Economiștii le recomandă românilor metoda 50/30/20 pentru a face față scumpirilor masive din august 2025
„Nu-mi ajung banii pentru factura la energie”, „Nu ne permitem”, „Nu avem bani, trebuie să anulăm excursia”, „Nu avem bani pentru situații de dezastru” – se plâng tot mai mulți români. Peste 6 milioane de români sunt la limita sărăcie și nu pot face față cheltuielilor pentru că nu știu să-și alcătuiască un buget personal lunar. Există metoda 50/30/20! Însă, presupune multă disciplină financiară. Ce presupunea metoda 20/50/30 în 2018? Să presupunem că salariul sau venitul lunar este o plăcintă care trebuie tăiată în trei bucăți. Prima bucată reprezintă economiile lunare; A doua bucată reprezintă nevoile zilnice ce trebuie să fie satisfăcute; A treia bucată reprezintă satisfacerea dorințelor; În vremuri economice obișnuite, Business Magazine recomanda modelul 20/50/30 (20% pentru economii, 50% pentru nevoile zilnice, 30% pentru dorințe). Procentul pentru economisire trebuia crescut odată cu vârsta, de la 5% la 20 -25 de ani, la 15% până la vârsta de 50 ani. Plata cheltuielilor casnice și a facturilor este prioritară. În 2025, românii trebuie să recurgă la metoda 50/30/20 Adrian Codirlașu, președinte CFA România, a declarat pentru Digi24 că în vremuri de criză economică, procentul pentru economii trebuie crescut de la 20 la 50%. „Practic, să avem 50% pentru cheltuielile pe care trebuie să le facem, 30 pentru dorințe, nu nevoi, și 20 pentru economii. Ce putem facem în aceste momente de recesiune este să umblăm la acel 30%. Poate vedem că avem prea multe abonamente la anumite platforme”. 50% din venitul lunar trebuie pus la păstrare, la economii; 30% pentru nevoile zilnice; 20% pentru dorințe; Cumpărat doar strictul necesar, mai puține dorințe satisfăcute, mai multe economii Pentru început, trebuie să cumpărăm alimentele esențiale, la o cantitate necesară, așa cum recomandă Alina Danciu: „Nu luăm 10 kilograme de carne, luăm 5-6, pentru că din alea 10, rămân două și clar nu se consumă, se aruncă. O metodă eficientă de economisire este planificarea cumpărăturilor și evitarea risipei alimentare”. Jurnalistul Bogdan Băcilă îi îndeamnă pe români să urmărească mai des ofertele: „Marii retaileri oferă reduceri de câteva zeci de procente, în cazul produselor perisabile în aceeași zi. Dacă urmărim aceste oferte, mai ales la ceas de seară, putem face economii importante. Specialiștii recomandă împărțirea bugetului familiei în procente”. Potrivit studiului Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, 37% dintre respondenți au dezvăluit că nu au reușit să economisească niciodată. Numai 10% spun că economisesc o singură dată pe an. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: România, pe ultimul loc la alfabetizare financiară în Europa. Cetățenii economisesc mai puțin de 10% din venit
Axios.com: Trump vrea dominație fiscală /Apar riscurile prelungirii tarifelor comerciale și a dobânzilor mari
Președintele Donald Trump încearcă să utilizeze instrumentele de politică monetară și tarifele comerciale pentru a reduce deficitul federal al Statelor Unite, dar riscă să mențină pe termen lung măsuri care vor genera dezechilibre fiscale, comentează site-ul Axios.com. ”Argumentația președintelui în favoarea reducerii dobânzii de referință sugerează că vrea control total asupra sistemului fiscal, astfel încât politica monetară să nu se mai bazeze pe condițiile economice, ci pe măsuri guvernamentale oportuniste, în efortul de gestionare a costurilor. Dar acest lucru riscă să conducă la dominație fiscală, o situație în care în atenția băncii centrale este datoria suverană, nu stabilizarea economică. Acest lucru tinde să genereze inflație mai puternică și dobânzi mai mari pe termen lung”, explică Neil Irwin, într-un editorial publicat de site-ul Axios.com. În mod similar, dorința de a folosi veniturile provenite din tarifele vamale ca sursă majoră de finanțare pentru instituțiile guvernamentale americane intră în contradicție cu alte obiective în materie de politici comerciale, precum producția și concesiile în negocierile cu partenerii comerciali. ”În mod tradițional, sarcina politicii monetare este stabilizarea economică – menținerea inflației sub control și coordonarea cu piața muncii. (…) Însă Trump nu vede lucrurile așa. În acest context, tarifele comerciale mari riscă să fie menținute mult timp, la fel și dobânzile ridicate, dacă Washingtonul recurge la dominația fiscală”, subliniază editorialistul. Președintele Donald Trump a insistat, vineri, că ”Statele Unite merită dobânzi de referință de 1,0%, pentru a economisi aproximativ 1.000 de dolari pe an din plata creditelor suverane”. ”Există o serie de zvonuri privind intenția președintelui Donald Trump de înlocuire a președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, iar acest lucru confirmă dominația fiscală asupra politicii monetare, cu obiectivul reducerii poverii dobânzilor asupra instituțiilor guvernamentale federale, dar nivelul datoriilor va crește. Pe fondul fluctuațiilor piețelor, randamentul titlurilor de obligațiuni guvernamentale riscă să scadă”, avertizează Thierry Wizman și Gareth Berry, analiști la grupul de consultanță Macquarie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO condamnă atacurile cibernetice ale Rusiei asupra unor țări europene, inclusiv a ROMÂNIEI /”Vom riposta”
Europa, prizoniera într-o relație toxică cu SUA: Ne controlează internetul, sateliții și banii
Timp de decenii, Statele Unite au fost furnizorul de siguranță, tehnologie și stabilitate pentru aliații săi. Fie că era vorba despre dolari, armament sofisticat sau infrastructură digitală, majoritatea țărilor din tabăra occidentală au construit în jurul Americii sisteme întregi – economice, militare, comunicaționale. Astăzi însă, acest parteneriat se resimte tot mai mult ca o relație toxică, una în care „cel puternic” și-a schimbat fața și a început să folosească aceste pârghii în mod unilateral, amenințând nu doar autonomia, ci chiar suveranitatea vechilor săi prieteni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a accelerat un proces de degradare deja vizibil. Sub conducerea sa, Washingtonul pare să fi adoptat o strategie de tip platformă monopolistă: îți oferă totul, te face dependent, apoi te controlează prin aceleași sisteme care înainte păreau un sprijin. În acest context, tot mai multe voci europene cer desprinderea de sub dominația americană – dar descoperă că „ieșirea din relație” e mai complicată decât au crezut. Enshittificarea puterii americane: cum a devenit SUA o platformă toxică Termenul „enshittification”, inventat de scriitorul Cory Doctorow pentru a descrie degradarea intenționată a platformelor online, a fost recent aplicat la scară geopolitică. În acest model, companiile oferă inițial servicii excelente, atrag utilizatori și parteneri, apoi, odată ce aceștia devin captivi, încep să le impună costuri, limitări și politici abuzive. Exact același tipar este vizibil azi în relația Statelor Unite cu aliații săi. Platformele digitale precum Facebook și Amazon nu sunt cu mult diferite de infrastructura controlată de guvernul SUA. Dolarii, sateliții Starlink, avioanele F-35 sau rețelele cloud ale Microsoft și Amazon au devenit instrumente strategice în mâna administrației americane. Fiecare tranzacție financiară globală care trece prin sistemul de clearing în dolari, fiecare rețea de internet care funcționează pe Starlink, fiecare rachetă ghidată prin GPS poate fi activată – sau dezactivată – printr-o simplă decizie politică luată la Washington, scrie publicația Wired. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, după ce acesta l-a inculpat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rezultatul? Băncile din Regatul Unit i-au blocat conturile, iar Microsoft i-a dezactivat adresa de e-mail. În trecut, astfel de acțiuni aveau un scop declarat nobil – apărarea democrației. Acum, instrumentele de sancțiune sunt aplicate arbitrar și politic. Starlink, F-35 și cloudul american: capcane tehnologice cu gust de hegemonie Un exemplu grăitor al dependenței strategice este Starlink, rețeaua de sateliți deținută de Elon Musk. Cu aproximativ 65% din sateliții activi din lume, Starlink a devenit infrastructura invizibilă care alimentează internetul în regiuni întregi. Canada, Italia, Ucraina și alte state au ajuns să depindă de el pentru conectivitate, comunicații militare și gestionarea datelor sensibile. Dar odată cu apropierea lui Musk de administrația Trump, controlul asupra acestui sistem a devenit o armă. Într-o confruntare publică, Musk a amenințat că ar putea opri Starlink în Ucraina dacă nu i se acordă acces la resursele minerale ale țării. Iar când Polonia a intervenit, susținând că plătește pentru acest serviciu, răspunsul miliardarului a fost șocant: „Taci, om mic. Nu plătești decât o fracțiune din cost. Și nu există alternativă la Starlink.” Situația este similară și în domeniul militar. F-35, cel mai avansat avion de luptă din lume, produs de Lockheed Martin, este folosit de zeci de aliați ai SUA. Dar funcționarea sa depinde de un lanț întreg de suport american: software, piese, cartografiere, date de țintire. Concret, aceste avioane nu pot lovi ținte precise fără acordul și datele furnizate de Statele Unite. După o întâlnire tensionată dintre Trump și Zelenski, SUA a întrerupt temporar fluxurile de informații către Ucraina, „orbind” practic sistemele de armament ghidate. Cloud-ul și infrastructura digitală nu sunt mai puțin problematice. Guvernele europene își stochează datele în servere operate de Amazon sau Microsoft. În teorie, aceste companii sunt independente. În practică, pot fi constrânse de administrația americană să suspende conturi, să blocheze accesul la date sau să saboteze procese guvernamentale. De altfel, Comisia Europeană și Danemarca au început deja tranziția către soluții open-source, în căutarea unei suveranități digitale pierdute. Vezi și: România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European O Europă care vrea să rupă lanțurile: visul unei infrastructuri proprii Declarațiile recente ale liderilor europeni nu lasă loc de interpretări. Friedrich Merz, noul cancelar german, a anunțat că vrea suveranitate digitală față de SUA. Macron a cerut „autonomie strategică”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre sfârșitul „vechiului Occident”. În culise, planul EuroStack capătă contur: o rețea digitală europeană complet separată de infrastructura americană. EuroStack nu este doar un vis tehnologic, ci o necesitate geopolitică. Susținut de companii precum Airbus, Dassault, de economiști și lideri din domeniul digital, proiectul urmărește construirea unui ecosistem propriu – de la cabluri subacvatice și servere, până la inteligență artificială și cloud. În paralel, Banca Centrală Europeană explorează un sistem de plăți autonom, în timp ce Comisia Europeană dezvoltă o rețea satelitară proprie, alternativă la Starlink. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul presează. Canada a renunțat deja la parteneriatul cu Starlink pentru zonele rurale, dar trebuie acum să investească masiv în infrastructură terestră. Aliații care vor să se desprindă de sistemele americane militare trebuie să reconstruiască flote întregi de avioane, să cumpere noi rachete și să-și refacă lanțurile de aprovizionare. Toate acestea în timp ce amenințarea unei represalii politice din partea SUA rămâne activă. Imagine reprezentativă de ilustrație, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI. Cine rupe relația primul și la ce cost? În psihologie, relațiile toxice sunt acelea în care unul dintre parteneri exercită control, amenințare și manipulare, iar celălalt simte că nu poate pleca. La scară globală, Europa se trezește în exact această poziție. Aliații Americii știu că trebuie să se desprindă, dar nu au infrastructura pentru a supraviețui singuri. Și totuși, rămânerea în relație devine tot mai insuportabilă. De-enshittificarea – sau curățarea acestor sisteme toxice – nu mai este doar o opțiune idealistă, ci o necesitate de supraviețuire. Atât pentru aliații internaționali ai SUA, cât și, ironic, pentru cetățenii americani care, într-o zi, s-ar putea trezi
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget de 2.000 de miliarde de euro
Uniunea Europeană nu are nevoie de un buget multianual masiv, ci de un plan financiar modern, comentează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung, pe fondul obiecțiilor formulate de Germania față de proiectul prezentat de Comisia Europeană. Cheltuieli de peste 2.000 de miliarde de euro și un plan de gestionare a crizelor de 400 de miliarde de euro. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, nu pare să aibă limite în configurarea bugetului pentru perioada 2028-2034. ”Indiferent cât de mult au redus statele UE cheltuielile, Ursula von der Leyen vrea extinderea activităților, fără a se ghida după obiectivul tradițional de a aloca 1,0% din PIB bugetului comunitar, ci pledând pentru 1,26%. Justificarea majorării cheltuielilor este aceeași de câteva decenii: Uniunea Europeană se confruntă cu noi sarcini și provocări. Ursula von der Leyen are nevoie de bani în primul rând pentru promovarea competitivității și modernizarea echipamentelor militare, din cauza situației geopolitice”, notează Hendrik Kafsack, într-un editorial publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. UE are nevoie de un buget modern, nu masiv ”Dar Uniunea Europeană nu are nevoie de peste 2.000 de miliarde de euro pentru a avea un buget modern. În situația în care Comisia Europeană are nevoie de bani pentru cheltuieli de avansare a agendei și pentru achitarea datoriilor acumulate în pandemie, ar trebui să scadă cheltuielile din alte părți. În schimb, Bruxellesul face pași radicali, pentru a trece dincolo de structura rigidă a bugetului comunitar, care face dificilă orice reformă. (…) Statele membre UE ar trebui să își poată ajusta planurile în orice moment, ceea ce ar permite o abordare flexibilă față de provocări. Ar trebui să poată frâna fondul de rezervă de 400 de miliarde de euro”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive VIDEO Trump afirmă că se apropie de un ACORD comercial cu UE /„Eu sunt foarte indiferent, întrucât noi am trimis o scrisoare cu tarife de 30%”
Axios.com: Atacurile lui Trump la adresa lui Powell arată de ce Rezerva Federală a fost concepută ca instituție independentă
Criticile constante lansate de președintele american, Donald Trump, la adresa lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, evidențiază de ce această instituție a fost concepută pentru a fi independentă, comentează site-ul Axios.com. Trei lucruri pot fi adevărate simultan: că ar fi rezonabil ca Rezerva Federală să reducă dobânzile, că renovarea sediului instituției bancare centrale din SUA costă prea mult, dar și că atacurile la adresa Fed relevă de ce băncile centrale sunt concepute pentru a fi independente. ”Adevăratul motiv pentru care Statele Unite și alte economii avansate le acordă băncilor centrale statut independent este pentru a conferi încredere că aceste instituții nu vor trece la politici bazate pe ceea ce este convenabil pe termen scurt pentru liderii politici aleși – spre exemplu, reducerea dobânzilor pentru a permite facilități fiscale”, comentează site-ul Axios.com. ”Dacă Fed ar accepta scăderea dobânzilor luna aceasta la nivelul de 1,0%, oficialii de la Casa Albă ar înceta să mai evoce tot felul de scenarii economice”, explică Sarah Binder, profesor la Universitatea George Washington. În situația în care Trump va încerca să îl demită pe Jerome Powell, ar izbucni un litigiu interinstituțional, care ar ajunge la Curtea Supremă de Justiție și ar afecta politicile economice americane pe termen lung. Donald Trump a negat, miercuri seară, că ar intenționa demiterea lui Jerome Powell, deși, conform unor surse, liderul de la Casa Albă a pregătit deja înlocuirea președintelui Rezervei Federale. ”A acționat permanent prea târziu, chiar are această poreclă. Ar fi trebuit să reducă acum mult timp dobânzile. Jerome Powell are o activitate foarte slabă, ceea ce ne costă foarte mulți bani. Țara oricum are mult succes, impactul nu este prea mare, dar sunt afectați oamenii care au credite ipotecare, oamenii vor să își cumpere case. Are o activitate slabă (…). Nu intenționăm să îl demitem, este improbabil, dar suntem foarte preocupați”, a acuzat Donald Trump. În schimb, președintele Fed a justificat politica monetară prin incertitudinea generată de aplicarea tarifelor comerciale. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa de prelungirea războiului din Ucraina prin furnizarea de armament /„Țările europene alocă SUME mari, totul a devenit o afacere”
Afacerea cu care trei români au tras lozul cel mare. Cum faci bani din case modulare inteligente în 2025 și toată lumea iese pe plus
Un grup de antreprenori români a lansat un concept nou pe piața europeană a locuințelor: case modulare inteligente fabricate în China, dar adaptate cerințelor locale. Proiectul, denumit View Box Houses, a pornit cu o investiție de peste un milion de euro, sumă destinată dezvoltării unei linii de producție dedicate și creării unor echipe interne care să gestioneze toate etapele, de la design și planificare până la transport, montaj și servicii post-vânzare. De altfel, am mai scris în trecut despre astfel de proiecte revoluționare ce implică casele de tip capsulă. Producție exclusivă marcată de colaborări de talie internațională Pentru a asigura standardele dorite, fondatorii au căutat mult timp un partener de producție capabil să respecte cerințele tehnice. După mai multe vizite la fabrici din China, au identificat soluția potrivită și au realizat investiții suplimentare pentru adaptarea procesului de fabricație. Astfel, View Box Houses controlează astăzi întreg fluxul de producție și deține drepturi exclusive pentru modelele sale pe piața europeană, scrie Startup Cafe. Echipa este formată din trei antreprenori cu experiențe foarte diferite, dar complementare. Cristian Petruș a lucrat mai bine de zece ani în industria mobilei din Statele Unite și s-a întors în țară pentru a dezvolta afaceri noi. Lucian Lenț are o carieră de peste trei decenii în HoReCa și vede potențialul caselor modulare în turism. Vlad Ghițu, cel mai tânăr dintre ei, a fondat prima firmă la 18 ani și a condus peste 100 de angajați înainte de a se alătura acestui proiect. Până acum au fost livrate 15 astfel de case, iar compania are în lucru noi proiecte în Spania, Italia, Irlanda și Australia. Showroom-uri sunt deja deschise la București, Brașov și Cluj-Napoca, urmând ca Timișoara și Dublin să fie următoarele locații. Modele, prețuri, dar și eventuale direcții de dezvoltare Oferta include nouă tipuri de locuințe complet echipate, cu suprafețe cuprinse între 12 și 43 de metri pătrați. Timpul de livrare este de aproximativ 90 de zile, iar prețurile pornesc de la 21.800 de euro (fără TVA). Acestea pot fi utilizate atât pentru locuință permanentă, cât și pentru turism sau spații de birouri temporare. Pentru perioada următoare, compania plănuiește lansarea unui nou model până în 2026, extinderea pe piețe europene suplimentare și colaborări cu dezvoltatori sau autorități pentru a integra aceste unități în proiecte publice și infrastructură turistică. Clienții beneficiază de servicii complete de mentenanță și consultanță pentru alegerea fundației potrivite. Pe segmentul caselor modulare există și alte inițiative locale. De exemplu, startup-ul Dwellii a lansat modele proiectate în România și Germania, cu suprafețe mai mari, între 52 și 70 mp, și prețuri începând de la 1.300 euro/mp, după o investiție inițială de 500.000 euro. View Box Houses se diferențiază, așadar, însă prin producția optimizată și livrarea rapidă, poziționându-se ca o soluție practică și flexibilă pentru cei care caută locuințe moderne, adaptate cerințelor actuale din Europa.
Trump infirmă că ar intenționa demiterea președintelui Fed, dar îl critică /Powell are o activitate foarte slabă
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a negat, miercuri seară, că ar intenționa demiterea lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed), deși, conform unor surse, liderul de la Casa Albă a pregătit deja înlocuirea acestuia. Întrebat dacă examinează posibilitatea demiterii lui Jerome Powell și care ar fi justificarea, Trump a răspuns: ”A acționat permanent prea târziu, chiar are această poreclă. Ar fi trebuit să reducă acum mult timp dobânzile, spre exemplu, Europa le-a redus de zece ori într-o perioadă scurtă, iar noi nu le-am redus deloc. Singura dată când le-a redus a fost chiar înaintea alegerilor, pentru a încerca să o ajute pe Kamala Harris sau pe Joe Biden, oricare dintre ei ar fi candidat, că nu știa nimeni. În mod evident, acest lucru nu a funcționat. A încercat să scadă dobânzile pentru a-i favoriza pe democrați, pe Kamala, dar acest lucru nu a mers prea bine”. ”Jerome Powell are o activitate foarte slabă, ceea ce ne costă foarte mulți bani. Țara oricum are mult succes, impactul nu este prea mare, dar sunt afectați oamenii care au credite ipotecare, oamenii vor să își cumpere case. Are o activitate slabă, am fost surprins că a fost numit în funcție. Biden l-a numit, i-a prelungit mandatul. Nu intenționăm să îl demitem, este improbabil, dar suntem foarte preocupați”, a acuzat Donald Trump. De fapt, Donald Trump l-a desemnat pe Jerome Powell pentru postul de președinte al Fed în noiembrie 2017, iar președintele Joe Biden i-a prelungit mandatul. Anterior, în cursul zilei de miercuri surse citate de presa americană au declarat că Donald Trump intenționează demiterea lui Jerome Powell. Președintele Donald Trump a cerut din nou, marți, reducerea dobânzii de referință, argumentând că rata inflației este foarte mică în Statele Unite. ”Rezerva Federală trebuie să reducă dobânzile cu 3,0%. Inflația este foarte scăzută. Am economisi 1.000 de miliarde de dolari pe an”, a declarat Donald Trump. Anterior, liderul de la Casa Albă a afirmat că Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, este ”stupid”. La rândul său, președintele Fed a justificat politica monetară prin incertitudinea generată de aplicarea tarifelor comerciale. Foto: Profimedia Video: Fox News RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa de prelungirea războiului din Ucraina prin furnizarea de armament /„Țările europene alocă SUME mari, totul a devenit o afacere”
Angajații de la celebrul joc Candy Crush, dați afară și înlocuiți cu inteligența artificială pe care, ironic, chiar ei au creat-o
Un val de concedieri lovește studioul King, cunoscut în întreaga lume pentru dezvoltarea jocului mobil Candy Crush, iar ironia amară este că cei concediați sunt înlocuiți chiar de tehnologiile AI pe care le-au conceput și perfecționat în ultimii ani. Aproximativ 200 de angajați sunt vizați de restructurarea anunțată la începutul lunii iulie, după cum relatează site-ul specializat MobileGamer.biz. King, studio achiziționat de Microsoft în 2023, face parte dintr-un val mai amplu de concedieri în industria tech, unde eficiența și rentabilitatea par să fi devenit priorități absolute – chiar și în detrimentul capitalului uman care a construit succesul companiilor. Concediați în favoarea propriei invenții Cei mai afectați sunt specialiștii în storytelling, experiență de utilizator, cercetare comportamentală și design de niveluri – tocmai categoriile de angajați care, în ultimii ani, au lucrat la dezvoltarea unor instrumente de inteligență artificială capabile să automatizeze procese creative. Aceste unelte AI pot genera niveluri de joc în timp record, pe baza unor parametri setați și a datelor colectate de la jucători. Potrivit sursei citate, angajații au fost informați că instrumentele de AI pe care le-au creat urmează să le preia responsabilitățile. În cazul echipei din Londra care lucra la Farm Heroes Saga, aproape jumătate dintre angajați – în jur de 50 de persoane – vor fi concediați. „Faptul că AI-ul înlocuiește oameni este absolut revoltător. Mai ales când compania, per ansamblu, merge bine. Totul se reduce la eficiență și profit”, a declarat anonim unul dintre angajații afectați. Acesta a adăugat că ceea ce ar fi necesar acum nu este o reducere a personalului de execuție, ci „mai puțin leadership și mai mulți oameni care chiar muncesc”. Candy Crush. (Foto: Studioul King) Un viitor nesigur și multă frustrare Deși numărul oficial de posturi eliminate este de 200, unele surse din interior susțin că cifra reală ar putea fi mai mare. Între timp, negocierile dintre conducerea King, sindicate și angajați sunt în desfășurare, însă incertitudinea persistă: mulți dintre cei rămași nu știu dacă vor mai avea sau nu un loc de muncă în următoarele săptămâni. Cazul King devine un exemplu emblematic al tranziției accelerate către automatizare în industria jocurilor video, dar și al riscului etic și social pe care îl presupune dezvoltarea necontrolată a inteligenței artificiale în mediile creative. Dacă până acum AI-ul era perceput ca un ajutor pentru echipele de creație, acest episod arată că el poate deveni rapid înlocuitorul direct al celor care i-au dat formă.
Directorul general al unui colos financiar avertizează că Germania ar putea redeveni omul bolnav al Europei
Directorul general al companiei de asigurări Allianz a avertizat că Germania riscă să devină “omul bolnav al Europei”. Oliver Bate, directorul general al Allianz, a mai avertizat că sistemul de asistență socială al Germaniei s-ar putea prăbuși într-un deceniu dacă Guvernul nu recurge la tăieri de cheltuieli. În timpul întâlnirii anuale a conducerii Allianz cu presa, miercuri, Bate a declarat: “Ne-am întors unde eram în 1997 . . . când Germania era poreclită ‘omul bonav al Europei’.” El a adăugat că în timp ce rata șomajului în prezent este mult sub cele cinci milioane de șomeri din 1997, Germania se confruntă cu riscuri în creștere, în principal datorită creșterii nesustenabile a costurilor din sănătate și asistență socială. “Previziunea mea este că, în zece ani, sistemul nostru de asistență socială va fi îngenunchiat”, a spus el. Bate a adăugat că Germania „nu își poate permite” ca Produsul Intern Brut să stagneze în timp ce cheltuielile cu sănătatea cresc „cu 6%, 7% sau 8% pe an”. „Din punct de vedere matematic, nu trebuie să fii un geniu” pentru a vedea unde duce asta, a adăugat Bate. „Chiar credem că o companie precum Nvidia valorează 4.000 de miliarde de dolari?” Economiștii au avertizat cu privire la deficitele iminente ale sistemului de pensii german, în contextul în care generația născută între mijlocul anilor 1950 și mijlocul anilor 1960 ajunge la vârsta pensionării. „Sistemul nostru de pensii nu funcționează și avem nevoie de randamente ridicate ale investițiilor”, a mai spus Bate. El a adăugat că este îngrijorat de evaluările ridicate ale acțiunilor companiilor de tehnologie din SUA, menționând Nvidia și Tesla. „Chiar credem că o companie precum Nvidia valorează 4.000 de miliarde de dolari? Sau Tesla?”, a întrebat el. „Este cu adevărat bine să aveți o mare parte din portofoliu investit în aceste lucruri? Nu dau sfaturi de investiții, dar în lumea în care trăim, aș fi un pic mai atent.” Bate, care conduce Allianz din 2014, este cunoscut în Germania pentru opiniile sale directe, notează Financial Times. Anterior, el a pledat, printre altele, pentru creșterea impozitului pe moștenire și reducerea dreptului la concediu medical plătit. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump afirmă că Germania a cumpărat sisteme PATRIOT din SUA /„Sunt în drum spre Ucraina”
SUA dau 200 de milioane de dolari pe Grok, AI-ul lui Elon Musk care a lăudat naziștii și repetă teoriile conspirației
Două sute de milioane de dolari vor ajunge direct în conturile start-up-ului lui Elon Musk, xAI, pentru a furniza controversatul chatbot Grok administrației americane. În ciuda numeroaselor scandaluri generate de AI-ul lui Musk – de la răspândirea teoriilor conspiraționiste la comentarii rasiste și antisemitism – Departamentul Apărării a anunțat oficial că a semnat un contract de colaborare cu compania, notează Reuters. Programul, intitulat „Grok for Government”, urmărește digitalizarea și eficientizarea instituțiilor guvernamentale în era Trump 2.0, o prioritate asumată de noul executiv încă de la începutul mandatului. Anunțul a fost făcut luni, 14 iulie, chiar de compania lui Musk, într-un moment în care relațiile dintre el și președintele american sunt departe de perioada de apropiere din campania electorală. Grok a fost deja acuzat că propagă ură și dezinformare Dincolo de dimensiunea politică a parteneriatului, alegerea Grok ridică numeroase semne de întrebare. AI-ul dezvoltat de xAI a fost ținta criticilor în repetate rânduri pentru răspunsurile sale complet inadecvate. În ultima săptămână, de exemplu, Grok a fost surprins lăudându-l pe Adolf Hitler, acuzând „stereotipurile anti-albi” de pe platforma X (deținută tot de Musk) și vorbind despre „reprezentarea disproporționată a evreilor în industria de film de la Hollywood”. Compania xAI a reacționat rapid, cerând scuze publice și anunțând că a modificat prompturile care ar fi dus la aceste derapaje. Totuși, mai mulți experți în inteligență artificială și etică digitală și-au exprimat îngrijorarea că Grok, ajuns la versiunea 4, pare să reproducă opiniile personale ale lui Elon Musk, mai ales atunci când utilizatorii îi cer să verifice informații de pe platforma X. Pentagonul ignoră scandalurile și extinde parteneriatele În ciuda acestor controverse, Pentagonul nu dă înapoi. Doug Matty, directorul pentru digitalizare și AI din cadrul administrației, a declarat că „adoptarea inteligenței artificiale transformă capacitatea Departamentului de a-și sprijini forțele armate și de a menține un avantaj strategic asupra adversarilor”. Iar xAI nu este singura companie selectată pentru acest proiect. Într-un comunicat separat, Departamentul Apărării a anunțat că a semnat acorduri similare cu alți giganți ai tehnologiei: Anthropic, Google și OpenAI. Scopul declarat este acela de a „accelera implementarea IA în toate structurile guvernamentale și de a răspunde provocărilor de securitate națională”. Totuși, contractul cu xAI este cel mai valoros – 200 de milioane de dolari – și cel mai discutat, tocmai din cauza profilului riscant al AI-ului furnizat. Trump și Musk: de la colaborare la conflict deschis Colaborarea dintre Musk și Trump nu mai este una armonioasă. Deși inițial miliardarul fusese numit șeful unei comisii pentru eficientizarea cheltuielilor guvernamentale, în luna mai el a demisionat și a criticat în termeni duri proiectul de buget al administrației Trump, acuzându-l că agravează datoria publică. Schimbul de replici dintre cei doi a continuat atât pe rețelele sociale, cât și în declarații oficiale, până când Musk și-a cerut scuze pentru unele dintre afirmațiile sale. Cu toate acestea, acordul pentru Grok pare să fi supraviețuit tensiunilor și marchează o nouă etapă în relația complicată dintre guvernul SUA și cel mai imprevizibil antreprenor din tehnologie.