Beijingul amenință să răspundă la decizia UE de a sancționa bănci și companii chineze
Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat la decizia Uniunii Europene de vineri de a impune sancțiuni împotriva mai multor bănci și companii chineze. Ministerul Comerțului a anunțat luni că sancțiunile „afectează grav relațiile comerciale, economice și financiare” și că va lua măsurile necesare pentru „a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor și instituțiilor financiare chineze”. Vineri, Uniunea Europeană a sancționat două bănci chineze și cinci companii cu sediul în China, ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei. Prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei Este pentru prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Bloomberg. Băncile sancționate sunt Heihe Rural Commercial Bank și Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank, potrivit unui comunicat al Consiliului European. Cele două bănci au fost adăugate pe lista de sancțiuni pentru că ar fi furnizat servicii de criptomonede care facilitau eludarea sancțiunilor, potrivit UE. Anterior, UE propusese includerea celor două bănci pe o listă de instituții financiare care ar fi oferit asistență Moscovei „prin efectuarea de tranzacții sau prin furnizarea de finanțare a exporturilor pentru operațiuni comerciale” care eludează sancțiunile Uniunii Europene. China și-a exprimat opoziția față de acea propunere la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat: „Schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești sunt în concordanță cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului și cu principiile pieței. Ele nu vizează nicio terță parte și nu ar trebui să fie perturbate sau afectate”. La începutul acestei luni, ministrul de Externe chinez Wang Yi a promis că statul chinez va răspunde dacă băncile vor fi puse pe lista de sancțiuni, potrivit South China Morning Post, care a mai spus că ambasadorul chinez la UE a făcut lobby pentru a opri includerea băncilor pe listă. Din cauza legăturilor Chinei cu Rusia, băncile chineze au fost supuse la sancțiuni similare din partea SUA, determinându-le să reevalueze afacerile și clienții. O parte dintre băncile chineze de stat au înăsprit restricțiile privind finanțarea clienților ruși la începutul anului trecut, după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare împotriva companiilor străine din sectorul financiar care ajută efortul de război al Rusiei din Ucraina. În februarie 2022, Industrial & Commercial Bank of China și Bank of China au restricționat finanțarea mărfurilor rusești, chiar dacă sancțiunile occidentale de la acea vreme nu se aplicau sectorului energetic al Rusiei. Anterior, cele mai mari bănci de stat din China au respectat sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Taipeiul „nu caută CONFLICTE” cu Beijingul/ Taiwanul încearcă să mențină stabilitatea regională
Liderii Uniunii Europene vor participa la un summit organizat la Beijing/ Este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog la cel mai înalt nivel
China a confirmat, luni, că liderii Uniunii Europene vor efectua o vizită oficială la Beijing, joi, pentru a participa la summitul care marchează 50 de ani de relații diplomatice între China și Comunitatea Europeană. Întâlnirea are loc într-un moment în care cei doi parteneri comerciali încearcă să rezolve o serie de tensiuni diplomatice, privind suprataxele europene pentru vehiculele electrice chinezești și relația dintre Beijing și Moscova, care ridică suspiciunile Uniunii Europene. De asemenea, conform unui comunicat al UE, cei doi lideri, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Antonio Costa, președintele Consiliului European, se vor întâlni cu liderul chinez Xi Jinping, cu care „vor discuta despre relațiile UE-China și despre provocările geopolitice actuale, inclusiv războiul condus de Rusia în Ucraina”. Cu premierul chinez, Li Qiang, „vor discuta mai detaliat aspectele comerciale și economice ale relației dintre cele două state”. UE încearcă să îmbunătățească relațiile cu China Relațiile dintre China și UE s-au înrăutățit în ultimii ani, blocul comunitar european temându-se de producția excesivă din China, stimulată de subvențiile de stat, care ar putea provoca un deficit comercial considerabil și ar putea determina înmulțirea produselor chinezești ieftine pe piața europeană. Disputa s-a intensificat anul trecut, când UE a introdus tarife suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Beijingul a răspuns tarifelor UE, stabilind propriile taxe comerciale pentru coniacul francez, potrivit ziarului Les Echos. „Acest summit este o oportunitate de a ne angaja într-un dialog cu China la cel mai înalt nivel și de a purta discuții sincere și constructive privind problemele care vizează interesele ambelor blocuri”, a declarat Antonio Costa. Totodată, președintele Consiliului European va încerca să obțină, alături de Ursula von der Leyen, o relaxare a restricțiilor privind exporturile de pământuri rare, care sunt esențiale în producția de telefoane mobile și mașini electrice. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: Vicepremierul chinez avertizează asupra „transformărilor” la nivel MONDIAL/ „Unele țări interferează cu piața sub pretextul reducerii riscurilor”
Dacă investeai în acțiuni Netflix când a ajuns în România, azi te-ai fi bucurat de un câștig frumos. Platforma de streaming atinge un nou record istoric pe bursă
Netflix, serviciul american de streaming video, tocmai a atins cel mai ridicat nivel din istoria sa pe bursă, iar cine a avut inspirația să investească în acțiuni la momentul lansării sale în România ar fi înregistrat acum un profit considerabil. Dincolo de succesul său global, creșterea explozivă a valorii acțiunilor demonstrează cum o idee de business vizionară poate transforma radical o industrie. Netflix a intrat oficial pe piața românească în ianuarie 2016, ca parte a unei extinderi internaționale masive în 130 de țări. La acel moment, o acțiune Netflix valora aproximativ 95 de dolari. În prezent, la mijlocul anului 2025, prețul unei acțiuni a ajuns la 1.275 de dolari – o creștere de peste 13 ori în mai puțin de un deceniu. Un pariu riscant în 2016, o avere potențială în 2025 Dacă în 2016 ai fi investit 1.000 de euro în acțiuni Netflix, astăzi te-ai fi putut bucura de o sumă frumușică, fără să fii specialist în finanțe. Deși fluctuațiile de pe parcurs au fost considerabile (în special în perioada pandemiei și în anii de tranziție spre conținut cu reclame), strategia pe termen lung s-a dovedit câștigătoare. Netflix a reușit în acești ani nu doar să își mărească baza de abonați la nivel mondial, ci și să devină un actor de top în producția de conținut original. Succesul global al serialelor precum Stranger Things, Squid Game sau The Crown a contribuit esențial la consolidarea brandului și la creșterea valorii percepute de investitori. Performanță excepțională în 2025 Între aprilie și iunie 2025, Netflix a înregistrat venituri de peste 11 miliarde de dolari, iar profitul trimestrial a depășit 3 miliarde, cu o creștere de 45% față de anul precedent. Aceste rezultate au depășit așteptările analiștilor și au dus la o nouă prognoză optimistă pentru restul anului, cu un venit anual estimat între 44,8 și 45,2 miliarde de dolari. Conform Wall Street Journal, Netflix este acum a 18-a cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de piață de 550 miliarde de dolari. Ambițiile declarate sunt de a depăși pragul simbolic de 1.000 de miliarde, intrând în clubul exclusivist alături de giganți precum Apple, Microsoft, Nvidia și Amazon. O privire vizuală asupra creșterii Graficul de mai jos arată evoluția spectaculoasă a prețului acțiunilor Netflix din 2016 până în 2025. Se poate observa clar cum momentele-cheie – extinderea globală, pandemia, tranziția spre reclame și succesul conținutului original – au contribuit la salturile majore în valoare. Dacă ai fi investit 1.000 de euro în acțiuni Netflix în 2016, acum ai fi avut peste 13.200 de euro, ceea ce înseamnă un randament de peste 1.200% în mai puțin de un deceniu. Această creștere servește drept lecție pentru investitorii români interesați de piețele externe: uneori, un simplu abonament poate fi începutul unei relații de durată și profit cu o companie, dacă ai curajul să investești.
Proiectul de extindere a metroului de la Sofia prinde contur. Compania implicată are proiecte importante și în România
Compania turcă Doğuş Construction a anunțat că a început construcția unei noi magistrale de metrou în capitala Bulgariei, Sofia. Compania continuă lucrările la noua linie de metrou, în urma finalizării unor proiecte anterioare, după cum arată Haberler.com. Compania, care a implementat diverse proiecte de infrastructură în Bulgaria începând din 2003, a prezentat recent noul proiect și stadiul lucrărilor. În timpul prezentării, mașina de forat TBM, utilizată în cadrul lucrărilor, a fost prezentată intrând pe un nou traseu. Directorul general adjunct al Doğuş Construction, Ertan Yapıcı, a declarat că, în prezent, compania desfășoară extinderea rețelei de metrou din Sofia, după finalizarea cu succes a trei proiecte de construcție de autostrăzi și metrou în Bulgaria. Yapıcı a menționat că firma desfășoară al treilea proiect la metroul din Sofia. „Nouăzeci la sută din tunelurile construite cu TBM în Sofia au fost construite de Doğuş Construction. Am finalizat 25% din tuneluri în cadrul acestui proiect. Suntem în drum spre inaugurarea primei noastră stații. Sperăm că vom finaliza această linie de 6.500 de metri până anul viitor pe vremea aceasta”, a spus el. Yapıcı a subliniat că Doğuş İnşaat conduce un parteneriat foarte eficient cu alte două companii locale. Compania Doğuş Construction are proiecte ample și în România La începutul acestui an, Ministerul Transporturilor a avizat o nouă magistrală de metrou pentru Capitală. Vorbim despre o linie nouă de aproape 12 km, pe parcursul căreia vor fi construite 13 stații noi și care va lega Gara de Nord de Gara Progresul, în sudul Bucureștiului. Valoarea totală a investiției este de 3,43 miliarde euro (cu TVA), iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, buget de stat și alte surse de finanțare legal constituite. Compania turcă va fi implicată și în acest proiect. Licitația pentru proiectare și execuție împarte proiectul în două loturi (Gara de Nord 2 – Eroii Revoluției și Eroii Revoluției – Gara Progresul) are o valoare estimată între 1,9 și 2,3 miliarde de euro (pe lângă acestea pentru M4 vor mai fi nevoie de contracte pentru finisaje, echipamente și trenuri noi). La licitația de proiectare și execuție au fost depuse trei oferte ale unor asocieri formate dintr-un număr total de 56 de societăți comerciale. Pentru tronsonul 1 Gara de Nord – Eroii Revolutiei 2 au depus oferte: asociere condusă de Gülermak (lider) asocierea condusă de Dogus Insaat Ve Ticaret (lider). Compania a depus și o ofertă pentru proiectarea și execuția celui de-al cincelea lot din cele 6 aferente Drumului de mare viteză Craiova-Târgu Jiu – (3 loturi Autostrada Craiova – Filiași și 3 loturi Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu). RECOMANDAREA AUTORULUI: Oferte din România, Bulgaria, Turcia și Ucraina pentru construcția unui lot al Drumului de mare viteză Craiova-Târgu Jiu METROUL bucureștean va avea 13 stații NOI. Investiție uriașă pentru linia de aproape 12 km / Când va fi gata extinderea Magistralei 4 Sursa foto: Profimedia
Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Axios.com: Trump vrea dominație fiscală /Apar riscurile prelungirii tarifelor comerciale și a dobânzilor mari
Președintele Donald Trump încearcă să utilizeze instrumentele de politică monetară și tarifele comerciale pentru a reduce deficitul federal al Statelor Unite, dar riscă să mențină pe termen lung măsuri care vor genera dezechilibre fiscale, comentează site-ul Axios.com. ”Argumentația președintelui în favoarea reducerii dobânzii de referință sugerează că vrea control total asupra sistemului fiscal, astfel încât politica monetară să nu se mai bazeze pe condițiile economice, ci pe măsuri guvernamentale oportuniste, în efortul de gestionare a costurilor. Dar acest lucru riscă să conducă la dominație fiscală, o situație în care în atenția băncii centrale este datoria suverană, nu stabilizarea economică. Acest lucru tinde să genereze inflație mai puternică și dobânzi mai mari pe termen lung”, explică Neil Irwin, într-un editorial publicat de site-ul Axios.com. În mod similar, dorința de a folosi veniturile provenite din tarifele vamale ca sursă majoră de finanțare pentru instituțiile guvernamentale americane intră în contradicție cu alte obiective în materie de politici comerciale, precum producția și concesiile în negocierile cu partenerii comerciali. ”În mod tradițional, sarcina politicii monetare este stabilizarea economică – menținerea inflației sub control și coordonarea cu piața muncii. (…) Însă Trump nu vede lucrurile așa. În acest context, tarifele comerciale mari riscă să fie menținute mult timp, la fel și dobânzile ridicate, dacă Washingtonul recurge la dominația fiscală”, subliniază editorialistul. Președintele Donald Trump a insistat, vineri, că ”Statele Unite merită dobânzi de referință de 1,0%, pentru a economisi aproximativ 1.000 de dolari pe an din plata creditelor suverane”. ”Există o serie de zvonuri privind intenția președintelui Donald Trump de înlocuire a președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, iar acest lucru confirmă dominația fiscală asupra politicii monetare, cu obiectivul reducerii poverii dobânzilor asupra instituțiilor guvernamentale federale, dar nivelul datoriilor va crește. Pe fondul fluctuațiilor piețelor, randamentul titlurilor de obligațiuni guvernamentale riscă să scadă”, avertizează Thierry Wizman și Gareth Berry, analiști la grupul de consultanță Macquarie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO condamnă atacurile cibernetice ale Rusiei asupra unor țări europene, inclusiv a ROMÂNIEI /”Vom riposta”
Europa, prizoniera într-o relație toxică cu SUA: Ne controlează internetul, sateliții și banii
Timp de decenii, Statele Unite au fost furnizorul de siguranță, tehnologie și stabilitate pentru aliații săi. Fie că era vorba despre dolari, armament sofisticat sau infrastructură digitală, majoritatea țărilor din tabăra occidentală au construit în jurul Americii sisteme întregi – economice, militare, comunicaționale. Astăzi însă, acest parteneriat se resimte tot mai mult ca o relație toxică, una în care „cel puternic” și-a schimbat fața și a început să folosească aceste pârghii în mod unilateral, amenințând nu doar autonomia, ci chiar suveranitatea vechilor săi prieteni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a accelerat un proces de degradare deja vizibil. Sub conducerea sa, Washingtonul pare să fi adoptat o strategie de tip platformă monopolistă: îți oferă totul, te face dependent, apoi te controlează prin aceleași sisteme care înainte păreau un sprijin. În acest context, tot mai multe voci europene cer desprinderea de sub dominația americană – dar descoperă că „ieșirea din relație” e mai complicată decât au crezut. Enshittificarea puterii americane: cum a devenit SUA o platformă toxică Termenul „enshittification”, inventat de scriitorul Cory Doctorow pentru a descrie degradarea intenționată a platformelor online, a fost recent aplicat la scară geopolitică. În acest model, companiile oferă inițial servicii excelente, atrag utilizatori și parteneri, apoi, odată ce aceștia devin captivi, încep să le impună costuri, limitări și politici abuzive. Exact același tipar este vizibil azi în relația Statelor Unite cu aliații săi. Platformele digitale precum Facebook și Amazon nu sunt cu mult diferite de infrastructura controlată de guvernul SUA. Dolarii, sateliții Starlink, avioanele F-35 sau rețelele cloud ale Microsoft și Amazon au devenit instrumente strategice în mâna administrației americane. Fiecare tranzacție financiară globală care trece prin sistemul de clearing în dolari, fiecare rețea de internet care funcționează pe Starlink, fiecare rachetă ghidată prin GPS poate fi activată – sau dezactivată – printr-o simplă decizie politică luată la Washington, scrie publicația Wired. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, după ce acesta l-a inculpat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rezultatul? Băncile din Regatul Unit i-au blocat conturile, iar Microsoft i-a dezactivat adresa de e-mail. În trecut, astfel de acțiuni aveau un scop declarat nobil – apărarea democrației. Acum, instrumentele de sancțiune sunt aplicate arbitrar și politic. Starlink, F-35 și cloudul american: capcane tehnologice cu gust de hegemonie Un exemplu grăitor al dependenței strategice este Starlink, rețeaua de sateliți deținută de Elon Musk. Cu aproximativ 65% din sateliții activi din lume, Starlink a devenit infrastructura invizibilă care alimentează internetul în regiuni întregi. Canada, Italia, Ucraina și alte state au ajuns să depindă de el pentru conectivitate, comunicații militare și gestionarea datelor sensibile. Dar odată cu apropierea lui Musk de administrația Trump, controlul asupra acestui sistem a devenit o armă. Într-o confruntare publică, Musk a amenințat că ar putea opri Starlink în Ucraina dacă nu i se acordă acces la resursele minerale ale țării. Iar când Polonia a intervenit, susținând că plătește pentru acest serviciu, răspunsul miliardarului a fost șocant: „Taci, om mic. Nu plătești decât o fracțiune din cost. Și nu există alternativă la Starlink.” Situația este similară și în domeniul militar. F-35, cel mai avansat avion de luptă din lume, produs de Lockheed Martin, este folosit de zeci de aliați ai SUA. Dar funcționarea sa depinde de un lanț întreg de suport american: software, piese, cartografiere, date de țintire. Concret, aceste avioane nu pot lovi ținte precise fără acordul și datele furnizate de Statele Unite. După o întâlnire tensionată dintre Trump și Zelenski, SUA a întrerupt temporar fluxurile de informații către Ucraina, „orbind” practic sistemele de armament ghidate. Cloud-ul și infrastructura digitală nu sunt mai puțin problematice. Guvernele europene își stochează datele în servere operate de Amazon sau Microsoft. În teorie, aceste companii sunt independente. În practică, pot fi constrânse de administrația americană să suspende conturi, să blocheze accesul la date sau să saboteze procese guvernamentale. De altfel, Comisia Europeană și Danemarca au început deja tranziția către soluții open-source, în căutarea unei suveranități digitale pierdute. Vezi și: România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European O Europă care vrea să rupă lanțurile: visul unei infrastructuri proprii Declarațiile recente ale liderilor europeni nu lasă loc de interpretări. Friedrich Merz, noul cancelar german, a anunțat că vrea suveranitate digitală față de SUA. Macron a cerut „autonomie strategică”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre sfârșitul „vechiului Occident”. În culise, planul EuroStack capătă contur: o rețea digitală europeană complet separată de infrastructura americană. EuroStack nu este doar un vis tehnologic, ci o necesitate geopolitică. Susținut de companii precum Airbus, Dassault, de economiști și lideri din domeniul digital, proiectul urmărește construirea unui ecosistem propriu – de la cabluri subacvatice și servere, până la inteligență artificială și cloud. În paralel, Banca Centrală Europeană explorează un sistem de plăți autonom, în timp ce Comisia Europeană dezvoltă o rețea satelitară proprie, alternativă la Starlink. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul presează. Canada a renunțat deja la parteneriatul cu Starlink pentru zonele rurale, dar trebuie acum să investească masiv în infrastructură terestră. Aliații care vor să se desprindă de sistemele americane militare trebuie să reconstruiască flote întregi de avioane, să cumpere noi rachete și să-și refacă lanțurile de aprovizionare. Toate acestea în timp ce amenințarea unei represalii politice din partea SUA rămâne activă. Imagine reprezentativă de ilustrație, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI. Cine rupe relația primul și la ce cost? În psihologie, relațiile toxice sunt acelea în care unul dintre parteneri exercită control, amenințare și manipulare, iar celălalt simte că nu poate pleca. La scară globală, Europa se trezește în exact această poziție. Aliații Americii știu că trebuie să se desprindă, dar nu au infrastructura pentru a supraviețui singuri. Și totuși, rămânerea în relație devine tot mai insuportabilă. De-enshittificarea – sau curățarea acestor sisteme toxice – nu mai este doar o opțiune idealistă, ci o necesitate de supraviețuire. Atât pentru aliații internaționali ai SUA, cât și, ironic, pentru cetățenii americani care, într-o zi, s-ar putea trezi
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro
Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034. ”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. UE are nevoie de un buget modern, nu masiv ”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”
Axios.com: Atacurile lui Trump la adresa lui Powell arată de ce Rezerva Federală a fost concepută ca instituție independentă
Criticile constante lansate de președintele american, Donald Trump, la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, evidențiază de ce această instituție a fost concepută pentru a fi independentă, comentează site-ul Axios.com. Trei lucruri pot fi adevărate simultan: că ar fi rezonabil ca Rezerva Federală să reducă dobânzile, că renovarea sediului instituției bancare centrale din SUA costă prea mult, dar și că atacurile la adresa Fed relevă de ce băncile centrale sunt concepute pentru a fi independente. ”Adevăratul motiv pentru care Statele Unite și alte economii avansate le acordă băncilor centrale statut independent este pentru a conferi încredere că aceste instituții nu vor trece la politici bazate pe ceea ce este convenabil pe termen scurt pentru liderii politici aleși – spre exemplu, reducerea dobânzilor pentru a permite facilități fiscale”, comentează site-ul Axios.com. ”Dacă Fed ar accepta scăderea dobânzilor luna aceasta la nivelul de 1,0%, oficialii de la Casa Albă ar înceta să mai evoce tot felul de scenarii economice”, explică Sarah Binder, profesor la Universitatea George Washington. În situația în care Trump va încerca să îl demită pe Jerome Powell, ar izbucni un litigiu interinstituțional, care ar ajunge la Curtea Supremă de Justiție și ar afecta politicile economice americane pe termen lung. Donald Trump a negat, miercuri seară, că ar intenționa demiterea lui Jerome Powell, deși, conform unor surse, liderul de la Casa Albă a pregătit deja înlocuirea președintelui Rezervei Federale. ”A acționat permanent prea târziu, chiar are această poreclă. Ar fi trebuit să reducă acum mult timp dobânzile. Jerome Powell are o activitate foarte slabă, ceea ce ne costă foarte mulți bani. Țara oricum are mult succes, impactul nu este prea mare, dar sunt afectați oamenii care au credite ipotecare, oamenii vor să își cumpere case. Are o activitate slabă (…). Nu intenționăm să îl demitem, este improbabil, dar suntem foarte preocupați”, a acuzat Donald Trump. În schimb, președintele Fed a justificat politica monetară prin incertitudinea generată de aplicarea tarifelor comerciale. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa de prelungirea războiului din Ucraina prin furnizarea de armament /„Țările europene alocă SUME mari, totul a devenit o afacere”
Afacerea cu care trei români au tras lozul cel mare. Cum faci bani din case modulare inteligente în 2025 și toată lumea iese pe plus
Un grup de antreprenori români a lansat un concept nou pe piața europeană a locuințelor: case modulare inteligente fabricate în China, dar adaptate cerințelor locale. Proiectul, denumit View Box Houses, a pornit cu o investiție de peste un milion de euro, sumă destinată dezvoltării unei linii de producție dedicate și creării unor echipe interne care să gestioneze toate etapele, de la design și planificare până la transport, montaj și servicii post-vânzare. De altfel, am mai scris în trecut despre astfel de proiecte revoluționare ce implică casele de tip capsulă. Producție exclusivă marcată de colaborări de talie internațională Pentru a asigura standardele dorite, fondatorii au căutat mult timp un partener de producție capabil să respecte cerințele tehnice. După mai multe vizite la fabrici din China, au identificat soluția potrivită și au realizat investiții suplimentare pentru adaptarea procesului de fabricație. Astfel, View Box Houses controlează astăzi întreg fluxul de producție și deține drepturi exclusive pentru modelele sale pe piața europeană, scrie Startup Cafe. Echipa este formată din trei antreprenori cu experiențe foarte diferite, dar complementare. Cristian Petruș a lucrat mai bine de zece ani în industria mobilei din Statele Unite și s-a întors în țară pentru a dezvolta afaceri noi. Lucian Lenț are o carieră de peste trei decenii în HoReCa și vede potențialul caselor modulare în turism. Vlad Ghițu, cel mai tânăr dintre ei, a fondat prima firmă la 18 ani și a condus peste 100 de angajați înainte de a se alătura acestui proiect. Până acum au fost livrate 15 astfel de case, iar compania are în lucru noi proiecte în Spania, Italia, Irlanda și Australia. Showroom-uri sunt deja deschise la București, Brașov și Cluj-Napoca, urmând ca Timișoara și Dublin să fie următoarele locații. Modele, prețuri, dar și eventuale direcții de dezvoltare Oferta include nouă tipuri de locuințe complet echipate, cu suprafețe cuprinse între 12 și 43 de metri pătrați. Timpul de livrare este de aproximativ 90 de zile, iar prețurile pornesc de la 21.800 de euro (fără TVA). Acestea pot fi utilizate atât pentru locuință permanentă, cât și pentru turism sau spații de birouri temporare. Pentru perioada următoare, compania plănuiește lansarea unui nou model până în 2026, extinderea pe piețe europene suplimentare și colaborări cu dezvoltatori sau autorități pentru a integra aceste unități în proiecte publice și infrastructură turistică. Clienții beneficiază de servicii complete de mentenanță și consultanță pentru alegerea fundației potrivite. Pe segmentul caselor modulare există și alte inițiative locale. De exemplu, startup-ul Dwellii a lansat modele proiectate în România și Germania, cu suprafețe mai mari, între 52 și 70 mp, și prețuri începând de la 1.300 euro/mp, după o investiție inițială de 500.000 euro. View Box Houses se diferențiază, așadar, însă prin producția optimizată și livrarea rapidă, poziționându-se ca o soluție practică și flexibilă pentru cei care caută locuințe moderne, adaptate cerințelor actuale din Europa.