – Uniunea Europeană, în Germania. În momentul în care tu vii pe piese de schimb, cum suntem noi, românii, care vindem cauciucuri și piese de schimb Statelor Unite, ni se va aplica o taxă vamală de 20%. Deci, din start, toate materiile prime înglobate în aceste mașini care vin din import vor fi mai scumpe cu 20% cu taxa respectivă. Se face mașina, se asamblează, vrea americanul acum să ne-o vândă nouă, în Uniunea Europeană, înapoi, cu piese, subansamble scumpite cu 20%. În momentul în care vrea să ne-o vândă, se trezește că noi am crescut taxa de