UE a ajuns la un acord de principiu pentru susținerea industriei apărării. Condiția centrală privind achizițiile de echipamente
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu privind Programul Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un proiect în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. ”Președinția Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu asupra Programului Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un program special de finanțare a apărării în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada 2025-2027”, anunță Consiliul UE. Programul EDIP are rolul de stimulare a consolidării apărării europene prin intensificarea competitivității și a reacției Bazei Industriale și Tehnologice Europene (EDTIB). Are și rolul de susținere a cooperării industriei europene de apărare cu Ucraina și cu firmele ucrainene. ”Programul Industriei Europene pentru Apărare este un element central al reacției europene în materie de apărare. Va accelera capacitatea de producție și va furniza echipamente esențiale, asigurând că putem răspunde rapid și determinat la mediul de securitate tot mai complex. În același timp, va aprofunda parteneriatul nostru cu Ucraina prin aducerea industriei ucrainene mai aproape de a noastră – spre beneficiul reciproc al Europei și al Ucrainei”, a afirmat Troels Lund Poulsen, vicepremier și ministru al Apărării în Danemarca, țară care exercită Președinția semestrială a Consiliului UE. Un element central al acordului îl reprezintă condiția ca volumul echipamentelor militare achiziționate din afara UE să nu depășească 35% din costurile estimate ale produsului final. Nicio piesă nu va putea fi cumpărată din națiuni care nu au acorduri de asociere cu UE sau dacă sunt generate situații care ar afecta securitatea statelor europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 12-a zi de CRIZĂ în Franța. Un fost premier dezaprobă suspendarea reformei pensiilor. Philippe susține DEMITEREA lui Emmanuel Macron ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: O pauză scumpă în criza politică din FRANȚA. Administrația Macron produce daune pe termen lung
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că în principiu nu va crește în 2026
Guvernul nu ia în calcul o majorare a salariului minim pentru 2026. Anunțul vine de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, care precizează că „în principiu, nu va crește”. Așa a răspuns purtătorul de cuvânt când a fost întrebată de variantele luate în calcul la nivelul Guvernului în privinţa salariului minim şi dacă se are în vedere o eventuală majorare, în condiţiile în care patronatele au transmis că nu pot susţine acest lucru şi doresc îngheţarea salariului minim pentru anul 2026. „Subiectul este în analiza premierului şi în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va creşte. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a declarat Ioana Dogioiu, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Întrebată dacă acest lucru a fost discutat în cadrul coaliţiei de guvernare, ea a precizat: „Ce se întâmplă în coaliţie se întâmplă în coaliţie”. Replica lui Adrian Câciu (PSD) Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Adrian Câciu, deputat PSD, dezice spusele purtătoarei de cuvânt al Guvernului: „Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional. Referitor la doamna Dogioiu: N-ar pune mâna pe carte, unul dintre ei… Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. (…) Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece! PSD susține ferm creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026”, scrie Câciu. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. RECOMANDAREA AUTORULUI Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS
Ursula von der Leyen menține obiectivul atingerii neutralității climatice. Planul UE pentru Locuințe Accesibile
Uniunea Europeană va atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, a reafirmat, joi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pledând pentru acțiuni de adaptare la modificările climatice, pentru intensificarea inovării și pentru facilitarea accesului la locuințe. ”În primul rând, atingerea ambițiilor climatice. Vreau să vă spun foarte clar: Europa menține direcția. Suntem pe parcursul pentru atingerea obiectivelor anului 2030. Vom face Europa primul continent neutru climatic până în anul 2050”, a declarat Ursula von der Leyen la reuniunea primarilor orașelor europene. ”Știm că putem atinge obiectivele dacă ne menținem competitivi, dacă susținem oamenii și comunitățile. De aceea, transformările ecologice sunt în centrul viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus să dedicăm 35% din buget tehnologiilor ecologice, pentru protejarea climei și a naturii”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a evidențiat solidaritatea manifestată de națiunile europene în contextul calamităților naturale asociate schimbărilor climatice. ”Dar știm că prevenirea și adaptarea sunt la fel de importante. Iar, aici, metropolele și toate orașele deschid drumul prin soluții ale naturii. (…) Orașele au devenit pionieri în identificarea soluțiilor practice. Observăm inovații incredibile în Europa”, a continuat președintele Comisiei Europene. UE va lansa un Plan pentru Locuințe Accesibile ”Punctul meu final nu se referă la obiective sau tehnologii, ci la oameni și locuințe. O casă nu înseamnă doar patru pereți și un acoperiș, ci înseamnă siguranță, căldură, un loc pentru familie și prieteni. Este ceva ce îți aparține. Dar în acest moment, pentru prea mulți europeni, casa a devenit o sursă de anxietate. Poate însemna o datorie sau incertitudine. (…) Aceasta este o problemă europeană și necesită un răspuns european. De aceea, lansăm astăzi Planul European pentru Locuințe Accesibile”, a subliniat Ursula von der Leyen. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană RECOMANDAREA AUTORULUI: SUA susțin că gruparea Hamas NU încalcă acordul de încetare a focului. Trump pregătește un plan pentru reconstrucția FÂȘIEI GAZA ANALIZĂ Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun
Guvernul României vrea să majoreze salariul minim în 2026, pentru a se alinia la directiva europeană care cere statelor membre să coreleze veniturile cu costul vieții și productivitatea. În același timp, patronatele cer Guvernului să nu crească salariul minim, pentru că firmele nu mai pot suporta creșterea costurilor. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. Ce spun liderii coaliției Guvernul trebuie să ia o decizie până la finalul anului privind salariul minim. „A fost o discuție scurtă, în sensul că la final de an există aceasta actualizare, dacă se face, nu se face, decizia se va lua în momentul potrivit. Dar încă nu e luată nicio decizie, există păreri relativ împărțite. Cei din zona de business spun că nu e cazul, că productivitatea nu susține o astfel de creștere. Vom vedea când va fi momentul”, a explicat șeful UDMR, Kelemen Hunor, într-o conferință de presă. PSD susține însă aceste majorări salariale. Sorin Grindeanu, șeful interimar al PSD, spune că discuții mai ample pe acest subiect vor fi discutate săptămâna viitoare într-un consiliu tripartit. „Avem ca țintă să susținem aceste lucruri, dar o să avem și un Consiliu Tripartit. Trebuie să ascultăm și partea cealaltă, iar toate aceste aspecte le vom decide în forurile de conducere”, a precizat Grindeanu. Răspunsul IMM România Creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care avem o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri conduce în mod inevitabil la scăderea competitivităţii societăţilor românești, arată reprezentaţii IMM ROMÂNIA. RECOMANDAREA AUTORULUI Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”
Secretarul Trezoreriei americane: China încearcă să facă rău economiei globale / „Vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei
Secretarul Trezoreriei americane Scott Bessent a turnat gaz pe focul temerilor privind un nou război comercial între SUA și China, după ce a acuzat Beijingul că încearcă să dăuneze economiei lumii. Bessent a criticat Beijingul pentru că a impus noi restricții la exportul de minerale rare săptămâna trecută – o decizie care l-a iritat pe președintele SUA Donald Trump – sugerând că inițiativa Chinei s-ar putea întoarce împotriva sa. Într-un interviu acordat Financial Times, Bessent a spus că restricțiile Chinei asupra exporturilor de minerale rare, cu trei săptămâni înainte ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping, reflectă doar cât de slabă este economia Beijingului. „Acesta este un indiciu cu privire la cât de slabă este economia lor și ei vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei”. Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent la sediul Consiliului Rezervei Federale din Washington, DC, pe 9 octombrie 2025. Bessent a declarat pentru Financial Times: “Poate că există vreun model de afaceri leninist în care este o idee bună să le faci rău propriilor clienți, dar ei sunt cel mai mare furnizor al lumii. Dacă vor să încetinească economia globală, ei vor fi cei mai afectați”. Comentariile lui Bessent vin în timp ce starea de spirit de pe piețe se înrăutățește din nou, după o îmbunătățire luni. Donald Trump: „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat” Totul, în contextul în care Donald Trump părea să calmeze o situație pe care a inflamat-o vineri, când a amenințat China cu taxe vamale de 100% începând cu 1 noiembrie. Trump a făcut aluzie la o posibilă dezescaladare a tensiunilor tarifare și comerciale dintre SUA și China, în timp ce a lansat o amenințare voalată la adresa președintelui chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine! Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat. El nu vrea ca țara sa să aibă o depresiune economică, și nici eu nu vreau. SUA vrea să ajute China, nu să o rănească!!”, a scris Trump pe Truth Social. Piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au înregistrat scăderi pe linie. Criptomonedele, deasemenea, au fost afectate – Bitcoin a scăzut cu 2,7% și ether a pierdut 5%. Disputa amenință să umbrească reuniunile anuale ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și ale Fondului Monetar Internațional (FMI) care au loc la Washington săptămâna aceasta. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: DONALD TRUMP este pregătit să aibă o întâlnire cu XI JINPING în Coreea de Sud. Tensiunile comerciale dintre SUA și China persistă
Sébastien Lecornu a prezentat un proiect bugetar provizoriu. Ce vizează planul fiscal al premierului Franței
Premierul-desemnat al Franței, Sébastien Lecornu, a propus, marți, 29 de măsuri fiscale, inclusiv taxe suplimentare, în proiectul bugetului pe anul 2026, în eforturile de reducere a deficitului bugetar. Proiectul vizează în primul rând reducerea deficitului bugetar la nivelul de 4,7% din PIB și prelungirea cu un an a contribuțiilor diferențiate în funcție de venituri, afirmă surse guvernamentale citate de cotidianul Le Monde. Printre opțiunile luate în considerare de Guvernul Lecornu se numără menținerea unui deficit bugetar de 5,0%, ceea ce ar permite atenuarea impactului anulării reformei pensiilor, evaluat la sute de milioane de euro în primul an. Dacă nu va fi blocată printr-o moțiune de cenzură, dezbaterea parlamentară va fi intensă. În stadiul actual, proiectul propus de Sébastien Lecornu prevede 29 de măsuri fiscale. ”Voi face o propunere privind bugetul în care anumite impozite vor crește, iar altele vor scădea”, a semnalat Lecornu acum câteva săptămâni. Textul de lege prevede introducerea unor noi taxe. Prima ar viza activele ”neasociate unei activități operaționale a acțiunilor patrimoniale”, vizând 20.000-30.000 de entități sau persoane foarte bogate care și-au ferit activele de verificările fiscale. ”Este un mecanism folosit de numeroase firme pentru a evita plata impozitelor”, a avertizat Ministerul Finanțelor. Franța se confruntă cu o criză politică gravă. Premierul-desemnat, Sebastien Lecornu, și-a dat demisia imediat după formarea Guvernului, dar a fost numit în funcție din nou de președintele Emmanuel Macron. Forțele politice de centru care oferă sprijin guvernelor numite de Emmanuel Macron nu au majoritate largă în Parlament, iar convocarea alegerilor anticipate ar fi în avantajul partidelor de extremă-dreapta și de stânga. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 8-a zi de CRIZĂ în Franța. Marine Le Pen avertizează că va depune o moțiune de cenzură împotriva GUVERNULUI LECORNU ANALIZĂ Le Monde anticipează un DEZASTRU pentru Emmanuel Macron: Președintele Franței se agață de putere
Creștere economică mai puternică în SUA prevăzută de economiști. Ce se întâmplă cu locurile de muncă
Totuși, creșterea lentă a locurilor de muncă, rata șomajului mai mare și inflația mai persistentă vor afecta perspectivele de creștere a economiei. Noile taxe de import impuse de administrația Trump rămân un obstacol în calea performanței economice, concluzionează sondajul, peste 60% dintre cei 40 de economiști chestionați estimând că tarifele vor reduce creșterea economică cu până la jumătate de punct procentual, atât importurile, cât și exporturile înregistrând o scădere, iar prețurile de consum crescând ca urmare a impunerii taxelor. Niciunul dintre economiști nu a considerat că tarifele vor stimula creșterea economică. Însă ultima versiune a sondajului trimestrial al NABE, publicată luni în cadrul reuniunii anuale a grupului, a revizuit în sens pozitiv previziunile mai pesimiste privind perspectivele economice ale Statelor Unite, formulate la începutul anului, când îngrijorările legate de impactul economic al tarifelor și de riscurile unui război comercial mai amplu erau la apogeu. Care erau estimările Proiecția mediană era ca economia să crească cu 1,8% în 2025, în jurul majorității estimărilor privind potențialul subiacent, comparativ cu 1,3% prognozat în sondajul din iunie. Inflația, măsurată prin indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal preferat de Rezerva Federală, era estimată să se încheie la sfârșitul anului la 3%, în ușoară scădere față de 3,1% prognozat în iunie. Dar se preconiza, de asemenea, o scădere doar până la 2,5% în 2026, comparativ cu 2,3% în sondajul din iunie, o revenire mai lentă către ținta de 2% a Fed. Rata șomajului, între timp, se preconiza că va crește pe parcursul anului viitor, deși mai puțin decât se temea în iunie, până la 4,5% față de 4,7% în sondajul anterior. Se estimează că Fed va reduce ratele dobânzilor, deși într-un ritm ușor mai lent decât anticipat de investitori, cu o singură reducere a ratei dobânzii prevăzută pentru acest an, față de cele două reduceri de un sfert de punct procentual incluse în prezent în contractele legate de rata dobânzii de referință a băncii centrale. Sondajul a evidențiat una dintre enigmele actuale pe care oficialii Fed încearcă să o înțeleagă: creșterea PIB-ului, care a început să surprindă în sens pozitiv, în timp ce creșterea locurilor de muncă rămâne modestă. Economiștii chestionați de NABE, de exemplu, prevăd o creștere medie a locurilor de muncă de doar 29.000 pe lună pentru restul acestui an, cu o „recuperare limitată și treptată” până la aproximativ 75.000 anul viitor, mai puțin decât previziunea de 97.000 din iunie. Investițiile în afaceri, impulsionate de creșterea capitalului în domeniul capacității de calcul și al inteligenței artificiale, pot explica parțial această discrepanță. Investițiile anticipate „s-au îmbunătățit semnificativ”, potrivit ultimului sondaj, fiind acum estimate să crească cu 3,8% în acest an, față de 1,6% în iunie, și să continue să crească cu o rată de 1,7% anul viitor, față de 0,9% estimat în iunie. Cu toate acestea, sectorul imobiliar rămâne în stagnare, investițiile rezidențiale fiind acum estimate să se contracte cu 1,6% în acest an, comparativ cu creșterea modestă de 0,5% prevăzută în sondajul din iunie, și cu o creștere de sub 1% prevăzută pentru anul viitor.
China transformă mineralele rare într-o armă în conflictul comercial cu Trump
China și-a înăsprit recent restricțiile asupra exporturilor de minerale rare, determinându-l pe președintele american Donald Trump să amenințe cu represalii economice. Trump a sugerat că va anula întrevederea cu președintele chinez Xi Jinping în timpul unei viitoare vizite în Asia. Restricțiile ar putea avea un impact major, deoarece SUA depind în mare măsură de China pentru mineralele rare: între 2020 și 2023, 70% din importurile americane de minerale rare au provenit din China, notează CNN. Avertismentul Chinei Lupta pentru mineralele rare durează de mult timp; pe parcursul mai multor ani, China și-a asigurat un control aproape total asupra mineralelor, ca parte a politicii sale industriale mai largi. Mină de minerale rare în județul Ganxian din provincia Jiangxi din centrul Chinei Cu toate acestea, extragerea acestor minerale a avut un impact asupra mediului. Standardele de mediu laxe și nivelul industrial scăzut au dus la o supracapacitate gravă pe piața de minerale rare din China în perioada 1990-2010. Exploatarea excesivă și dezordonată a acestei resurse neregenerabile a cauzat apoi degradarea mediului și risipa gravă a resurselor: în 2010, de exemplu, din cauza tehnologiilor miniere înapoiate, jumătate din resurse erau irosite în timpul extracției și procesării. Cariera minieră din Bayan Obo, regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei Încă din 2019, Xi Jinping declara: “Mineralele rare sunt o resursă strategică vitală.” Un alt oficial declara: “Dacă cineva vrea să folosească produsele fabricate din minerale rare exportate de China pentru a limita și suprima dezvoltarea Chinei, cred că… poporul chinez nu va fi fericit.” Iar presa de stat chineză a avertizat și ea Washingtonul, cu cuvintele: „Să nu spuneți că nu v-am avertizat.” Mineralele rare, vitale pentru tehnologiile de zi cu zi dar și pentru armate Termenul de „minerale rare” folosit pentru 17 elemente din tabelul periodic – scandiu, ytriu și lantanidele – este puțin incorect, deoarece ele se găsesc în toată scoarța terestră. Sunt mai abundente decât aurul, dar sunt dificil și costisitoare de extras și procesat și dăunează mediului. Mineralele rare sunt omniprezente în tehnologiile de zi cu zi, de la telefoane și tablete la turbine eoliene, la lumini LED și televizoare cu ecran plat. Ele sunt cruciale în fabricarea de baterii pentru vehicule electrice, scanere RMN dar și pentru tratamentele împotriva cancerului. Mineralele rare sunt, de asemenea, esențiale pentru forțele armate americane. Ele sunt folosite în avioane de luptă F-35, submarine, lasere, radare, sonare, sisteme de vedere pe timp de noapte, sateliți, sisteme de ghidare a rachetelor, motoare de avion, aliaje pentru vehicule blindate, rachete Tomahawk și multe altele. 61% din producția de minerale rare provine din China 61% din producția de minerale rare provine din China, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar țara controlează 92% din producția globală în etapa de procesare, în parte datorită costurilor mai mici ale forței de muncă și a reglementărilor de mediu mai puțin stricte. SUA au o mină operațională de minerale rare în California, dar nu au capacitatea de separare după extracție. „Până la începutul anului, mineralele rare exploatate în California erau trimise în China pentru separare”, a declarat Gracelin Baskaran, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Anunțul Administrației Trump privind taxele vamale pentru China în aprilie a deraiat acest proces. „China și-a arătat disponibilitatea de a transforma într-o armă” dependența Americii de China pentru separarea mineralelor rare, a spus ea. Reacția lui Trump Nu este prima dată când China se folosește de cvasi-monopolul asupra mineralelor rare. În 2010, în urma unei dispute cu Japonia privind niște insule contestate, China a întrerupt exporturile de pământuri rare către acea țară. Trump și-a exprimat deja furia față de politica Chinei privind mineralele rare, acest an, dar cele mai recente restricții sunt văzute ca o escaladare dramatică a războiului comercial. „În funcție de ceea ce spune China despre ‘ordinul’ ostil pe care tocmai l-au emis, voi fi forțat, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, să contracarez financiar mișcarea lor”, a scris Trump. „Pentru fiecare element pe care au reușit să-l monopolizeze, avem două.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Le Monde: În războiul GEOECONOMIC, Trump mizează pe forța dolarului, dar dominația monetară este fragilă