De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate
Grecia, țara considerată cândva „veriga slabă” a Europei, a revenit spectaculos în zona euro după ce a trecut de la faliment la rolul de lider, după alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului. În timp ce Grecia a reușit să se redreseze, România nici măcar nu poate să viseze la blocul monetar european. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai mare inflație din Europa. În urmă cu puțin peste un deceniu, Grecia intrase în faliment și a fost salvată prin intermediul unor programe internaționale dure, iar scenariul ieșrii din zona euro („Grexit”) părea a fi inevitabil. Totuși, aceeași țară este astăzi stabilă economic și i-a oferit Uniunii Europene președintele Eurogrupului, organism ce coordonează politica economică a celor 20 de state din zona euro. România, desi nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflația uriașă și dezechilibre fiscal, iar evoluția Greciei ar trebui să fie un semnal de alarmă. Cum a ajuns Grecia de la faliment la un exemplu pentru țările Europene Redresarea economică a Greciei a avut la bază un element-cheie, reforma statului. Digitalizarea administrației a redus corupția, a eficientizat relația între oameni și stat și le-a demonstrat investitorilor străini că țara nu mai este blocată în hârtii și cozi nesfârșite. Nu doar digitalizarea a readus Grecia pe linia de plutire ci și o combinație de reforme nepopulare și disciplină fiscală. Statul a reușit să-și redreseze datoria publică uriașă pe o traiectorie descendentă și, în paralel, guvernele elene au menținut linia fiscal dură, chiar și în condițiile politice dificile. Excedentele primare au devenit o regulă de bază, iar reducerea datoriei a fost tratată ca prioritate națională. Revenirea Greciei în fruntea miniștrilor de finanțe din zona euro este un semn clar că politicile fiscale coerente pot să relanseze o țară și poate corecta soarta acesteia. Dacă în trecut, Grecia mergea la reuniunile Eurogrup-ului cu teama că ar putea să ajungă la colaps financiar, acum un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întreg blocului european. Alegerea ministrului grec de finanțe Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului arată că țările membre apreciază progresele economice și credibilitatea Greciei. Συνεδρίαση του Eurogroup, στις Βρυξέλλες, Πέμπτη 11 Δεκεμβρίου 2025. *ΠΡΟΣΟΧΗ ΜΟΝΟ EDITORIAL USE * (POOL PHOTO/ΕΥΡΩΠΑΪΚΗ ΕΝΩΣΗ/EUROKINISSI) „Grecia a trecut de la aproape excluderea din zona euro la un rol de lider, iar acest lucru este prezentat ca dovadă că reformele și politicile coerente pot schimba radical soarta unei țări.” Problema României? Nu are direcții clare de viitor Când vine vorba despre România, perspectivele rămân marcate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. De asemenea, inflația României continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar deficitul bugetar continuă să rămână peste limitele europene. Această situație plasează România în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene și cu un spațiu de manevră din ce în ce mai redus. În paralel, Grecia discută despre reducerea datoriei și consolidarea sa fiscală iar țara noastră plătește dobânzi din ce în ce mai mari la împrumuturile scumpe pe care le-a făcut. Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reformele strucutrale, în România sunt aplicate unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, dar fără să existe rezultate clare. Deși Guvernul Bolojan se aștepta ca TVA-ul mărit și celelalte măsuri să majorareze consistent bugetul de stat, ei bine, măsurile au inhibat consumul și investițiile și au dus la încetinirea economiei. România poate învăța din experiența Greciei Grecia își împarte expertiza administrativă și câștigă poziții de influență, în timp ce România rămâne pasivă în marile decizii economice ale Uniunii Europene. Practic, țara noastră se îndreaptă spre scenariul în care va plăti cele mai mari dobânzi din UE raportat la venituri în timp ce datoria publică va crește alarmant. Scenariul a fost trăit pe propria piele de Grecia care a acționat în consecință și a reușit să revină spectaculos pe scena europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile guvernului Bolojan nu au avut niciun efect pozitiv. Dimpotrivă. Au îngenuncheat economia, au inhibat consumul și au oprit investițiile. Creșterea de TVA nu a crescut încasările În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească
Eurostat: În mai 2025, inflația din zona euro a scăzut sub nivelul-țintă al Băncii Centrale Europene
Inflația din zona euro a scăzut sub ținta Băncii Centrale Europene de 2% luna trecută, au arătat datele publicate de Eurostat marți. Datele susținând așteptările pentru o nouă reducere a ratei dobânzii BCE în această săptămână, chiar dacă tensiunile comerciale globale alimentează presiunile pe termen lung asupra prețurilor. Inflația prețurilor de consum în cele 20 de țări din zona euro a încetinit la 1,9% în mai, de la 2,2% în aprilie, sub așteptările de 2,0%, din cauza scăderii prețurilor la energie și a scăderii accentuate a inflației din sectorul serviciilor. Inflația de bază, sau prețurile excluzând prețurile volatile la combustibil și alimente, a coborât de la 2,7% în aprilie la 2,3% în mai, determinată de o încetinire a creșterii prețurilor la servicii de la 4,0% la 3,2%, a anunțat Eurostat. Unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor de șapte ori din iunie anul trecut, iar o altă reducere joi este aproape certă, având în vedere creșterea modestă a salariilor, scăderea prețurilor la energie, un euro puternic și o creștere economică modestă, factori care indică în direcția reducerii inflației. Presiunile asupra prețurilor sunt atât de slabe încât unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an și să nu revină până cândva în 2026, conform Reuters. Acest lucru ridică o dilemă pentru BCE, deoarece perspectivele pe termen scurt și pe termen lung ale prețurilor diferă foarte mult: inflația ar putea fi supusă unei presiuni ascendente din partea unei serii de factori pe termen mai lung. Acesta este motivul pentru care investitorii cred că BCE va lua o pauză de la reducerile de dobânzi după iunie și va mai face o singură reducere în acest an, posibil în toamnă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Bloomberg: BCE trebuie să mențină deschise opțiunile de politică MONETARĂ pe parcursul verii, pe fondul tensiunilor dintre UE și SUA Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele