Economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026
Seria cifrelor negre ale guvernării Bolojan continuă după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele care arată că economia României a intrat în a doua jumătate a anului pe minus. Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,8% în primele 6 luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și inflația au pus presiune pe consum și pe activitatea economică, iar Guvernul sub cârma premierului demis are în față o economie care nu reușește să treacă pe creștere. Loading … Prima jumătate din 2026, pe minus față de prima jumătate din 2025 Cele mai noi date arată că economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul cumulat al primelor șase luni vine după un prim trimestru cu o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă din 2025 și un trimestru al doilea în care declinul s-a temperat la 0,4%. Cu alte cuvinte, economia a pierdut mai puțin teren în T2 decât în T1, dar nu a reușit să treacă pe plus. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe seria ajustată sezonier, datele INS arată o imagine și mai slabă în comparație anuală. PIB-ul a scăzut cu 2% în T2/2026 față de T2/2025, iar în primul semestru declinul a fost de 1,6% față de S1/2025. După doi ani în care creşterea economică a fost subunitară, miza pentru 2026 nu mai este doar cât de mult poate creşte economia, ci dacă România va reuşi să încheie anul cu PIB-ul pe plus. Trimestrul 2 din 2026, cu economia în stagnare De la un trimestru la altul, economia românească nu a reușit să avanseze. Primele date pentru T2/2026 arată o oarecare îmbunătățire față de începutul anului, în sensul că ritmul declinului anual s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în trimestrul al doilea. Totuși, economia nu a revenit pe creștere, iar rezultatul cumulat al primelor șase luni rămâne negativ. În același timp, INS a revizuit evoluția primului trimestru față de ultimele trei luni din 2025, de la stagnare la o scădere de 0,1%. Sursa: Institutul Național de Statistică Așadar, datele pentru trimestrul al doilea nu indică o nouă scădere trimestrială, dar nici o revenire a economiei. România a încheiat prima jumătate a anului cu o economie care nu a reușit să recupereze terenul pierdut la începutul lui 2026, iar ultimele două trimestre devin decisive pentru atingerea țintei de creștere de 0,1% stabilite pentru întregul an. Taxele mari au pus presiune pe economia României Austeritatea a fost cuvântul de bază pentru guvernarea Bolojan, iar una dintre cele mai importante măsuri fiscale a fost majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, alături de modificarea cotelor reduse. Măsura s-a reflectat rapid în prețurile plătite de populație și a pus presiune suplimentară pe inflație. Pachetul fiscal a adus, în același timp, majorări sau modificări ale mai multor taxe și contribuții suportate de populație și de mediul privat, în încercarea Guvernului de a aduce mai mulți bani la buget și de a reduce deficitul. România are, de altfel, cea mai mare povară fiscală pe salarii din Uniunea Europeană. Cele mai recente date Eurostat, aferente anului 2025, arată că 41,5% din salariul brut al unui angajat român ajunge la stat sub forma impozitelor și contribuțiilor obligatorii, față de o medie de 29,1% la nivelul UE. În Germania, ponderea este de 34,8%, în Ungaria de 33,5%, iar în Bulgaria de 22,4%. Într-o economie în care puterea de cumpărare este deja afectată de inflație, taxarea ridicată lasă mai puțini bani disponibili pentru consum. Scumpirile au lovit direct în puterea de cumpărare Majorarea taxelor a venit peste o inflație uriașă, care a menținut presiunea asupra bugetelor românilor. Potrivit datelor INS, în iulie, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%. Printre cele mai mari creșteri de preț la alimente s-au numărat cafeaua, cu 19,47%, ouăle, cu 13,9%, carnea de bovine, cu 11,67%, laptele de vacă, cu 11,28%, și cel mai important aliment de bază, pâinea, cu 7,93%. Sursa: Institutul Național de Statistică La mărfurile nealimentare situația arată la fel de rău. Motorina s-a scumpit cu 30,7%, iar benzina cu 23,15%. În cazul serviciilor, chiriile au înregistrat o creștere de 42,48%, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au urcat cu 15,99%. Chiar dacă inflația a ajuns la 8,2% în iulie, cel mai redus nivel din ultimul an, scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare. Pentru români, combinația dintre taxe mai mari și prețuri mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili după plata cheltuielilor curente, iar presiunea se transmite direct în consum și în întreaga economie. Sursa: Institutul Național de Statistică
Nicușor Dan readuce aderarea la euro în prim-plan după decizia Moodys: Există un acord de principiu între partide
„Moody’s a confirmat pașii importanți pe care România i-a făcut în ultimul an ca să își echilibreze finanțele publice și să reducă cheltuielile”, a transmis Nicușor Dan după anunțul agenției de rating. Președintele susține că păstrarea României în categoria „recomandat investițiilor” este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, populației și mediului de afaceri. Potrivit acestuia, evaluările agențiilor internaționale de rating au efecte directe asupra economiei, întrucât influențează costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor și perspectivele pentru investiții și noi locuri de muncă. Nicușor Dan atrage însă atenția că presiunile asupra finanțelor publice nu au dispărut. „Totuși, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a spus șeful statului. El arată că Moody’s, la fel ca Fitch, insistă asupra necesității ca România să aibă până la finalul anului un buget pentru 2027 agreat politic și susținut de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor statului. Președintele spune că revenirea economiei pe creștere trebuie să fie susținută prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și asigurarea predictibilității fiscale. Nicușor Dan vorbește din nou despre aderarea la euro Șeful statului a revenit și asupra discuțiilor privind adoptarea monedei euro, după reacțiile apărute în spațiul public în ultimele zile. Nicușor Dan afirmă că există „un acord de principiu” între partide pentru ca România să își asume din nou în mod concret obiectivul aderării la zona euro, dar subliniază că procesul este unul de durată și va necesita dezbateri și pregătire. „Există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis președintele. În final, Nicușor Dan a făcut apel la partidele politice să lase în plan secund disputele electorale și interesele de partid. „Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a afirmat șeful statului. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a conchis Nicușor Dan.
Mesaj puternic al lui Nicușor Dan către partide după verdictul Moodys: Renunțați la agendele politice și la discursul electoral
„Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului spune că România are în față câteva decizii majore, de la pregătirea bugetului pentru 2027 și limitarea creșterii cheltuielilor publice până la relansarea economiei și asumarea, pe termen lung, a obiectivului aderării la zona euro. „Toate națiunile care progresează pun mai presus de orice siglă de partid interesul comun al oamenilor și al țării”, a subliniat președintele. Mesajul vine în contextul în care Moody’s a confirmat ratingul României în categoria „investment grade”. Nicușor Dan consideră că decizia agenției validează măsurile luate pentru echilibrarea finanțelor publice, însă avertizează că situația rămâne fragilă. „Perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a transmis acesta. Președintele arată că atât Moody’s, cât și Fitch pun accent pe necesitatea unui buget pentru 2027 agreat până la sfârșitul acestui an și pe adoptarea unor măsuri care să țină sub control cheltuielile statului. În paralel, Nicușor Dan cere accelerarea investițiilor, susținerea mediului privat, management performant în companiile de stat și predictibilitate fiscală. Șeful statului a reluat și tema aderării României la euro, afirmând că există un acord de principiu între partide pentru revenirea la o asumare concretă a acestui obiectiv. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a încheiat Nicușor Dan.
Consilerul guvernatorului BNR, după evaluarea Fitch
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la Digi24 că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși acesta a el neschimbat, consilierul lui Mugur Isărescu precizează că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk” Loading … România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. Eugen Rădulescu: „Decizia inițială a Fitch a fost de retrogradare” Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a argumentat că decizia inițială era de retrogradare. „Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.red. pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Chestiunea aceasta eu o identific sub numele de Extracție de rente din sectorul public. Ea se manifestă pe o scară incredibil de mare, începând cu jaful, avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit. Iar aici nu e vorba numai de sumele uriașe care s-au pierdut. E vorba că se generează un anumit sistem incredibil de pernicios. Atunci când știi că ești într-un sat fără câini, nu umbli cu bățul la tine”, a spus consilierul guvernatorului BNR. „Am scăpat milimetric” Eugen Rădulescu a subliniat că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, consilierul spune că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. Foto: Facebook / Eugen Rădulescu
Economistul lui Bolojan avertizează că România intră într-o zonă economică complicată.Era bine să nu fim dezarmați
România se îndreaptă spre o perioadă economică complicată, influențată atât de contextul internațional tensionat, cât și de problemele interne acumulate în ultimii ani. Avertismentul vine de la consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, într-o intervenție la Digi24. Ionuț Dumitru spune că revizuirea în sens negativ a prognozelor economice reflectă schimbările recente din plan global, dar și vulnerabilitățile deja existente în economia României. Potrivit acestuia, războiul din Orientul Mijlociu și impactul asupra prețurilor la energie și combustibili afectează inevitabil toate economiile, inclusiv pe cea românească. „Nu e vorba de a avea sau nu încredere, ci de a fi conectați la noile realități în care trăim. Dacă ne uităm la ce s-a schimbat în ultimele săptămâni, avem acest război în Iran, care are implicații majore asupra prețului combustibilului și energiei în general. În contextul acesta, nicio țară nu poate rămâne neafectată. Știm că atunci când au existat șocuri majore la nivelul prețului petrolului, economia mondială a avut mult de suferit”, a explicat consilierul onorific. Măsurile fiscale erau inevitabile pentru România Consilierul premierului a explicat că măsurile fiscale adoptate de Guvern nu puteau fi evitate din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar. Acesta a arătat că un deficit de 9-10% din PIB impune intervenții pentru corectarea dezechilibrelor, întrucât investitorii, agențiile de rating și instituțiile europene așteaptă astfel de măsuri. „Situația bugetară nu putea fi menținută. Când ai un deficit de 9-10% din PIB, nu poți continua în aceeași formulă. Ai o nevoie de finanțare foarte mare și toată lumea: investitori, agenții de rating, Comisia Europeană, se uită la tine și așteaptă măsuri de corecție. Ajustarea fiscală era obligatorie”, a spus acesta. „Ajustarea fiscală duce inevitabil la o creștere economică mai mică” Ionuț Dumitru a atras atenția că impactul măsurilor era anticipat, inclusiv încetinirea creșterii economice și presiunile inflaționiste, mai ales în contextul majorării taxelor. De asemenea, acesta a explicat că România a parcurs deja o parte importantă din procesul de corecție bugetară și a spus că deficitul a fost redus spre aproximativ 6-6,2% din PIB. „Ajustarea fiscală duce inevitabil la o creștere economică mai mică și la presiuni inflaționiste, mai ales în condițiile în care au fost majorate taxe precum TVA sau accizele. Nu trebuie să ne mire aceste efecte.” România este expusă în fața șocurilor economice Consilierul avertizează că România este expusă în fața unor eventuale șocuri economice, în condițiile în care nu mai dispune de resursele necesare pentru a interveni. Consilierul premierului a subliniat că această situație este rezultatul deciziilor din anii trecuți, când resursele bugetare au fost consumate în perioade favorabile. În final, Ionuț Dumitru a subliniat că nu există un singur scenariu pentru evoluția economică, însă riscurile sunt semnificative, iar stabilitatea devine esențială pentru perioada următoare. „În astfel de situații era bine să avem spațiu fiscal, adică să nu fim dezarmați, așa cum suntem acum. Nu putem face intervenții de amploare pentru a susține consumatorii, pentru că avem deficite foarte mari”, a mai spus Ionuț Dumitru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scenariul DEMISIEI lui Ilie Bolojan, dezvăluit de consilierul său. Ionuț Dumitru a spus cine pune „frână” reformelor premierului Economistul lui Bolojan crede că ANAF este nefuncțională: „Ar avea nevoie de „o abordare care ar trebui să fie mai radicală”
Liderul senatorilor AUR acuză guvernul Bolojan de manipularea realității economice
Potrivit senatorului, economia României se află într-o recesiune în toată regula, iar eticheta „tehnică” nu schimbă realitatea scăderii economice. Într-o declarație politică fermă, Petrișor Peiu a susținut că termenul „recesiune tehnică” nu are rol economic real, ci unul pur comunicațional. Liderul senatorilor AUR afirmă că recesiunea este definită clar de doi indicatori consecutivi de scădere economică, iar orice tentativă de reinterpretare semantică nu poate masca declinul economiei României. În opinia sa, guvernul Bolojan încearcă să cosmetizeze un eșec major de guvernare prin redefiniri fără substanță. Cauze economice invocate de Petrișor Peiu Senatorul AUR indică drept cauze principale ale recesiunii creșterea simultană a taxelor de consum, majorarea TVA și a accizelor, precum și scumpirea energiei. Aceste măsuri ar fi generat un fenomen de stagflație, caracterizat prin inflație ridicată și stagnare economică, care a condus inevitabil la recesiune. Potrivit lui Peiu, mediul privat este grav afectat, iar puterea de cumpărare a populației este în scădere accentuată. În paralel cu scăderea economică, românii se confruntă cu facturi mai mari la energie, taxe crescute și prețuri în continuă urcare. Petrișor Peiu avertizează că aceste efecte sunt resimțite direct de populație și de companii, iar lipsa unor măsuri concrete de relansare economică agravează situația. În acest context, liderul senatorilor AUR solicită guvernului să recunoască realitatea economică și să adopte politici eficiente, nu strategii de comunicare.
Nicușor Dan, mesaj după intrarea României în recesiune tehnică: Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense”
Președintele României, Nicușor Dan, a postat vineri pe pagina sa de Facebook datele publicate de Institutul Național de Statistică, privind o analiză detaliată asupra situației economice actuale. „Economia a suferit o contracție de 2% pentru că s-a redus consumul. Pentru unii, reducerea consumului a venit din diminuarea puterii de cumpărare, pentru alții din prudența față de viitorul economic.”, a scris Nicușor Dan. El a explicat că, deși această încetinire poate părea îngrijorătoare, România a reușit și continuă să gestioneze deficitele fără ajutor extern. „România reușește totuși să reducă un deficit bugetar masiv fără asistență externă, fără FMI și fără criza economică pe care a trăit-o în 2009-2010.”, a punctat președintele. Președintele a mai spus că problemele structurale nu sunt surprinzătoare. „Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense. Limitarea corupției, creșterea competitivității, corespondența între așteptările mediului privat și ce face politicul sunt lucruri pe care le avem de rezolvat de mult timp.” Cu toate acestea, Nicușor Dan a afirmat că „avem o economie privată solidă.”. „Programul SAFE a fost bine întocmit de guvern și va genera dezvoltare. Fondurile europene, și PNRR, și structurale, vor genera dezvoltare. Sunt ușoare progrese pe diminuarea evaziunii fiscale.”, a scris el pe Facebook. Președintele a recunoscut însă că România încă are multe de corectat în cadrul celor mai importante domenii. „Evident că România are enorm de multe de reparat, în justiție, în economie, în educație, în sănătate. Responsabilii politici să se preocupe mai mult de problemele structurale și mai puțin de zgomot și lozinci.” „Iar dumneavoastră, cetățenii, continuați să puneți, cu echilibru, presiune pe decidenții politici pentru rezolvarea acestor probleme. Eu rămân implicat și alături de dumneavoastră în acest demers, susținând aceleași obiective și aceeași responsabilitate publică.”, a concluzionat șeful statului. Ilie Bolojan despre intrarea țării în recesiune tehnică Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că intrarea României în recesiune tehnică este o situație temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. „Aceasta este o situație temporară, în mod evident. Eu nu sunt adeptul proiectării unor așteptări foarte optimiste, că asta am făcut an de zile lumea politică, și uitați-vă în ce situație am ajuns”, a spus Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. Premierul a subliniat că actualul context economic este rezultatul unor decizii dificile care nu puteau fi evitate. Întrebat despre așteptările pe care le are, Ilie Bolojan a explicat: „Așteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile parte legate de administrație, de reducerea în administrație și de reașezarea administrației, parte legate de măsurile de relansare, de corecțiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice și în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie”.
Analiză | Economistul Cristian Socol: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici și sociali
Economistul Cristian Socol a analizat cum ar fi arătat România dacă s-ar fi aflat în afara Uniunii Europene (UE) și precintă 10 indicatori economici și sociali relevanți. „Unele opinii izolate pun la îndoială beneficiile nete ale aderării la Uniunea Europeană”, notează Cristian Socol la începutul analizei sale, publicate de MEDIAFAX. Lipsa argumentelor face ca doar o mică parte a populației României să îmbrățișeze astfel de abordări. De altfel, în ultimul EuroBarometru – Socio-Demographic Trends (2024), 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (media UE 44%) și 70% dintre români consideră că țara noastră a avut beneficii nete ca urmare a calității de membru UE. Mai mult, în ultimul Eurobarometru – Provocări și priorități pentru UE: opiniile tinerilor (2024), 88% dintre tinerii români intervievați se declară Foarte optimiști / Mai degrabă optimiști cu privire la viitorul UE (mult deasupra mediei de 61% la nivelul UE). „Principalele 10 beneficii enumerate de respondenți sunt: UE aduce noi oportunități de muncă pentru români; UE contribuie la menținerea păcii și întărirea securității; UE îmbunătățește standardul de viață al românilor; apartenența la UE îmbunătățește cooperarea între România și alte țări europene; UE contribuie la creșterea economică în România; UE oferă românilor un cuvânt mai puternic de spus în lume; UE contribuie la democrația din România; UE îmbunătățește cooperarea României cu țările din afara clubului european; UE ajută România să combată schimbările climatice; Românii au o influență importantă în deciziile luate la nivelul UE”, notează economistul Cristian Socol. „Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică” Este adevărat, continuă Cristian Socol, „aderarea la Uniunea Europeană și integrarea în acest club aduc și câteva dezavantaje/costuri: o concurență mai puternică pentru firmele românești; migrația forței de muncă, creând un deficit de personal în anumite domenii din România; adaptarea costisitoare la standardele europene – atât statul, cât și mediul privat au trebuit să investească mult pentru a se conforma acquis-ului comunitar și normelor UE; pierderea parțială a suveranității, unele decizii/competențe fiind partajate sau chiar exclusive la nivel supranational; creșterea prețurilor după aderare, în unele domenii, liberalizarea piețelor și alinierea la prețurile europene conducând la scumpiri”. „Totuși, beneficile nete ale aderării și integrării României în UE sunt evidente. Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică. România în afara UE ar fi avut o rată de creștere economică medie anuală în perioada 2007-2024 cu 2 pp mai mică (având în vedere și efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1213 miliarde lei față de 1765 miliarde lei înregistrat în anul 2024. Adică cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic. Integrarea în UE a adus convergență economică reală. România în afara UE ar fi însemnat o convergență redusă – am fi fost pe ultimul loc între țările actual membre UE. În loc să fim la 79% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (EU27=100) (la egalitate cu Polonia și în fața Ungariei, Croatiei, Letoniei, Slovaciei, Greciei și Bulgariei), am fi fost la 54%, pe ultimul loc, în urma Bulgariei (64%) și a celorlalte țări integrate în UE. Integrarea în UE a însemnat absorbția de fonduri europene, ceea ce a condus la investiții mari în economia României. Astfel, cu peste 313 miliarde lei au crescut cumulat în perioada 2007-2024 investițiile publice din România finanțate din fonduri europene nerambursabile. Integrarea în UE a însemnat un efect net de creare de comerț, investiții și crearea de locuri de muncă. România integrată în UE are un număr mediu de salariați de 5.412.000 persoane, cu 703.560 mai mult decât ar fi existat într-o Românie în afara UE. Integrarea României în UE a adus bunăstare pentru salariații români. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un câștig salarial mediu net mai mic cu 1666 lei față de situația din prezent (3662 lei față de 5328 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru salariații români cu venituri mici. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un salariu minim brut mai mic cu 1266 lei față de cel din prezent (2784 lei față de 4050 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru pensionarii români. Prin creșterea economică mai ridicată, încasările mai mari la buget și crearea mai multor locuri de muncă urmare a integrării în UE, pensia medie este mai mare cu 46% (plus 879 lei) față de cea existentă într-o Românie în afara UE (2811 lei în prezent, față de 1932 lei în situația nonaderare). România în afara UE ar fi însemnat 2.409.000 români săraci în plus față de situația din prezent. În interiorul UE, România a reușit să reducă numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în ultimii 10 ani, de la 8.842.000 în anul 2015 la 5.294.000 persoane în anul 2024 (cu peste 3,5 milioane persoane). Mai mult, integrarea în UE a adus românilor creșteri de putere de cumpărare cuprinse între 28% si 50%, față de situația existentă în România în afara UE. Postderare, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de o finanțare totală netă de 67 miliarde euro = Sume totale primite de la Comisia Europeană (100 miliarde euro) – Sumele totale ce reprezintă contribuția României la bugetul Uniunii Europene (33 miliarde euro). România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană este de 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul Uniunii Europene. România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, situând-se pe locul 5 ca alocare financiară și pe locul 4 ca sume încasate. România a reușit să reducă decalajele regionale față de regiunile dezvoltate din UE. În anul 2007, România avea 6 regiuni printre cele mai sărace 20 euroregiuni (Nord Est cu un PIB / locuitor la Paritatea puterii de cumpărare de 28% din media UE, Sud Vest 33%, Sud Est și Sud cu 36%, Nord Vest cu 42% si Centru cu 45% din media UE). Regiunea București-Ilfov era la nivelul mediei