Dobânzile românilor sar în aer începând de astăzi. Cu cât crește rata la un credit mediu
Toamna austerității aduce și rate mai mari la creditele românilor. Indicele IRCC a crescut de la 5,55% la 6.06% – maxim istoric. Doi specialiști în domeniu bancar au explicat, pentru GÂNDUL, ce înseamnă creșterea IRCC și cum se calculează noile rate la credite în funcție de acest indice. Ce înseamnă creșterea dobânzilor pentru o rată de 2.000 de lei În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de de noul indice de referinţă IRCC. 300.000 au credite ipotecare şi peste 100.000 au credite de consum. Toți se vor confrunta cu creşterea ratelor de la 1 octombrie, în contextul în care IRCC urcă la un maxim istoric de 6,06%. „Ratele persoanelor care au credite legate de indicele IRCC vor crește de la 1 octombrie cu aproximativ 4,7% în termeni reali, din cauza majorării IRCC la 6,06%. Vor scădea iarăși de la 1 ianuarie 2026, moment din care IRCC va scădea la aproximativ 5,67% potrivit calculelor pe baza datelor publicate de BNR în acest moment. Pentru o persoană care are o rată lunară legată de IRCC (5.5% + 3% marjă fixă) în valoare de aproximativ 2000 de lei, creșterea IRCC de la 1 octombrie (6.06% + 3% marjă fixă) se va traduce printr-o nouă rată cu o valoare de 2.093 de lei, diferența lunară fiind deci de aproximativ 4,7%. Această rată este valabilă pentru un credit ipotecar de aproximativ 57.500 de euro, contractat pe o perioadă de 25 de ani și cu un avans de 15%. Pentru cei care au în plată un credit ipotecar cu o valoare de 100.000 de euro și cu aceleași condiții, rata lunară de până la 1 octombrie era de 3.476 de lei, urmând ca aceasta să crească la 3.661 de lei după creșterea IRCC la 6,06%, deci o creștere lunară de 165 de lei sau 4,7%. De la 1 ianuarie, când IRCC va scădea la 5,6%, ambele rate vor veni aproape la nivelul inițial”, a precizat Alexandru Apostol, managing partner în cadrul SVN Credit Romania. „Fiecare persoană trebuie să ia în calcul refinanțarea” Varianta propusă de specialiștii bancari consultați de Gândul – pentru toți cei care au credite legate de IRCC sau cu dobândă variabilă – este refinanțarea printr-un credit cu dobândă fixă, unde dobânzile sunt mult mai mici. „Aproape toate creditele ipotecare noi acordate în acest moment în piață sunt cu dobândă fixă. Iar după expirarea perioadei de dobândă fixă, care de regulă este de trei sau cinci ani, fiecare persoană trebuie să ia în calcul cele mai bune oferte existente în piață, inclusiv refinanțarea printr-un nou credit cu dobândă fixă, serviciile unui broker de credit, care nu ia niciodată comision de la persoana creditată, putând să fie de ajutor în identificarea celei mai bune soluții”, a adăugat Alexandru Apostol. Românii care au accesat „Prima Casă”, cei mai afectați Și Aurelia Tritade, cu 15 ani de experință în creditare, susține că impactul IRCC-ului crescut îi lovește cel mai mult pe cei care au luat credite prin programul „Prima casă.” „Din 2023 până acum, am încercat să le recomandăm cât mai multor clienți să se mute pe dodândă fixă. În acest moment, sunt foarte puțini clienți care au mai rămas pe dobândă variabilă. Sau sunt clienți cărora le-a expirat dobânda fixă și încă nu s-au mutat pe dobânda variabilă. Dar clienții pe care noi îi avem în portofoliu sunt educați să ceară ofertă la banca la care sunt și să ceară retenție în acest sens și să se mute în continuare pe dobândă fixă. Excepție fac clienții care sunt pe Prima Casă, care cel mai probabil au credite cu valori mici și care nu au apelat la ipotecar”, a precizat pentru Gândul Aurelia Tritade. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Veste proastă pentru românii cu credite. Dobânzile cresc la maxime istorice. Anunțul BNR INTERVIU EXCLUSIV. Ar trebui să schimbăm ROBOR cu IRCC de teama ratelor tot mai mari? Economist-şef Raiffeisen Bank: ”Avem o inflație foarte înaltă care necesită dobânzi mult mai mari decât în ultimii ani”
Aliații lui Trump depun eforturi pentru evitarea BLOCAJULUI instituțional /Sute de mii de angajați riscă să intre în șomaj tehnic
Republicanii din Senatul SUA depun eforturi pentru evitarea intrării țării în blocaj instituțional, în contextul în care liderii Partidului Democrat refuză compromisurile propuse de președintele Donald Trump pentru finanțarea agențiilor federale în noul an fiscal, care începe de la 1 octombrie. Liderul grupului republican, majoritar în Senat, John Thune, a anunțat că două proiecte de lege, unul democrat și altul republican, vor fi supuse la vot marți seară, în efortul de a finanța temporar instituțiile federale în următoarele luni. Cu toate acestea, este improbabil ca vreunul dintre proiectele legislative să fie aprobat, întrucât cele două grupuri politice nu au ajuns la niciun acord. Dacă nu va fi aprobată finanțarea, instituțiile federale americane își vor suspenda activitățile non-esențiale începând din 1 octombrie. Sute de mii de angajați federali vor intra în șomaj tehnic Oficiul pentru Buget din cadrul Congresului estimează că aproximativ 750.000 de funcționari federali vor intra în șomaj tehnic. Casa Albă a avertizat că șomajul tehnic s-ar putea transforma în disponibilizări definitive. ”Plățile compensațiilor ar putea atinge zilnic cuantumul de 400 de milioane de dolari”, a declarat Phillip Swagel, directorul Oficiului pentru Buget din cadrul Congresului, citat de site-ul Axios.com. Întrebat câți angajați federali vor fi concediați dacă se va ajunge la blocaj instituțional din cauza impasului bugetar, Donald Trump a răspuns: ”Ar putea fi foarte mulți, iar acest lucru este doar din cauza politicienilor din Partidul Democrat. Eu știu că democrații se preocupă doar de imigranții care vin ilegal în țara noastră. Niciun sistem nu poate gestiona așa ceva. Noi ne opunem total. Eu aș vrea să îi ajutăm pe toți, dar țara noastră nu poate gestiona oamenii care vin în țara noastră ilegal. Vor să le ofere servicii medicale complete, vor să redeschidă zidul de la frontieră, vă vine să credeți?! Mie nu îmi vine să cred”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Forțele de dreapta înregistrează un avans în sondajele pentru ALEGERILE PREZIDENȚIALE din Franța/ Marine le Pen se află în fruntea clasamentului NETANYAHU formulează condițiile unui acord de pace în Fâșia Gaza/ ”Armata israeliană va rămâne în cea mai mare parte” a teritoriului
Ministrul de Finanțe al Germaniei: Incursiunile Rusiei pe flancul estic justifică majorarea masivă a bugetului pentru apărare
Ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a declarat că recentele incursiuni aeriene rusești pe flancul estic al NATO justifică mai mult ca niciodată decizia Guvernului de a spori masiv cheltuielile pentru forțele armate. Prezentând bugetul pentru 2026 Parlamentului de la Berlin marți, Lars Klingbeil le-a spus parlamentarilor că unul dintre elementele cheie ale proiectului de buget este de a merge mai departe cu consolidarea „capacității de descurajare și apărare” a Germaniei pentru a contracara amenințarea crescândă din partea Kremlinului. „Spațiul aerian al NATO este violat, la 600 de kilometri de aici”, a spus Klingbeil, referindu-se la intruziunile rusești în spațiul aerian al Poloniei, României și Estoniei. „Putin testează NATO”, a adăugat Klingbeil. „Nimeni nu crede că acest lucru a fost din întâmplare”. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la aproximativ 86 de miliarde de euro în 2025 la 108 miliarde de euro în 2026, o sumă record după finalul Războiului Rece, „Punem capăt politicii de ani de zile de strângere a curelei pentru Bundeswehr”, a spus Klingbeil. „Germania trimite un semnal clar: suntem un partener NATO de încredere și ne menținem angajamentul față de alianță”. Klingbeil a oferit, de asemenea, un avertisment dur cu privire la intențiile lui Putin, spunând că se așteaptă ca Rusia să fie în măsură să atace teritoriul NATO cel târziu până în 2029. „Asta nu înseamnă că o va face, dar înseamnă că poate”, a spus Klingbeil. „Nu putem fi naivi când vine vorba de Vladimir Putin și intențiile sale”. Planul general pentru bugetul pe 2026, care urmează să primească aprobarea finală până la sfârșitul anului, include investiții record, pentru un al doilea an la rând – o majorare de la aproximativ 115 miliarde de euro în 2025 la 127 de miliarde de euro. Pe termen lung, Klingbeil a avertizat săptămâna trecută că bugetul pentru 2027 va prezenta „provocări enorme.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania va iniția procesul de recunoaștere a STATULUI palestinian, dar decizia va fi la finalul procesului de pace /„Este obiectivul nostru”
Decizia Administrației Trump de a majora taxa pentru viza H-1B, o oportunitate pentru China și alte state să atragă angajați de top
Decizia surpriză a președintelui american Donald Trump de a crește taxa de solicitare a vizei H-1B la 100.000 de dolari este considerată de experți ca o oportunitate pentru alte economii majore, în special cele din Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Ca parte a unui efort de a proteja locurile de muncă americane, Administrația Trump a majorat vineri taxa de aplicare pentru vizele H-1B, cele pentru lucrătorii străini calificați. Începând de duminică, companiile americane trebuie să plătească o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare viză necesară pentru noii angajați străini care sosesc în SUA. Anterior, vizele de acest tip le-au permis unora dintre cei mai cunoscuți lideri din domeniul tehnologiei, cum ar fi Elon Musk și directorul Google Sundar Pichai să ajungă să lucreze în SUA. „Cu siguranță ar putea fi dureros pentru SUA în ceea ce privește inovația”, a declarat Charles-Henry Monchau, director de investiții la Syz Group. „Ar putea fi o oportunitate pentru Marea Britanie, ar putea fi o oportunitate pentru Europa, pentru locații precum Dubai, de exemplu, sau poate China… Pentru că, evident, dacă SUA devin mai stricte, aceasta este o oportunitate de aur pentru multe dintre aceste țări de a le deschide ușa experților și lucrătorilor offshore.” India: O decizie „probabil cu consecințe umanitare” Alături de companiile financiare, firmele Big Tech mizează de mult timp pe vizele H-1B pentru a recruta personal din India și China pentru joburi de calificare înaltă. Amazon are 14.000 de angajați cu vize H-1B, în timp ce Microsoft, Meta, Apple și Google au fiecare peste 4.000. Creșterea prețurilor vizelor H-1B este așteptată să aibă un impact puternic, în special asupra angajaților indieni, care au reprezentat peste 71% din vizele H-1B în anul fiscal 2024, conform CNBC. India a ripostat la anunțul Administrației Trump cu privire la noua taxă de viză, spunând că decizia „este probabil să aibă consecințe umanitare”. China lansează o nouă viză pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie Între timp, în China, noua Viză K pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie, lansată în august, intră în vigoare începând cu 1 octombrie. Viza K s-ar putea dovedi o alternativă plăcută la H-1B, mai ales în contextul în care solicitanții de viză K nu trebuie să aibă o invitație de la un angajator chinez. Pentru China, găzduirea studenților străini a rămas o strategie cheie pentru a stimula cheltuielile interne pe fondul unei economii lente. La rândul său, Marea Britanie caută să exploreze modalități de a elimina unele taxe de viză pentru angajații străini de top. O opțiune luată în considerare de prim-ministrul britanic Keir Starmer este o propunere de a renunța la taxele de viză pentru profesioniștii de nivel superior, a relatat luni Financial Times, citând persoane familiarizate cu chestiunea. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump: Taxele vamale impuse de SUA sunt „un mecanism de apărare”
Președintele american Donald Trump a declarat că SUA își folosesc politica tarifară ca un mecanism pentru a apăra „suveranitatea și securitatea” națiunii. „În Statele Unite vrem schimburi și comerț robust cu toate națiunile, cu toată lumea. Vrem să ajutăm națiunile. Vom ajuta națiunile. Dar trebuie să fie, de asemenea, corect și reciproc”, le-a spus Trump liderilor mondiali, la Adunarea Generală a ONU. Taxele vamale vor asigura că alte națiuni respectă regulile globale privind comerțul, a declarat Trump. În viziunea lui, țările care au „încălcat regulile” au avut un impact negativ asupra națiunilor care au respectat regulile comerciale, notează CNN. „De aceea Statele Unite aplică acum taxe vamale altor țări. Și pe cât de mult ne-au fost aplicate aceste taxe vamale timp de mulți ani… am folosit taxele vamale ca mecanism de apărare sub Administrația Trump”, a spus el. Președintele a spus că taxele vamale vor „asigura că sistemul funcționează pentru toată lumea și este sustenabil în viitor”. Când a impus taxe vamale pentru importurile din majoritatea țărilor de pe planetă, Trump a folosit argumentul că acestea erau necesare din cauza unui dezechilibru comercial persistent, chiar dacă taxele au fost aplicate și națiunilor cu care America are un surplus. Președintele a subliniat, de asemenea, în discursul său, că veniturile generate de taxe vamale sunt unul dintre obiectivele sale, chiar dacă o mare parte din aceste costuri este acoperită de companiile și consumatorii americani care se confruntă cu prețuri mai mari. Trump a spus că inflația în SUA este scăzută, chiar dacă mai mulți indicatori depășesc ținta de 2% a Rezervei Federale. Indicele prețurilor de consum a crescut în august la 2,9% comparativ cu un an în urmă, de la 2,3% în aprilie, când Trump a început să impună taxe vamale pe scară largă, conform Associated Press. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: La ONU, Donald Trump a subliniat realizările Administrației sale: „Aceasta este într-adevăr EPOCA de AUR a Americii”
Avertisment din partea specialiștilor: Euro riscă să piardă din avantajul pe care îl are la nivel mondial din cauza neînțelegerilor de ordin politic
Specialiștii atrag atenția că avantajele pe care moneda euro le-a obținut în ultima perioadă la nivel mondial riscă să fie puternic afectate de lipsa de consens de pe scena politică europeană. Avertismentul vine în contextul în care, recent, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, făcuse apel ca statele europene să profite de „momentul global al euro”, apărut după ce dolarul american a pierdut din influență ca urmare a unor politici controversate ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, arată Reuters. Bazându-se pe propunerile făcute anul trecut de predecesorul său, Mario Draghi, privind unele reforme ample ale sistemului financiar european, Lagarde declarase că moneda unică europeană trece printr-un moment foarte bun la nivel european, iar această oportunitate nu ar trebui să fie irosită. Raționamentul ei a fost simplu, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată de șefa BCE. Convinsă că acesta ar putea fi un moment definitoriu pentru Europa, Lagarde, fost ministru de Finanțe al Franței, ar fi fost dezamăgită de lipsa fermității și viziunii liderilor europeni. La patru luni distanță, și la un an de la raportul lui Draghi, apelurile lui Lagarde de a consolida bazele monedei unice se lovesc de diviziuni naționale și alte priorități, cum ar fi războiul din Ucraina, relația cu Trump și gestionarea turbulențelor politice interne de la nivelul Blocului comunitar. De altfel, mai mulți oficiali din zona euro au declarat pentru Reuters că la nivel european se observă un soi de inerție politică. Deși ar putea crește, moneda euro continuă să fie „în umbra” dolarului Măsurile care ar fi consolidat atractivitatea monedei euro pentru investitori au fost abandonate, au declarat sursele citate de Reuters. Propunerile de a face împrumuturi comune pentru a finanța apărarea Europei s-au confruntat cu rezistență din partea Berlinului și Parisului. Națiunile mai mici, cu sectoare financiare mari, s-au opus centralizării puterilor de supraveghere în cadrul organismelor UE. Iar planurile de a crea o versiune digitală a monedei euro nu au prins încă un contur clar. „Fundamental, UE se luptă să se concentreze asupra mai multor crize în același timp”, a declarat pentru Reuters Enrico Letta, fost prim-ministru italian, care anul trecut și-a prezentat propriul raport privind reformele necesare pentru piața unică. „Văd o Europă divizată”, spune oficialul. Moneda unică europeană, aflată în buzunarele a 350 de milioane de europeni, de la Dublin la Nicosia, se numără printre cele mai tangibile realizări ale UE. Aproape distrus de criza de acum 15 ani, moneda euro este rodul unui proces de trei decenii de reforme bancare și monetare, care este încă în curs de desfășurare. Dar dolarul rămâne dominant la nivel global. Acesta reprezintă trei cincimi din rezervele băncilor centrale și este principala monedă de schimb pentru mărfuri precum petrolul. Statutul său oferă guvernului SUA acces la un grup important de creditori și îl ajută să exercite o influență financiară uriașă. În acest context, euro este a doua cea mai folosită monedă a lumii. Acesta reprezintă aproximativ 20% din rezervele băncilor centrale la nivel mondial și un procent similar din totalul schimburilor comerciale. Pe lângă cele 20 de țări din zona euro, 60 de națiuni sau teritorii și-au legat direct sau indirect moneda de acesta, mai notează sursa citată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Christine Lagarde, despre evoluția datoriei Franței și riscurile prăbușirii unui Guvern din zona euro: „Piețele EVALUEAZĂ riscurile” Christine Lagarde avertizează asupra unui „pericol foarte serios” dacă Donald Trump preia CONTROLUL asupra politicii monetare a SUA Sursa foto: Colaj GÂNDUL
Bundestagul a aprobat bugetul Germaniei /Cele mai multe fonduri sunt alocate asistenței sociale și apărării
Parlamentul Germaniei a aprobat, joi, bugetul pentru anul în curs, care atinge nivelul de 500 de miliarde de euro, iar, separat, a fost adoptat planul investițiilor în apărare și în infrastructura esențială. Germania a avut un buget provizoriu anul acesta din cauza destrămării coaliției guvernamentale care susținea Guvernul Olaf Scholz. Acum, proiectul bugetului pe anul 2025 a fost aprobat de Bundestag cu 324 de voturi favorabile și 269 împotrivă. Planul bugetar totalizează 502,5 miliarde de euro, cu 25 de miliarde de euro în plus față de anul trecut. De asemenea, vor fi contractate credite de 82 de miliarde de euro, iar datoria Germaniei va crește cu 140 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare este alocată afacerilor sociale și apărării. Ministerul Muncii va primi 190 de miliarde de euro, iar cel al Apărării 62 de miliarde de euro. Între timp, principalele grupuri politice din Bundestag au inițiat discuții despre bugetul pe anul 2026, care ar urma să fie aprobat în decembrie. Guvernul Friedrich Merz a stabilit și prețul unic al biletelor pentru transportul public regional. Tariful lunar a fost majorat de la 58 la 63 de euro și va fi valabil tot anul 2026. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a anunțat, miercuri, în Bundestag, reforme fundamentale în sistemul de asistență socială, deși opoziția de extremă-dreapta și de stânga a denunțat cheltuielile militare excesive ale Guvernului de la Berlin. ”Reformele nu vizează ajungerea la o situație de mai puțină corectitudine, ci la un consens asupra a ceea ce este corect în vremurile noastre. Reformele sunt inevitabile”, a declarat Friedrich Merz. Foto: Profimedia Video: Tagesschau RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump îi recomandă premierului britanic să recurgă la ARMATĂ pentru a opri imigranții /„Este o sarcină foarte grea” Ursula von der Leyen speră să obțină un acord comercial cu INDIA/ UE caută noi alianțe pentru a reduce dependența de Statele Unite
Trump, însoțit în Marea Britanie de o importantă delegație de politicieni și oameni de afaceri americani
Președintele american Donald Trump a sosit marți seara în Marea Britanie pentru o a doua vizită de stat, fără precedent, însoțit de o delegație de politicieni dar și oameni de afaceri. Cele două națiuni vor încheia acorduri de investiții, o reînnoire a unei „relații speciale” pe care premierul Keir Starmer dorește să o susțină, notează Reuters. Ambele națiuni sunt reprezentate de delegații considerabile. Membrii delegației americane în vizită de stat în Marea Britanie Înainte de sosirea lui Trump, Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent și ministrul britanic de Finanțe Rachel Reeves au anunțat înființarea unui „grup operativ transatlantic” care să aprofundeze colaborarea dintre două dintre cele mai mari centre financiare din lume. Tot înainte de sosirea lui Trump, secretarul de stat american Marco Rubio a fost întâmpinat de noul ministru de Externe al Marii Britanii Yvette Cooper, când Rubio a sosit marți în Marea Britanie. Pe lângă Bessent și Rubio, printre oficialii de rang înalt americani care îl însoțesc pe Trump se numără emisarul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, ambasadorul SUA în Marea Britanie Warren Stevens și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles. Șeful adjunct de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, face parte și el din delegație. Miller, care mai deține și funcția de consilier pe probleme de securitate națională, a fost descris de presă ca “mâna dreaptă” a lui Trump. Secretarul american pentru agricultură, Brooke Rollins, face și ea parte din delegația lui Trump. În mai, ea a făcut presiuni pentru ca Marea Britanie să permită accesul pe piața locală al unor produse din SUA cum ar fi lactate, orez, păsări de curte, carne de porc și crustacee. Presa a mai scris că directorul general al Nvidia Jensen Huang și directorul OpenAI Sam Altman sunt așteptați să se număre printre oamenii de afaceri din delegația americană. Investiții majore ale companiilor americane în Marea Britanie Nvidia, Microsoft și Google se număra printre companiile din sectorul de tehnologie din SUA care vor anunța investiții majore în Marea Britanie ca parte a unui „acord de prosperitate tehnologică” care va fi anunțat în timpul celei de-a doua vizite de stat a lui Trump în Marea Britanie. PayPal, Bank of America, Citibank și S&P Global se numără printre companiile care „vor sprijini crearea de locuri de muncă, vor stimula inovația și vor oferi servicii îmbunătățite consumatorilor din Marea Britanie”, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului britanic. Duminică, secretarul britanic pentru Afaceri Peter Kyle a făcut aluzie la mai multe anunțuri „în săptămânile următoare”, iar premierul britanic Keir Starmer și Trump sunt așteptați să susțină discursuri în timpul unei recepții de afaceri la Chequers, găzduită de ministrul de Finanțe Rachel Reeves. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mii de oameni protestează la LONDRA, în timp ce regele Charles și regina Camilla l-au primit pe președintele Trump la Windsor
Fed răspunde apelurilor lui Trump și reduce dobânda de referință în SUA /Incertitudinea economică rămâne ridicată
Rezerva Federală (Fed), instituția bancară centrală din Statele Unite, a decis, miercuri seară, reducerea dobânzii de referință pentru prima dată anul acesta, după criticile vehemente ale președintelui Donald Trump. ”Indicatorii recenți sugerează moderarea creșterii activităților economice în prima jumătate a anului. Ritmul creării locurilor de muncă a încetinit, iar rata șomajului a crescut ușor, deși rămâne la un nivel scăzut. Inflația a crescut și rămâne la un nivel destul de ridicat. Comitetul Federal al Piețelor Deschise încearcă să atingă un nivel ocupațional maxim și o rată a inflației de 2,0% pe termen lung. Incertitudinea asociată perspectivelor economice rămâne ridicată”, anunță Rezerva Federală (Fed). Pe fondul apelurilor insistente ale președintelui Donald Trump în sensul relaxării politicii monetare, Rezerva Federală a redus dobânda de referință cu 0,25%, până la intervalul 4,0%-4,25%. Este prima dată în 2025 când Rezerva Federală, instituția bancară centrală din SUA, reduce dobânzile. ”Vom continua să monitorizăm implicațiile datelor despre perspectivele economice. Comitetul va fi pregătit că ajusteze poziția în materie de politică monetară dacă vor apărea riscuri care ar împiedica atingerea obiectivelor fixate”, subliniază Rezerva Federală. Președintele Fed, Jerome Powell, i-a transmis constant lui Donald Trump că a evitat relaxarea politicii monetare din cauza incertitudinii generate de politicile comerciale marcate de tarife vamale. ”Noi am menținut nivelul dobânzilor când am observat cuantumul tarifelor, iar toate prognozele privind inflația au crescut ca efect al tarifelor. Noi nu am reacționat excesiv, chiar nu am reacționat deloc, ci pur și simplu avem răbdare, ținând cont de faptul că economia SUA este într-o situație bună, credem că este prudent să așteptăm și să aflăm mai multe, pentru a ști ce efecte pot apărea”, afirmat Jerome Powell în iulie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Friedrich Merz a anunțat, în Bundestag, „toamna REFORMELOR sociale” /Opoziția denunță cheltuielile excesive pentru apărare Franța se confruntă cu o nouă GREVĂ/ Ministrul de Interne și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eventuale acte de violență în cadrul manifestației
Discuțiile comerciale dintre UE și cea mai mare economie din Asia de Sud-Est au fost finalizate, după aproape un deceniu
După aproape un deceniu, Uniunea Europeană și Indonezia au finalizat discuțiile comerciale, parte a eforturilor blocului european de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și de a deschide noi piețe. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, va vizita Indonezia pe 23 septembrie pentru a face anunțul, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Va exista o declarație comună că negocierile sunt finalizate în mod substanțial, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului din Indonezia. Acordul va avea nevoie de aprobarea majorității statelor membre ale UE și a Parlamentului European, precum și a legislativului indonezian înainte de a intra în vigoare, notează Bloomberg. După ce președintele Donald Trump a încercat să reseteze relațiile transatlantice în termeni favorabili americanilor, Uniunea Europeană a accelerat eforturile de a încheia acorduri comerciale cu țări din întreaga lume. Oficialii europeni au intensificat negocierile cu unele dintre cele mai mari economii globale, inclusiv India, și au încheiat discuții cu blocul sud-american Mercosur, care include Brazilia și Argentina. UE a intensificat, de asemenea, negocierile cu Vietnam, Filipine și Thailanda. Încheierea negocierilor cu Indonezia vine după acordul politic la care s-a ajuns între cele două părți în iulie. Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, este un partener important pentru UE, cu o economie în creștere, o piață de 300 de milioane de consumatori și o sursă potențială de materii prime. Dar relația bilaterală a fost tensionată din cauza reglementărilor UE privind defrișările, care vizează combaterea tăierii copacilor în străinătate ca urmare a cererii de mărfuri cheie în UE, cum ar fi uleiul de palmier și cafeaua. Indonezia a fost unul dintre cei mai vocali critici ai reglementărilor UE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE suspendă sprijinul acordat Guvernului NETANYAHU și pregătește sancțiuni /„Situația umanitară este intolerabilă”