Economistul lui Bolojan avertizează că România intră într-o zonă economică complicată.Era bine să nu fim dezarmați
România se îndreaptă spre o perioadă economică complicată, influențată atât de contextul internațional tensionat, cât și de problemele interne acumulate în ultimii ani. Avertismentul vine de la consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, într-o intervenție la Digi24. Ionuț Dumitru spune că revizuirea în sens negativ a prognozelor economice reflectă schimbările recente din plan global, dar și vulnerabilitățile deja existente în economia României. Potrivit acestuia, războiul din Orientul Mijlociu și impactul asupra prețurilor la energie și combustibili afectează inevitabil toate economiile, inclusiv pe cea românească. „Nu e vorba de a avea sau nu încredere, ci de a fi conectați la noile realități în care trăim. Dacă ne uităm la ce s-a schimbat în ultimele săptămâni, avem acest război în Iran, care are implicații majore asupra prețului combustibilului și energiei în general. În contextul acesta, nicio țară nu poate rămâne neafectată. Știm că atunci când au existat șocuri majore la nivelul prețului petrolului, economia mondială a avut mult de suferit”, a explicat consilierul onorific. Măsurile fiscale erau inevitabile pentru România Consilierul premierului a explicat că măsurile fiscale adoptate de Guvern nu puteau fi evitate din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar. Acesta a arătat că un deficit de 9-10% din PIB impune intervenții pentru corectarea dezechilibrelor, întrucât investitorii, agențiile de rating și instituțiile europene așteaptă astfel de măsuri. „Situația bugetară nu putea fi menținută. Când ai un deficit de 9-10% din PIB, nu poți continua în aceeași formulă. Ai o nevoie de finanțare foarte mare și toată lumea: investitori, agenții de rating, Comisia Europeană, se uită la tine și așteaptă măsuri de corecție. Ajustarea fiscală era obligatorie”, a spus acesta. „Ajustarea fiscală duce inevitabil la o creștere economică mai mică” Ionuț Dumitru a atras atenția că impactul măsurilor era anticipat, inclusiv încetinirea creșterii economice și presiunile inflaționiste, mai ales în contextul majorării taxelor. De asemenea, acesta a explicat că România a parcurs deja o parte importantă din procesul de corecție bugetară și a spus că deficitul a fost redus spre aproximativ 6-6,2% din PIB. „Ajustarea fiscală duce inevitabil la o creștere economică mai mică și la presiuni inflaționiste, mai ales în condițiile în care au fost majorate taxe precum TVA sau accizele. Nu trebuie să ne mire aceste efecte.” România este expusă în fața șocurilor economice Consilierul avertizează că România este expusă în fața unor eventuale șocuri economice, în condițiile în care nu mai dispune de resursele necesare pentru a interveni. Consilierul premierului a subliniat că această situație este rezultatul deciziilor din anii trecuți, când resursele bugetare au fost consumate în perioade favorabile. În final, Ionuț Dumitru a subliniat că nu există un singur scenariu pentru evoluția economică, însă riscurile sunt semnificative, iar stabilitatea devine esențială pentru perioada următoare. „În astfel de situații era bine să avem spațiu fiscal, adică să nu fim dezarmați, așa cum suntem acum. Nu putem face intervenții de amploare pentru a susține consumatorii, pentru că avem deficite foarte mari”, a mai spus Ionuț Dumitru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scenariul DEMISIEI lui Ilie Bolojan, dezvăluit de consilierul său. Ionuț Dumitru a spus cine pune „frână” reformelor premierului Economistul lui Bolojan crede că ANAF este nefuncțională: „Ar avea nevoie de „o abordare care ar trebui să fie mai radicală”
Liderul senatorilor AUR acuză guvernul Bolojan de manipularea realității economice
Potrivit senatorului, economia României se află într-o recesiune în toată regula, iar eticheta „tehnică” nu schimbă realitatea scăderii economice. Într-o declarație politică fermă, Petrișor Peiu a susținut că termenul „recesiune tehnică” nu are rol economic real, ci unul pur comunicațional. Liderul senatorilor AUR afirmă că recesiunea este definită clar de doi indicatori consecutivi de scădere economică, iar orice tentativă de reinterpretare semantică nu poate masca declinul economiei României. În opinia sa, guvernul Bolojan încearcă să cosmetizeze un eșec major de guvernare prin redefiniri fără substanță. Cauze economice invocate de Petrișor Peiu Senatorul AUR indică drept cauze principale ale recesiunii creșterea simultană a taxelor de consum, majorarea TVA și a accizelor, precum și scumpirea energiei. Aceste măsuri ar fi generat un fenomen de stagflație, caracterizat prin inflație ridicată și stagnare economică, care a condus inevitabil la recesiune. Potrivit lui Peiu, mediul privat este grav afectat, iar puterea de cumpărare a populației este în scădere accentuată. În paralel cu scăderea economică, românii se confruntă cu facturi mai mari la energie, taxe crescute și prețuri în continuă urcare. Petrișor Peiu avertizează că aceste efecte sunt resimțite direct de populație și de companii, iar lipsa unor măsuri concrete de relansare economică agravează situația. În acest context, liderul senatorilor AUR solicită guvernului să recunoască realitatea economică și să adopte politici eficiente, nu strategii de comunicare.
Nicușor Dan, mesaj după intrarea României în recesiune tehnică: Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense”
Președintele României, Nicușor Dan, a postat vineri pe pagina sa de Facebook datele publicate de Institutul Național de Statistică, privind o analiză detaliată asupra situației economice actuale. „Economia a suferit o contracție de 2% pentru că s-a redus consumul. Pentru unii, reducerea consumului a venit din diminuarea puterii de cumpărare, pentru alții din prudența față de viitorul economic.”, a scris Nicușor Dan. El a explicat că, deși această încetinire poate părea îngrijorătoare, România a reușit și continuă să gestioneze deficitele fără ajutor extern. „România reușește totuși să reducă un deficit bugetar masiv fără asistență externă, fără FMI și fără criza economică pe care a trăit-o în 2009-2010.”, a punctat președintele. Președintele a mai spus că problemele structurale nu sunt surprinzătoare. „Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense. Limitarea corupției, creșterea competitivității, corespondența între așteptările mediului privat și ce face politicul sunt lucruri pe care le avem de rezolvat de mult timp.” Cu toate acestea, Nicușor Dan a afirmat că „avem o economie privată solidă.”. „Programul SAFE a fost bine întocmit de guvern și va genera dezvoltare. Fondurile europene, și PNRR, și structurale, vor genera dezvoltare. Sunt ușoare progrese pe diminuarea evaziunii fiscale.”, a scris el pe Facebook. Președintele a recunoscut însă că România încă are multe de corectat în cadrul celor mai importante domenii. „Evident că România are enorm de multe de reparat, în justiție, în economie, în educație, în sănătate. Responsabilii politici să se preocupe mai mult de problemele structurale și mai puțin de zgomot și lozinci.” „Iar dumneavoastră, cetățenii, continuați să puneți, cu echilibru, presiune pe decidenții politici pentru rezolvarea acestor probleme. Eu rămân implicat și alături de dumneavoastră în acest demers, susținând aceleași obiective și aceeași responsabilitate publică.”, a concluzionat șeful statului. Ilie Bolojan despre intrarea țării în recesiune tehnică Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că intrarea României în recesiune tehnică este o situație temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. „Aceasta este o situație temporară, în mod evident. Eu nu sunt adeptul proiectării unor așteptări foarte optimiste, că asta am făcut an de zile lumea politică, și uitați-vă în ce situație am ajuns”, a spus Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. Premierul a subliniat că actualul context economic este rezultatul unor decizii dificile care nu puteau fi evitate. Întrebat despre așteptările pe care le are, Ilie Bolojan a explicat: „Așteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile parte legate de administrație, de reducerea în administrație și de reașezarea administrației, parte legate de măsurile de relansare, de corecțiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice și în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie”.
Analiză | Economistul Cristian Socol: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici și sociali
Economistul Cristian Socol a analizat cum ar fi arătat România dacă s-ar fi aflat în afara Uniunii Europene (UE) și precintă 10 indicatori economici și sociali relevanți. „Unele opinii izolate pun la îndoială beneficiile nete ale aderării la Uniunea Europeană”, notează Cristian Socol la începutul analizei sale, publicate de MEDIAFAX. Lipsa argumentelor face ca doar o mică parte a populației României să îmbrățișeze astfel de abordări. De altfel, în ultimul EuroBarometru – Socio-Demographic Trends (2024), 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (media UE 44%) și 70% dintre români consideră că țara noastră a avut beneficii nete ca urmare a calității de membru UE. Mai mult, în ultimul Eurobarometru – Provocări și priorități pentru UE: opiniile tinerilor (2024), 88% dintre tinerii români intervievați se declară Foarte optimiști / Mai degrabă optimiști cu privire la viitorul UE (mult deasupra mediei de 61% la nivelul UE). „Principalele 10 beneficii enumerate de respondenți sunt: UE aduce noi oportunități de muncă pentru români; UE contribuie la menținerea păcii și întărirea securității; UE îmbunătățește standardul de viață al românilor; apartenența la UE îmbunătățește cooperarea între România și alte țări europene; UE contribuie la creșterea economică în România; UE oferă românilor un cuvânt mai puternic de spus în lume; UE contribuie la democrația din România; UE îmbunătățește cooperarea României cu țările din afara clubului european; UE ajută România să combată schimbările climatice; Românii au o influență importantă în deciziile luate la nivelul UE”, notează economistul Cristian Socol. „Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică” Este adevărat, continuă Cristian Socol, „aderarea la Uniunea Europeană și integrarea în acest club aduc și câteva dezavantaje/costuri: o concurență mai puternică pentru firmele românești; migrația forței de muncă, creând un deficit de personal în anumite domenii din România; adaptarea costisitoare la standardele europene – atât statul, cât și mediul privat au trebuit să investească mult pentru a se conforma acquis-ului comunitar și normelor UE; pierderea parțială a suveranității, unele decizii/competențe fiind partajate sau chiar exclusive la nivel supranational; creșterea prețurilor după aderare, în unele domenii, liberalizarea piețelor și alinierea la prețurile europene conducând la scumpiri”. „Totuși, beneficile nete ale aderării și integrării României în UE sunt evidente. Integrarea în UE a adus bunăstare și creștere economică. România în afara UE ar fi avut o rată de creștere economică medie anuală în perioada 2007-2024 cu 2 pp mai mică (având în vedere și efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1213 miliarde lei față de 1765 miliarde lei înregistrat în anul 2024. Adică cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic. Integrarea în UE a adus convergență economică reală. România în afara UE ar fi însemnat o convergență redusă – am fi fost pe ultimul loc între țările actual membre UE. În loc să fim la 79% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (EU27=100) (la egalitate cu Polonia și în fața Ungariei, Croatiei, Letoniei, Slovaciei, Greciei și Bulgariei), am fi fost la 54%, pe ultimul loc, în urma Bulgariei (64%) și a celorlalte țări integrate în UE. Integrarea în UE a însemnat absorbția de fonduri europene, ceea ce a condus la investiții mari în economia României. Astfel, cu peste 313 miliarde lei au crescut cumulat în perioada 2007-2024 investițiile publice din România finanțate din fonduri europene nerambursabile. Integrarea în UE a însemnat un efect net de creare de comerț, investiții și crearea de locuri de muncă. România integrată în UE are un număr mediu de salariați de 5.412.000 persoane, cu 703.560 mai mult decât ar fi existat într-o Românie în afara UE. Integrarea României în UE a adus bunăstare pentru salariații români. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un câștig salarial mediu net mai mic cu 1666 lei față de situația din prezent (3662 lei față de 5328 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru salariații români cu venituri mici. Prin creșterea economică redusă și investițiile mai mici, salariații români ar fi obținut un salariu minim brut mai mic cu 1266 lei față de cel din prezent (2784 lei față de 4050 lei, în prezent). Integrarea României în UE a adus câștiguri de bunăstare pentru pensionarii români. Prin creșterea economică mai ridicată, încasările mai mari la buget și crearea mai multor locuri de muncă urmare a integrării în UE, pensia medie este mai mare cu 46% (plus 879 lei) față de cea existentă într-o Românie în afara UE (2811 lei în prezent, față de 1932 lei în situația nonaderare). România în afara UE ar fi însemnat 2.409.000 români săraci în plus față de situația din prezent. În interiorul UE, România a reușit să reducă numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în ultimii 10 ani, de la 8.842.000 în anul 2015 la 5.294.000 persoane în anul 2024 (cu peste 3,5 milioane persoane). Mai mult, integrarea în UE a adus românilor creșteri de putere de cumpărare cuprinse între 28% si 50%, față de situația existentă în România în afara UE. Postderare, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de o finanțare totală netă de 67 miliarde euro = Sume totale primite de la Comisia Europeană (100 miliarde euro) – Sumele totale ce reprezintă contribuția României la bugetul Uniunii Europene (33 miliarde euro). România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană este de 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul Uniunii Europene. România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, situând-se pe locul 5 ca alocare financiară și pe locul 4 ca sume încasate. România a reușit să reducă decalajele regionale față de regiunile dezvoltate din UE. În anul 2007, România avea 6 regiuni printre cele mai sărace 20 euroregiuni (Nord Est cu un PIB / locuitor la Paritatea puterii de cumpărare de 28% din media UE, Sud Vest 33%, Sud Est și Sud cu 36%, Nord Vest cu 42% si Centru cu 45% din media UE). Regiunea București-Ilfov era la nivelul mediei